În discuțiile avute în consultările publice organizate în cadrul proiectului Politică publică pentru meșteșugul tradițional (SIPOCA 239) s-a pus accent pe rolurile pe care le-ar putea avea instituțiile publice în sprijinirea meșteșugurilor tradiționale.
În acest moment, la nivel național, meșteșugurile sunt integrate în aria patrimoniului imaterial / intangibil, acesta fiind unul din domeniile de activitate ale Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii și Identității Naționale. În cadrul acesteia este integrată și Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, cea care este responsabilă cu acordarea titlurile de Tezaur Uman Viu persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și care recomandă Institutului Național al Patrimoniului acordarea mărcii tradiționale distinctive, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
Tot în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale funcționează și Direcțiile Județene de Cultură, inclusiv a municipiului București, ce au printre atribuții și asigurarea respectării prevederilor legale în vigoare privind protejarea patrimoniului imaterial, în prezent acestea fiind cele aferente Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Însă, așa cum s-a precizat și în propunerea de politică publică alternativă privind meșteșugurile tradiționale elaborată în cadrul proiectului, lipsa unor norme de aplicare a acestora conduce la dificultăți de aplicare în practică.
Centrele Județene pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale sunt instituții subordonate Consiliilor Județene ce au drept rol conservarea, cercetarea, protejarea, transmiterea, promovarea și punerea în valoare a culturii tradiționale și a patrimoniului cultural imaterial, acestea fiind, deseori, printre principalele instituții care organizează târgurile cu specific meșteșugăresc în diversele județe. Centrele participă alături de alte instituții reprezentative (muzee, școli populare de arte, teatre, primării) și la organizarea unor evenimente precum festivaluri, tabere, expoziții etc. cu specific în domeniu.
Cu toate acestea, având în vedere faptul că problemele cu care se confruntă meșteșugarii persistă, s-a considerat deseori benefică crearea unei structuri la nivel național care să fie capabilă de reprezentare atât pe plan național, cât și internațional. Un exemplu de astfel de structură ar putea fi reprezentat de Crafts Council din Marea Britanie, apărut în 1971 sub denumirea inițială de Comitet Consultativ pentru Meserii (Crafts Advisory Committee). Acesta a fost instituit cu rolul de a „sfătui” guvernul cu privire la nevoile meșteșugarilor artiști și pentru a îi promova pe aceștia și produsele lor la nivel național. În prezent, Crafts Council reprezintă agenția națională de dezvoltare a meșteșugurilor. Printre programele derulate de acesta, amintim „Colecțiile” – acestea au demarat ca activitate la un an de la înființare, primele obiecte achiziționate datând de pe vremea expoziției britanice de olari. Consiliul continuă să achiziționeze diverse obiecte anual, încercând să acopere produse din toate meșteșugurile. O altă activitate derulată, în parteneriat cu alți actori relevanți în domeniu, este reprezentată de evenimentele cu diverse tematici: de tip festivaluri, concursuri etc. Crafts Council organizează, de asemenea, expoziții cu tematici variate, acțiuni care doresc să sublinieze importanța educației în domeniul meșteșugurilor, își aduce aportul în diverse cercetări în domeniu sau participă activ la finalizarea documentele aduse în consultare publică de către guvern.
Crafts Council este susținut de Consiliul Artelor din Marea Britanie (Arts Council England), însă și de o serie de trusturi și fundații și alte organizații private.

Links

Files