Eforie Colorat, un hub de regenerare urbană la Eforie Sud
Comunitățile locale din orașele turistice par, uneori, invizibile, un fel de asistent discret, menit doar să întrețină vocația identitară a unei destinații de vacanță. Se întâmplă la Paris și Veneția, dar, mai ales, în orașele de coastă, înțelese, cel mai adesea, doar ca un decor estival care-și împrumută definițiile din exuberanța călătorilor sezonieri. Complet depersonalizat în extrasezon, un astfel de loc își ține câteva luni pe an răsuflarea, în așteptarea unui nou ciclu de viață. Stațiunile locuite permanent de pe litoralul românesc nu fac excepție, iar din această serie, Eforie Sud, fosta legendă de la Marea Neagră, are o istorie particulară și, ca urmare, și un statut special. Este stațiunea-grădină, prima așezare turistică cu băi de soare de pe litoralul românesc, construită pentru protipendada europeană încă de la 1899. Timpurile au așezat peste Eforie Sud straturi și straturi de povești, până în ultimii 15-20 de ani de istorie, când orășelul a părut prins într-o buclă de timp. Cluburile s-au închis, rând pe rând, peste grădinile de vară, atât Cinemascopul, cât și teatrul în aer liber, s-a așternut tăcerea, iar locul a fost catalogat a fi de familiști, un spațiu în care o persoană cool s-ar fi putut rătăci doar din întâmplare.
Liniștea devine cu adevărat apăsătoare mai ales la început de octombrie, după ce ultimii călători fură cele din urmă raze de septembrie. Se sting luminile în pensiuni și pe faleze, localnicii se retrag prin curți și așteaptă vara. Arareori câte un mic eveniment mai reunește, peste iarnă, comunitatea. Până acum, inclusiv oferta comercială de entertainment a fost fragmentară și incoerentă, iar în perioada de extrasezon puține evenimente au fost gândite să păstreze coeziunea socială. Și-a asumat un rol de vector comunitar Festivalul Eforie Colorat, ajuns anul acesta la cea de-a treia ediție. Evenimentul este organizat de Asociația Forumul Artelor Vizuale, în parteneriat cu Centrul Ceh, Radef și Primăria Orașului Eforie. Este, probabil, cel mai lung festival din România, care include peste 200 de evenimente pe durata celor două luni de vară și care s-a consacrat pariind pe o ofertă considerată, de regulă, atipică într-un orășel mic: film și artă contemporană. Eforie Colorat este inițiativa unor tineri care s-au mutat la Eforie în anul de criză sanitară, Emil Cristian Ghiță și Alexandra Dumitrescu. Cei doi și-au propus să ofere un exemplu de bune practici, construind primul hub cultural de la Marea Neagră, deschis tuturor formelor de artă, dar în special cea alternativă și experimentală. Deși puțini ar fi ales asta, poate că este tocmai rețeta de care avea nevoie Eforie Sud, o stațiune pe care mulți au ocolit-o până acum vara, ca urmare a invaziei de dragoni de plajă, mici, shaorma, rățuște gonflabile, pe scurt, întregul arsenal estival tradițional. O alternativă la toate acestea, Eforie Colorat vorbește despre exploatarea etică și coerentă a potențialului turistic, despre ecologie, spirit civic, dezvoltare sustenabilă și oportunități de creștere prin cultură. Este, de asemenea, o încercare de a vorbi despre simplitate și natură într-o eră în care tehnologia schimbă totul, de la rolul și sensul actului artistic, la materia sensibilă cu care acesta operează.
Alături de centre culturale și reprezentanțe diplomatice, Eforie Colorat cucerește 1 Metru Pătrat de Artă
Câteva centre culturale cu prestigiu, printre care Institutul Francez sau Institutul Yunus Emre din Constanța, reprezentanțe diplomatice, precum Ambasada Spaniei sau a Suediei, au sprijinit acest demers, conturând o ofertă culturală variată și credibilă la Eforie Sud. Festivalul a redat comunității câteva centre uitate, printre care și fosta Grădină de Vară, cel mai mare spațiu cultural de la Marea Neagră, părăsit și deteriorat în cursul ultimelor decade. Cinemascopul, cu cel mai mare ecran de proiecție de pe litoral, a fost readus la viață după aproape 20 de ani de uitare. În mai multe etape, începând din 2018, echipe de voluntari au cărat tone de moloz și gunoaie, au tăiat buruienile care acopereau complet ecranul de proiecție, au astupat gropile și au mascat sârmele ieșite din beton, astfel încât vechiul cinematograf să-și poată recăpăta menirea inițială de centru de întâlnire comunitară. Grădina a rămas deschisă doi ani la rând, oferind zilnic evenimente toată vară. Anul acesta, organizatorii au anunțat și primele renovări, reunite în programul 1 Metru Pătrat de Artă: fosta casă de bilete se transformă într-o mică galerie, iar sala de proiecție, reamenajată, va fi un loc de întâlnire pentru oamenii locului, deschis pe întreaga perioadă a anului.
