Conform art. 48 din O.G nr. 26/2000, organizațiile neguvernamentale pot desfășura orice alte activități economice directe dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al persoanei juridice. În practică, deseori reprezentanții ONG-urilor s-au confruntat cu obstacole în definirea activității economice cu ocazia redactării actelor constitutive, legislația fiind lacunară în acest sens. Interpretarea caracterului accesoriu, și în strânsă legătură cu scopul organizației este, de asemenea, dificilă pentru mulți reprezentanți ai sectorului și generează o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată.
Transparența informațiilor cu privire la sectorul ONG se referă la accesibilitatea publicului și a terților interesați la informații centralizate și actualizate la zi. De asemenea, implică și posibilitatea consultării registrelor publice de către terți pentru a obține diferite informații, fără a mai fi necesară obținerea de extrase din aceste registre.
Buna guvernanță este strâns legată de organizarea și funcționarea internă a ONG-urilor, iar lipsa prevederilor privind acest aspect, din cuprinsul OG nr. 26/2000, creează deseori obstacole în procedura de înființare a organizațiilor neguvernamentale și implicit un proces mai îndelungat, generat de necesitatea corectării documentelor depuse.
Prin urmare, în cadrul acestei dezbateri, ne propunem să găsim împreună cele mai bune răspunsuri la următoarele întrebări:
Activitatea economică
· Cum reglementăm activitatea economică a ONGurilor în OG nr.26/2000, astfel încât să clarificăm modalitatea de redactare a statutului, pentru a ușura procedura de înregistrare a ONGurilor?
· Este sau nu necesară includerea unor coduri CAEN în statutul organizației?
Transparență
· Ce informații referitoare la ONGuri trebuie să fie accesibile publicului și sub ce formă?
· Cine ar trebui să aibă responsabilitatea asigurării transparenței cu privire la activitatea ONGurilor?
Organizarea internă și buna guvernanță
· Este numărul de membri dintr-o asociație un criteriu relevant pentru stabilirea obligativității de a numi un cenzor sau o comisie de cenzori?
· Cum clarificăm legislația în ceea ce privește necesitatea numirii unui cenzor sau a unei comisii de cenzori pentru fundații și federații?
· Ar fi utilă includerea în OG 26/2000 a unor prevederi suplimentare privind modalitatea de organizare și funcționare internă a organizațiilor (de exemplu, procedura de convocare a adunării generale, majoritățile necesare pentru cvorum și pentru adoptarea hotărârilor)?
· Considerați că o asociație care are în componența sa doar trei membri ar trebui să aibă un consiliu director?
Pentru participarea la acest eveniment, avem rugămintea să completați acest formular https://forms.gle/oKEZaYahgykexBP77 până la data de 20 martie a.c.
Evenimentul are loc în cadrul proiectului Reducerea presiunii administrative și digitalizarea procesului de înființare, organizare și funcționare a organizațiilor neguvernamentale în România, derulat de Asociația Centrul pentru Legislație Nonprofit cu finanțare prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului îl reprezintă creșterea capacității și sustenabilității organizațiilor neguvernamentale prin promovarea unui cadru juridic favorabil și a unor instrumente utile bazate pe tehnologie pentru înregistrare, organizare și funcționare. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021, pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitive și incluzivă”.