Cele mai noi articole din STIRIONG

Tu ce faci ca să NE ajuți? Măsuri pentru depășirea cu bine a crizei energetice

Thu, 06 Aug 2026 13:45:00 +0300

România traversează o situație energetică de criză, fără perspective de ameliorare pe termen scurt, motiv pentru care Ministerul Energiei face apel la cetățeni, companii, instituții publice și prosumatori să contribuie la diminuarea efectelor. ”Recomandările sunt voluntare, temporare și preventive. Scopul lor este traversarea acestei perioade fără întreruperi și cu evitarea unor măsuri mai restrictive”, precizează Ministerul Energiei într-un comunicat de presă prin care suntem invitați cu toții să reducem consumul de energie electrică în intervalul orar 19:00-23:00, până la data de 31 august 2026. Criza energetică a fost generată în principal de seceta severă și de reducerea accentuată a debitului Dunării, care a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii aproximativ 40 de ani ( foto: captură video Digi24 ). Conform prognozelor hidrologice, această situație este estimată să se mențină și în perioada următoare. În actualul context, ” consumatorii casnici sunt încurajați să reducă utilizarea simultană a echipamentelor cu un consum ridicat de energie electrică în intervalul 19:00-23:00 și să reprogrameze aceste activități în intervalul 11:00-17:00, când producția de energie din surse fotovoltaice este mai ridicată ”. De exemplu, pot fi reprogramate : utilizarea mașinii de spălat rufe și a mașinii de spălat vase folosirea uscătorului de rufe încărcarea autovehiculelor electrice utilizarea boilerelor electrice și a altor echipamente cu un consum ridicat folosirea simultană a mai multor aparate electrocasnice De asemenea, este recomandată oprirea luminilor și a echipamentelor care nu sunt utilizate . ”Ministerul Energiei nu solicită populației să oprească aparatele necesare pentru protejarea sănătății, pentru menținerea unei temperaturi suportabile în locuințe sau pentru funcționarea echipamentelor medicale. Orice măsură trebuie aplicată fără afectarea sănătății și a siguranței persoanelor ”, se arată în comunicat. Măsuri ce pot fi aplicate în toate sediile de companii, ONG-uri și instituții publice : oprirea iluminatului arhitectural și decorativ reducerea iluminatului în spațiile neutilizate oprirea echipamentelor care nu sunt necesare după încheierea programului limitarea climatizării în spațiile neocupate reprogramarea activităților administrative cu un consum ridicat Recomandările pentru toate categoriile de consumatori și pentru prosumatori, și mai multe informații despre cauze, AICI . ” Mutarea consumului flexibil din intervalul de seară către orele de prânz poate avea un efect important atunci când este aplicată simultan de un număr mare de consumatori. Fiecare megawatt economisit în orele de vârf reduce necesarul de import, sprijină echilibrarea Sistemului Energetic Național și contribuie la protejarea alimentării populației, a serviciilor esențiale și a activității economice ”, se mai arată în comunicatul citat. ____________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Pride Oradea: Între susținere europeană tot mai puternică și blocaj local

