În România, procentul persoanelor în situație sau în risc de sărăcie și excluziune socială este al doilea cel mai ridicat din Uniunea Europeană, după Bulgaria: 39% din populația totală. Una din cauzele principale o constituie faptul că o mare parte din populația în vârstă de a munci și aptă de muncă este inactivă.

Activarea persoanelor provenind din medii dezavantajate este o preocupare europeană și a constituit tema de dezbatere a Conferinței ACTIV!, organizată de ENSIE – Rețeaua Europeană a Întreprinderilor Sociale de Inserție și de Asociația Ateliere Fără Frontiere pe 7 mai 2019 la MNAC. Dialogul și-a propus să formuleze o serie de recomandări pentru un cadru european de combatere a sărăciei prin incluziunea activă și pentru o politică publică integrată de activare și inserție pe piața muncii în România.

,,Deși rata de șomaj din România este mică față de cea a altor țări europene, paradoxul este că populația inactivă dar în vârstă de a munci este de peste 5 milioane de oameni. Experiența întreprinderilor sociale de inserție din România și a colegilor din alte țări arată că serviciile dedicate reprezintă o șansă ca persoanele dezavantajate să devină active și independente pe piața muncii, cetățeni cu drepturi depline, care participă la schimbul economic și plătesc contribuții și impozite!’’ declară Raluca Ouriaghli, cofondator și responsabil advocacy al Asociației Ateliere Fără Frontiere.

Persoanele dezavantajate cumulează probleme de sănătate, sunt mai expuse pedepselor privative de libertate și multirecidivei, au persoane în întreținere care beneficiază de servicii de asistență socială care se perpetuează pe termen lung. Asociate cu acestea sunt consecințele precum discriminarea, stigmatizarea și xenofobia care se răsfrâng pe termen lung afectând coeziunea socială și dezvoltarea socio-economică.

În condițiile în care analiștii pieței muncii estimează că în România există cel puțin 1,2 milioane de persoane care ar putea fi activate pentru a face față deficitului anunțat de mână de lucru, una din soluții este ca statul român să adopte urgent o serie de măsuri de activare a populației provenind din medii dezavantajate din care să facă parte susținerea serviciilor de acompaniere pentru inserție furnizate de întreprinderile sociale de inserție.

Așa cum a subliniat președintele ENSIE, Hubert Quintelier, rețeaua pe care o conduce are date concrete despre eficiența acestor întreprinderi în Europa: „Dacă ne uităm la 2017, an în care în cele 866 de întreprinderi sociale interogate din 10 țări EU erau, în total, aproape 61.000 de lucrători defavorizați, 78% dintre persoanele integrate socio-profesional după un curs de acompaniere într-o întreprindere socială de inserție fie s-au angajat pe piața convențională a muncii (65%), fie au devenit autoantreprenori (13%). Politica de inserție este o investiție durabilă pentru autoritățile publice pentru că generează un impact economic și social cu valoare adăugată.”

Printre propunerile concrete ale participanților la conferință, care au invitat candidații la alegerile pentru Parlamentul European să le preia în programele lor politice, s-au numărat măsuri precum:
• introducerea serviciilor de acompaniere socială și profesională prin muncă pentru persoanele dezavantajate în nomenclatorul serviciilor sociale,
• crearea unui contract de acompaniere socio-profesională pentru inserție prin muncă, subvenționat pentru persoanele dezavantajate în vârstă de a munci și apte de muncă dar neînscrise în populația activă și pentru cele aflate în situație de șomaj de lungă durată sau profilate ca fiind greu și foarte greu integrabile pe piața muncii,
• susținerea inserției socio-profesionale prin introducerea în cadrul procedurilor de achiziții publice la nivel național, județean și local a contractelor cu impact social precum clauze sociale, rezervări de piețe și servicii sociale,
• includerea inserției prin muncă într-o politică publică integrată de activare la nivel național din care să facă parte măsuri de sprijin corelate precum un cadru de mobilitate incluzivă, trecerea graduală de la prestații sociale pasive la stimulente pentru inserție pentru beneficiarii în vârsta de a munci și apți de muncă, formarea profesională adaptată realității pieții muncii.

Organizată în cadrul Sezonului România – Franța, conferința a reunit specialiști în domeniile ocupării și activării în muncă din peste 20 de țări europene, reprezentanți ai autorităților din Franța, România și Spania, universitari și experți.

Asociația Ateliere Fără Frontiere (AFF) este o asociație românească, înființată în 2008, pentru inserția socială, profesională și civică a persoanelor vulnerabile, excluse și marginalizate. AFF a înființat 3 întreprinderi sociale de inserție - atelierul reconect, atelierul remesh și ferma bio&co în care oferă servicii personalizate de acompaniere socială, consiliere pentru inserție, psihoterapie și acompaniere pedagogică pentru formarea de competențe pentru persoanele care cumulează numeroase dificultăți precum șomajul de lungă durată, adicțiile, dizabilitățile, abandonul școlar, violența domestică, traficul de persoane, probațiunea, pedepsele privative de libertate, lipsa unei locuinței etc.

Rețeaua Europeană a Întreprinderilor Sociale de Inserție (ENSIE) reunește 27 de rețele naționale și regionale din 23 de țări europene în care activează 3.150 de întreprinderi sociale de inserție care acordă servicii și angajează 270.000 de salariați din 23 de țări din Europa. ENSIE creează cadrul unui schimb de experiență pentru membrii săi și are rol consultativ în formularea politicilor publice pentru inserție la nivel național și european.

Links