“Organizarea evenimentelor distinctive devine un aspect din ce în ce mai important în strategiile de regenerare urbană ale orașelor de toate dimensiunile la nivel global. Noi suntem la primele ediții, însă, în cazul unui festival deja consacrat, un întreg mecanism se pune în mișcare în beneficiul tuturor. Un festival înseamnă bani din taxe care vin spre bugetul local, o cotă de TVA care intră în bugetul consolidat al statului, un loc de muncă sezonier pentru zeci sau poate sute de localnici și o oportunitate de dezvoltare a micilor comercianți sau a altor categorii de prestatori de servicii locali. Turismul este, fără îndoială, ruda cea mai apropiată a serviciilor culturale, iar în ultimele decade se dezvoltă accelerat în simbioză cu acestea. Toate tipurile de prestatori, de la cei din industria ospitalității, la toate tipurile de comercianți pot participa la acest proces prin diverse tipuri de activități conexe”, spune Emil Cristian Ghiță, reprezentant al Asociației Forumul Artelor Vizuale, co-organizator al Festivalului Eforie Colorat, alături de Alexandra Dumitrescu.
Lucrurile abia acum prind contur
Deși încă timid, la Eforie Sud a început acest proces. Pensiunile au, anual, câțiva clienți în plus, la fel și restaurantele, care cunosc deja echipa Eforie Colorat și pe unii dintre vizitatorii festivalului. Nu în ultimul rând, câțiva dintre cei născuți la Eforie au un job sezonier și, poate mai important decât atât, un ideal. Vizitatorii aduc cu ei alte și alte idei și soluții de regenerare. Au trecut pe la Eforie reprezentanți ai comunităților academice, cum ar fi Raluca Oancea Nestor și Raluca Paraschiv, artiști implicați civic, precum Lia și Dan Perjovschi, vorbitori titrați în probleme de ecologie, cum ar fi Cristian Neagoe, alături de jurnaliști sau designeri și cu toții au pus în discuție soluțiile diverse puncte critice actuale, cum ar fi dezvoltarea orașelor, identitatea litoralului românesc și rolul său de pol economic regional sau îndeplinirea obiectivelor net zero în contextul crizei energetice globale.
“Desigur, vorbim despre lucruri care abia încep să prindă contur. Ne inspiră, însă, precedente de bune practici importante. Exemplul Sibiului a fost, pentru o bună perioadă, cel mai des evocat în studiile de impact al sectorului creativ asupra economiilor și comunităților locale. Însă, în acest caz, să spunem că a fost vorba de un mecanism mai amplu pus în mișcare pentru a accelera procesul de regenerare și activare urbană. Poate mai potrivit este exercițiul comunei Gornești, aflată lângă Târgu-Mureș, o așezare cu aproximativ 5.500 de locuitori, care înainte de anul crizei sanitare miza pe cel mai important atu al său, care este, întâmplător, unul de natură culturală: Conacul Teleki și parcul său dendrologic. Acesta este decorul în care s-a organizat, pentru câțiva ani, festivalul boutique Awake. Clujul, Constanța sau Bonțida pot spune povești asemănătoare. Dacă reușești să impui un festival, acesta impulsionează apoi dezvoltarea sectoarelor conexe la nivel local și regional, dinamică pusă în evidență de festivaluri ca Untold, Neversea, Electric Castle sau Summer Well, care generează un business relevant pentru hoteluri, restaurante şi magazinele locale. Crearea locurilor de muncă sezoniere, direct sau indirect, rămâne, un alt important beneficiu pe care sectorul creativ îl aduce economiei regionale și naționale”, spune Alexandra Dumitrescu, co-organizator, alături de Emil Cristian Ghiță, al Festivalului Eforie Colorat din Eforie Sud.
Eforie Colorat se află la început, dar în doar trei ani a reușit să vină cu propuneri relevante la nivel local. Cinemascopul își așteaptă publicul și anul acesta cu filme bune, expoziții interesante, viziuni artistice contemporane, teatru, concerte, seri de poezie, ateliere de creație și întâlniri educative. O serie de dezbateri, colocvii și intervenții performative pun în discuție stoparea agresiunii asupra naturii, în contextul mai larg al noilor practici consumeriste sau al schimbărilor geopolitice și al efectelor pe care acestea le vor avea asupra conceptelor de ecologie și responsabilitate față de mediu.