Sat, 25 Jul 2026 12:00:00 +0300

sursa foto: Council of Europe Commissioner for Human Rights Marșul Pride nu a fost autorizat nici anul acesta de Primăria Oradea, dar el va avea totuși loc, sâmbătă după amiază, de la ora 16:00, cu participarea unor reprezentanți ai misiunilor diplomatice și ai autorităților române. Aceștia vor monitoriza modul în care autoritățile locale gestionează desfășurarea marșului, a precizat Victor Ciobotaru, director executiv ACCEPT Romania. Organizatorii marșului aflat la a patra ediție au făcut anul acesta 115 propuneri de traseu, toate respinse de primărie. Dacă în anii precedenți au fost folosite diverse pretexte, legale sau tehnice, anul acesta au fost invocate ”bunele moravuri” și sesizările „a mii de cetățeni” din oraș care s-au opus evenimentului organizat în oraș de comunitatea LGBTQ. Hotnews a publicat un material în care sociologul Adrian Hatos și experta în relații cu autoritățile locale Oana Preda decriptează blocajul de la Oradea. ”Oradea riscă să rămână singurul mare oraș din UE în care un marș de tip Pride este interzis”, a subliniat Victor Ciobotaru la RFI România . Programul evenimentului, AICI . În contextul în care persoane LGBTI din Oradea și membrii organizațiilor Ark Oradea și ACCEPT au primit mesaje de amenințare cu moartea, incendierea, violul, bătaia și gazarea, organizatorii marșului au publicat un Ghid de siguranță pentru participanții la marș . Vineri, liderii bisericilor din Oradea au semnat o amplă declarație comună care include următorul paragraf: ”Îi îndemnăm pe toți credincioșii să răspundă provocărilor vremii fără ură, fără violență verbală, fără ironii și fără dispreț”. La Marsul Pride organizat în iunie la București au participat circa 35.000 de persoane. În aceeași zi a fost autorizat Marșul Normalității, dar forțele de ordine au ținut lucrurile sub control și i-au sancționat pe cei care au încălcat legea. Un puternic și emoționant mesaj a fost transmis public de părinți implicați în lupta pentru drepturi egale a membrilor comunității LGBTQ. ”Niciun părinte nu ar trebui să vadă vreodată o autoritate publică sugerând că simpla existență sau vizibilitate a propriului copil ar fi, într-un fel, imorală. Niciun părinte nu ar trebui să fie nevoit să-i explice copilului său de ce instituțiile care ar trebui să-l protejeze par, dimpotrivă, să legitimeze prejudecățile împotriva lui. Fiii și fiicele noastre nu cer privilegii. Ei doresc pur și simplu să se plimbe în pace pe străzile propriului oraș, alături de noi, de prietenii lor, de familiile lor și de cei care îi susțin. În schimb, li se spune, pentru al patrulea an consecutiv, că nu este loc pentru ei în spațiul public. Suntem profund îngrijorați pentru siguranța lor. În calitate de mame care militează pentru drepturile omului în România, suntem indignate de minciunile potrivit cărora copiii ar fi în pericol pentru că cetățenii români LGBTI mărșăluiesc și cer public ca vocea lor să fie auzită și drepturile lor fundamentale să fie respectate – drepturi cu care s-au născut și care au fost consacrate de Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Decizia autorităților locale a creat o atmosferă în care ostilitatea față de persoanele LGBTI riscă să fie percepută ca fiind acceptabilă. Ne temem nu doar pentru dreptul copiilor noștri la întrunire pașnică, ci și pentru siguranța lor fizică atunci când se vor aduna pe 25 iulie”, se arată într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Organizatorii Pride Oradea au primit mesaje de susținere din partea unor comisari europeni , dar si ai primarului Parisului și ai primarului Budapestei , capitala Ungariei ieșită recent de sub regimul lui Viktor Orban, un opozant îndârjit al marșurilor Pride. Situația de la Oradea a intrat și în atenția internațională. Jurnaliștii de la The Guardian au relatat despre acest blocaj, iar peste 152 de organizații din 30 de țări au semnat o declarație prin care solicită oficialilor să permită desfășurarea marșului „în deplină siguranță” și în conformitate cu legislația UE. În 2025, între 500 și 600 de persoane au participat la marșul neautorizat de la Oradea, iar nouă participanți au fost ulterior amendați cu echivalentul a aproximativ 4.000 de euro, a precizat Iulian Dițiu, cofondator și președinte al Ark Oradea, organizator al Pride. „Nu este o problemă LGBT. Este o problemă democratică. Este vorba despre libertatea de întrunire publică. Și dacă comunității LGBT locale de aici, din Oradea, i se poate refuza acest drept fundamental al omului fără nicio repercusiune, acest lucru se poate întâmpla aproape oriunde în Europa, pentru aproape orice comunitate”, a declarat președintele Ark Oradea, citat de The Guardian. În avanpremiera marșului de diseara este organizată la Oradea o dezbatere publică la care participă și Avocatul Poporului . Europarlamentarul Nicu Ștefănuță i-a trimis o scrisoare publică premierului Ilie Bolojan, fost primar al orașului Oradea până în 2020, în care îi cere să apere Constituția României și dreptul la liberă asociere și exprimare. ”Este regretabil că după ce interzicerea Marșului Pride la Budapesta a dus la sute de mii de oameni în stradă și la răsturnarea regimului Orbàn, acum România să preia ștafeta pentru oaia neagră a Europei la drepturi civile. (…) Guvernul are obligația să apere ceea ce un primar nu are cum să oprească: un drept constituțional, o libertate fundamentală pentru români”, subliniază europarlamentarul român. UPDATE 20:00 – Marșul Oradea Pride 2026 s-a desfășurat fără incidente majore, dar jandarmii au dat amenzi chiar și înainte ca participanții să pornească pe traseu. Iulian Dițiu, președintele ARK Oradea, organizator al evenimentului, a declarat pentru jurnaliștii de la BIHOREANUL (care au transmis informații și imagini de la eveniment) că s-a numărat printre persoanele amendate, cuantumul sancțiunii care i-ar fi fost comunicat verbal fiind de 5.000 de lei. Avocatul Poporului, Renate Weber, a participat la eveniment și a subliniat că organizarea unor asemenea manifestații este protejată atât de Constituția României, cât și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, Avocatul Poporului a declarat că primarul Florin Birta interpretează greșit legislația privind adunările publice și a anunțat că instituția va strânge informații despre sancțiunile aplicate, urmând să analizeze dacă se poate implica în eventualele demersuri de contestare. _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Scrisoare deschisă: Sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea standardelor de integritate publică din România

