Scopul acestui studiu este acela de a evidenția aspecte necunoscute la nivel social despre viața de după cancerul de sân și după mastectomie și de a identifica repere psiho-sociale ale calității vieții după această experiență.

Repere metodologice

Studiul privind „Calitatea vieții femeii după mastectomie”, este unul calitativ, bazat pe anchetă sociologică și folsind că instrument de cercetare interviul semistructurat. Anchetă sociologică se bazează pe „modalități interogative în vederea obținerii informațiilor” și „are că scop nu numai cunoașterea aspectelor subiective (opinii, atitudini, aspirații, interese, etc…) dar și a celor obiective (structura familiei, condițiile de locuit, etc) și nerecurgerea obligatorie la eșantionare.” (Chelcea, S., 2007, p.176).

Interviul semistructurat „abordează teme și ipoteze dinainte stabilite , dar intrebările și succesiunea lor nu sunt prestabilite.” (idem p.306)

Interviurile vor avea la baza un ghid de interviu „în care sunt fixate problemele ce vor fi abordate în convorbirea focalizată pe experiență subiectivă a implicării în situația analizată” (ibidem). Ghidul de interviu va fi folosit în căzut tuturor persoanelor intervievate, pe cât posibil într-o manieră identică.

Cui se adresează?

Grupul țintă al studiului îl constituie femeile care au trecut prin experiența unei mastectomii, în urmă diagnosticării cu cancer mamar, cu cel puțin 2 ani în urmă față de dată intervievării. Femeile trebuie să fie rezidente în România de cel puțin zece ani, de preferat de cetățenie română, provenind din toate mediile sociale și geografice.

(Interval de vârstă, orientativ – 20-70 ani)

Indicatorii vor fi centrați pe aspecte legate de feminitate (sexualitate, imagine de sine, identitate de gen), relație de cuplu (tipologii, divorț), rolurile sociale și profesionale ale acestor femei.

Obiectivele studiului

Obiectivul general al studiului este acela de a culege informații și de a identifica aspecte importante privind calitatea vieții femeii din România după mastectomie.

Obiective specifice

Identificarea dificultăților de natură medicală, psihologică, relațională socială și profesională cu care se confruntă femeile după cancerul de sân (finalizat cu o mastectomie).
Identificarea stilului de viață al acestor femei înainte și după cancerul de san
Identificarea tipurilor de relații de cuplu și calitatea acestora, înainte și după mastectomie (inclusiv divorțul)
Identificarea similitudinilor în cazul recidivelor
Identificarea mijloacelor (metode, terapii, activități, intervenții) prin care femeile depășesc dificultățile cu care se confruntă în urmă acestei traume
Identificarea rolului reconstrucției în calitatea vieții femeii după mastectomie.
Ipotezele cercetării

Cu căt vârsta femeii este mai mică (mai apropiată de limita minimă a intervalului stabilit în eșantionare) cu atât gradul de acceptare a propriei experiențe este mai scăzut.
Cu cât vârsta femeii este mai mică (mai apropiată de limita minimă a intervalului stabilit în eșantionare) cu atât dificultățile de natură psihologică și relațională sunt mai mari.
Relațiile de cuplu în urmă experienței mastectomiei se deteriorează și/sau se încheie.
Dacă satisfacția cu viață și acceptarea experienței patologice sunt mai reduse atunci șansele de recidivă sunt mai mari.
Dacă gradul de acceptare al bolii (experienței madicale/de sanătate) este mai scăzut șansele de recidivă sunt mai mari.
Dacă starea psihică a pacientei este negativă șansele de vindecare sunt mai mici.
Cu cât recurgerea la intervenția de reconstrucție mamară este mai apropiată de perioada medicală de terapie a patologiei oncologice cu atât starea psihică și calitatea vieții femeii sunt percepute că fiind mai bune.
Cu cât autodezvaluirea trăirilor este mai redusă cu atât așteptările celor din jur sunt improprii față de o experiență atât de traumatizantă.)

Links