Este greu și nedrept ca anunțurile despre „tăieri” să înceapă cu educația, să pierdem acum drepturi obținute atât de greu și cu atât de multă întârziere în comparație cu alte sectoare, educația fiind cronic subfinanțată în ultimii 30 de ani.
Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al actualei Coaliții vor avea următoarele efecte:
- scăderea calității serviciului public de educație;
- scăderea atractivității carierei didactice și creșterea abandonului în rândul cadrelor didactice;
- scăderea atractivității pentru funcția de director de unitate de învățământ;
Asociația este construită de un nucleu de directori din toate județele României. Ideea acestei forme de organizare a apărut înainte de greva profesorilor, primăvara - vara anului 2023. Lecția acelor luni este că trebuie ca directorii de școli să fie consultați atunci când se decid modificări ale actualului cadru de funcționare a școlilor, mai ales că noi considerăm că, pentru fiecare problemă reclamată de minister sau de un beneficiar, undeva, în România reală, un director de școală a găsit deja o soluție care a funcționat și poate fi folosită ca model de bună practică.
Considerăm că suntem pregătiți și avem competențele necesare pentru a fundamenta decizii și, mai ales, pentru a le implementa, cu respect pentru profesori, pentru elevi și pentru familiile acestora. În timpul grevei din 2023 am fost lăsați să ne descurcăm singuri, pe de o parte reprezentanți ai angajatorului față în față cu sindicatul, pe de altă parte profesori și colegi în cancelarie. Greva a însemnat pentru noi pierderi de venituri, pierderi ajustate abia câteva luni mai târziu. Dar a însemnat și învățare, înțelegere mai bună a rolului, noi competențe practicate.
Facem astăzi, 3 iulie, un apel la consultare, decizii informate și predictibilitate. Putem face reforme cu alocări bugetare, iar Legea învățământului preuniversitar a anticipat parte din reformele anunțate și a prevăzut alocări pentru ele.
Cu privire la măsurile anunțate, consultarea dintre membrii Comunității a fost structurată pe trei paliere:
1. ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%;
2. restructurarea programului de burse, revenind la criteriile și nivelurile din anul școlar 2022-2023 (cu excepția burselor sociale);
3. creșterea numărului mediu de elevi pe clasă.
Referitor la creșterea normei didactice, considerăm că este critic ca Ministerul Educației și Cercetării să răspundă urgent la întrebarea: Ce se întâmplă cu examenul de titularizare planificat pentru data de 15 iulie? Modul de constituire a posturilor scoase la concurs este afectat semnificativ de decizia de majorare a normei didactice - practic, nimeni nu se poate titulariza în urma acestui concurs, în condițiile în care filosofia de constituire a posturilor scoase la concurs s-a modificat semnificativ. Ulterior acestui răspuns abia, se poate determina structura dominoului pus în mișcare de decizia de creștere cu 2 ore a normei didactice.
În ceea ce privește mărirea normei de predare a directorilor de școli, precizăm că nu avem îngrijorări legate de creșterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv pentru directori, fiecare după statutul și dreptul pe care îl are. Nu de muncă ne plângem, ci de lipsa de predictibilitate și avem îndoieli că efectul va fi cel planificat.
Referitor la restructurarea sistemului de burse școlare și a criteriilor de acordare, între directorii din Comunitate există diferențe de raportare la actualul sistem. O majoritate a directorilor din mediul urban dezvoltat consideră că plafonarea burselor de merit/de reziliență la primii 15% dintre elevii unei clase este eficace și suficientă. Toți directorii care și-au exprimat opinia au fost de acord că bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare, susțin participarea școlară și adresează inechități.
În opinia noastră, standardizarea criteriilor și implementarea unui sistem robust de management digital al dosarelor de bursă sunt cruciale. În situația transferării administrării sistemului de burse sociale, se pierde valoarea educațională a sprijinului financiar, mecanismul de condiționare fiind acum eficient și putând fi îmbunătățit și cu alte elemente, inclusiv activități de participare și implicare a familiei.
În timp ce unele școli au deja stabilite parteneriate funcționale cu primăriile - acolo unde autoritățile publice locale au capacitate, altele vor fi afectate de tranziție, în special în zonele rurale. Recomandăm o tranziție treptată (urban mai repede, rural treptat, doar după ce există infrastructură digitală).
Referitor la creșterea numărului de elevi din clasă și comasarea de unități de învățământ, subliniem că niciodată nu am avut libertatea de a reorganiza activitatea unității de învățământ. Agenți ca autoritățile publice locale, inspectoratele școlare au intervenit peste intențiile noastre.
În partea a doua a documentului de poziție, reluăm detaliat cele de mai sus și propunem o serie de soluții. Mare parte din schimbările propuse NU se pot implementa de la 1 septembrie, dacă nu există decizii rapide care înseamnă inclusiv modificări legislative majore.
Vrem să fim „la masă”, să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune. Contribuim deja ca cetățeni, ca membri ai familiilor noastre extinse, la toate celelalte măsuri de contracție anunțate. Pentru responsabilitatea de directori cerem predictibilitate și mandat clarificat.
Comunicatul de presă integral este disponibil mai jos.