Fri, 24 Jul 2026 17:57:00 +0300

Proiectul de lege depus de senatorul Cătălin Predoiu referitor la consolidarea unor acte normative în domeniul integrității NU respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept, susțin 12 organizații neguvernamentale care activează în apărarea statului de drept. Într-un document semnat de aceste organizații și publicat de Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă (ACDD) se arată că ” sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică ”. Organizațiile critică, cu multiple argumente și cu prezentarea consecințelor negative: Eliminarea declarației publice de interese financiare Eliminarea transparenței electorale Eliminarea declarației privind bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ Eliminarea mecanismului de depunere a declarației de avere la începutul și la finalul mandatului Eliminarea posibilității practice de depunere de sesizări de către cetățeni și organizațiile societății civile Eliminarea posibilității anulării actelor organelor colegiale adoptate în conflict de interese Eliminarea de facto a interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice ca urmare a conflictelor de interese, incompatibilităților și averii nejustificate Eliminarea capacității Consiliului Național de Integritate de supraveghere a Agenției Naționale de Integritate ”Confidențialitatea generală a declarațiilor de avere și interese, inclusiv ale candidaților și demnitarilor, eliminarea informațiilor privind familia fără instituirea unui mecanism alternativ, pragul de 10.000 de euro, restrângerea efectelor conflictului de interese, diminuarea sancțiunilor și instrumentalizarea Consiliului Național de Integritate în folosul conducerii Agenției Naționale de Integritate, subminează sistemul de la transparență și prevenție.Din perspectiva Jalonului 431 din PNRR, aceste modificări generează un risc serios de neconformare, cu efectul pierderii a sute de milioane de euro de către România”, se mai arată, printre altele, în document. Organizațiile semnatare cer Parlamentului modificarea substanțială a proiectului de lege , cel puțin prin: Introducerea declarației publice de interese financiare, conform proiectului de lege al Ministerului Justiției Introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției Introducerea obligativității depunerii declarației de avere și de interese la începutul și la finalul mandatului Scoaterea din textul proiectului de lege a prevederilor privind nesancționarea conflictelor de interese ale organelor colegiale Scoaterea din textul proiectului de lege a interdicțiilor neconstituționale privind membrii Consiliului Național de Integritate Documentul integral și lista semnatarilor, AICI . _______________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

BRD HUB START: Programul dedicat exclusiv organizațiilor studențești din România continuă și în 2026