“Avem câteva elemente noi și foarte interesante anul acesta. Am amenajat o zonă dedicată tinerilor, un colț care ne așteptăm să fie foarte căutat, în care am adus o masa de ping pong și o masa de fussball, în timp ce pentru cei foarte tineri asigurăm peste 50 de kg de Lego, cu care pot să se joace într-un spațiu special amenajat la Cinemascop. Atelierele creative vor fi, fără îndoială, una dintre atracțiile verii, mai ales că sunt organizate de parteneri importanți, printre care Muzeul Național de Artă din România. Urmează și câteva spectacole de teatru interesante, prezentate de tinerii de la Liceul local, Carmen Sylva. Avem și invitați foarte speciali. Vom dedica două week-enduri unor retrospective ale regizorilor români, serie care îi va aduce la Eforie Colorat pe Alexandru Solomon și pe Andrei Cretulescu, care-și prezintă filmele și își vor întâlni publicul la sesiuni Q&A. Cel mai nou film al lui Alexandru Solomon, despre Arsenie Boca, va fi prezentat la Eforie înaintea premierei naționale, care va avea loc în toamnă. Ca în fiecare an, avem și câteva concerte bune, prin care Faust & Invitații”, spune Alexandra Dumitrescu.
Tinerii din Eforie sunt parte din proces
Liceul local Carmen Sylva este unul dintre partenerii acestui program, iar elevii au la dispoziție diverse activități, de acum pe toată durata anului. Fie devin voluntari, o bună ocazie să participe la diverse activități educative sau să-și cultive spiritul antreprenorial. Au, din când în când, public pentru spectacolele de teatru gândite la școală sau participă, alături de reprezentanți ai mediului local de afaceri, la acțiuni de ecologizare.
“Unul dintre visurile noastre era să ținem un centru deschis și în extrasezon, iar programul 1 Metru Pătrat de artă are această menire. Vom organiza diverse ateliere la Liceul Carmen Sylva, începând din luna octombrie, cum ar fi un atelier autoetnografie condus de Iuliana Dumitru, acțiuni de plantare de copaci, ateliere de amprentare sau proiecții de film și dezbateri. Îndrăznesc să cred că avem susținerea comunităților artistice și simpatia publicului, ceea ce ne transformă într-o zonă specială și atipică la malul Mării Negre. Parte din modul în care suntem foarte speciali, însă, constă în faptul că oferta noastră nu este tocmai comercială, prin urmare, pe lângă publicul specializat, care caută mai ales acest tip de eveniment, oarecum orientat educativ și civic, rămâne să convingem publicul larg să ni se alăture. Ceea ce nu cred că va fi foarte greu, mai ales într-o zonă în care oferta noastră este unică. Uneori unică la propriu”, spune Emil Cristian Ghiță.
Arhivele Litoralului, un demers de recuperare a identității locale
Un vector important pentru dezvoltarea regională este și proiectul Arhivele Litoralului, lansat anul trecut și ajuns, anul acesta, către finalizare. Este vorba de o cercetare colaborativă și transdisciplinară, un proiect amplu de cercetare la Marea Neagră, având ca obiectiv crearea unui Muzeu virtual al Litoralului Românesc. Antropologi, biologi, filosofi, alături de reprezentanți ai școlilor superioare de artă sau științe umaniste din București, Cluj, Iași, își unesc eforturile, sub coordonarea dnei Raluca Oancea Nestor, într-o cercetare care are ca scop cunoașterea și promovarea regională. Proiectul, realizat cu sprijinul comunității locale de colecționari de artefacte și al organizațiilor culturale județene, a fost extins apoi către Constanța și 2 Mai, urmărind identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol. Grupurile locale interesate de acest tip de cercetare au participat activ în acest proces, în perspectiva elaborării unor proiecte comune, ancorate în realitatea românească.
“S-au spus tot felul de povești, vreme de un an, în cadrul acestui proiect. Istorii despre jocurile de pe plajă din anii 1960 – 1970, când spațiul era cumva mai vast, mai neîngrădit, când puteai să fugărești mingea pe nisip de capul tău, fără să te ciocneşti cu cineva. S-a povestit despre anii de viscol năprasnic, când îngheța marea, despre invaziile de străini, nemți, suedezi cărora copiii se grăbeau să le care bagajele. Arhivele Litoralului este, probabil, cel mai complex studiu dedicat litoralului românesc derulat până acum la nivel local. Este o cercetare interdisciplinară pe diferite paliere, cum ar fi arta, arhitectura, biodiversitatea, istoria, dezvoltarea urbană sau antropologie. Toate acestea sunt reunite și vor fi disponibile pe o platformă online, care va conține peste 500 de artefacte, scanate și documentate. Proiectul se află în desfășurare, platforma a fost construită, iar mare parte din materiale au fost digitizate și urmează procesul de introducere a datelor și metadatelor pe platformă. Anul acesta, în toamnă, vom organiza un simpozion, în cadrul căruia vom continua să analizăm arhiva FAV, dar și alte arhive private, care vor fi prezentate publicului pentru prima oară cu ocazia acestui proiect”, mai spun reprezentanții Asociației Forumul Artelor Vizuale.
Sursa foto - Eforie Colorat.
Evantia Barca, responsabil comunicare Eforie Colorat