Mon, 20 Jul 2026 12:20:00 +0300

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Fundația Friends for Friends lansează cea de-a doua ediție a BRD HUB START. ” Hai să construim împreună organizații studențești puternice, care să inspire generațiile de azi și de mâine! ” se arată în comunicatul de presă, pe care îl publicăm integral: Comunicat de presă Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Fundația Friends for Friends lansează cea de-a doua ediție a BRD HUB START, program inițiat și susținut de BRD Groupe Société Générale . Prin acest program, ne propunem să susținem organizațiile de studenți din diverse orașe ale României să devină mai puternice, mai reziliente și mai conectate la comunitățile lor, contribuind astfel la dezvoltarea persoanelor tinere cu care lucrează. Ce urmărim pe termen lung Vrem ca persoanele tinere implicate în organizațiile studențești să își dezvolte competențe esențiale, să gândească strategic și cu impact pe termen lung, să fie deschise către diversitate și dialog și să construiască proiecte și comunități sănătoase și incluzive. Ce oferă programul BRD HUB START Pe parcursul unui an, organizațiile selectate vor parcurge un proces complex de învățare, dezvoltare și colaborare, care include: 1. Bootcamp de dezvoltare organizațională – sesiuni interactive de formare în management organizațional, fundraising, comunicare strategică. Pentru acest bootcamp se vor realiza încă din momentul procesului de selecție analize organizaționale individuale prin platforma https://crestem.ong . Pentru eveniment vor fi invitate minim 2 persoane din organizațiile selectate, care vor beneficia de feedback personalizat și recomandări concrete pentru optimizarea proceselor interne și creșterea sustenabilității. 2. Granturi – după bootcamp, fiecare organizație va prezenta, în fața unui juriu, un plan de finanțare derivat din planurile operaționale proprii care să includă și elemente de implicare în comunitatea extinsă. Vor fi selectate 10 organizații care vor primi granturi în valoare de maximum 75.000 RON . Organizațiile care nu vor fi selectate pentru grant vor fi invitate să continue programul în etapa de consultanță. Atât organizațiile care vor beneficia de grant cât și cele care nu vor fi selectate vor avea la acces pe toată perioada programului la un Booster Fund , cu o valoare totală de 125.000 RON , pentru a completa cu resurse financiare punctuale diferite activități realizate. 3. Consultanță și mentorat personalizat – organizațiile vor beneficia de sesiuni de consultanță pe subiecte precum management organizațional și strategie; dezvoltare de proceduri și procese interne; digitalizare, comunicare externă și branding, oferite de persoane cu expertiză în domeniu. 4. Bootcampuri tematice - Învățare și networking : schimb de experiență între organizații, ateliere tematice cu experți în domenii precum educație, implicare civică, drepturile omului, SDGs. Aceste sesiuni vor încuraja colaborarea intersectorială și crearea de parteneriate strategice pentru proiecte viitoare. - Sănătate organizațională : procese de wellbeing organizațional, integrare work/life, dezvoltare personală. Activitățile vor include atât instrumente de autoevaluare și planificare pentru echipe, cât și exerciții de reducere a stresului și creștere a rezilienței. 5. Eveniment final de celebrare și evaluare de impact – concluzii, recunoașterea progreselor și conectarea cu alți actori relevanți. Evenimentul va include prezentarea rezultatelor obținute pe parcursul programului, evidențiind atât schimbările produse la nivel organizațional, cât și impactul în comunități. Vor fi create contexte de dialog și schimb de bune practici, pentru a asigura continuitatea colaborărilor și dezvoltarea unor inițiative comune în viitor. Cui se adresează programul Căutăm asociații studențești locale din România (nu structuri federative sau naționale) care doresc să își consolideze rolul în comunitățile lor și să contribuie activ la schimbarea pozitivă din societate. Sunt vizate organizațiile care: ● sunt motivate să investească timp și energie în dezvoltarea lor organizațională, fiind dispuse să își analizeze procesele interne și să implementeze îmbunătățiri concrete; ● vor să își crească impactul și vizibilitatea, atât în rândul studenților, cât și în relația cu alți actori relevanți la nivel local, național sau internațional; ● sunt dispuse să realizeze activități în HUB-urile BRD din universitățile din țară; ● împărtășesc valorile democratice, respectă drepturile tuturor oamenilor și ale altor ființe, promovând incluziunea, diversitatea și echitatea în activitatea lor; ● sunt independente de guvern, partide politice și entități comerciale, asigurându-și autonomia decizională și libertatea de acțiune. Ne dorim să lucrăm cu organizații deschise la învățare, colaborare și inovație, care văd în acest program o oportunitate reală de creștere și transformare. Criterii de selecție ● Motivație: dorința reală de a participa activ pe toată durata programului, manifestată prin implicarea constantă a echipei extinse din organizație, asumarea sarcinilor și interesul de a aplica în practică ceea ce se învață. ● Potrivire cu obiectivele BRD HUBs : deschidere către învățare, colaborare și transfer de cunoștințe către membrii organizației și comunitate, precum și interes pentru construirea de parteneriate și generarea de impact pe termen lung. ● Capacitatea de implicare: disponibilitate pentru participarea la bootcampuri, sesiuni de consultanță și activități de follow-up în Huburile BRD din Universități, inclusiv mobilizarea resurselor interne pentru a asigura continuitatea implicării. ● Reprezentativitatea și relevanța în comunitatea studențească: organizațiile trebuie să fie conectate la nevoile și interesele studenților pe care îi reprezintă, având capacitatea de a genera activități cu impact real în comunitatea universitară și în comunitatea locală extinsă. ● Potențial de creștere și sustenabilitate: interesul și capacitatea de a dezvolta proiecte și inițiative care pot continua și după încheierea programului, bazate pe un plan clar de dezvoltare și pe resursele disponibile. Vor fi apreciate organizațiile care demonstrează o viziune pe termen lung și capacitatea de a atrage sprijin din surse diverse pentru a-și susține activitatea. Ne dorim să selectăm 20 de organizații care vor fi incluse în program. Pot aplica toate organizațiile care se potrivesc criteriilor mai sus menționate, indiferent dacă au mai participat sau nu în trecut în program. Totuși, în procesul de selecție vor avea prioritate organizațiile care nu au mai luat parte la ediția anterioară a programului. Timeline program 1. Înscrierea organizațiilor prin completarea formularului: 20 iulie - 9 august 2026 2. Preselecție/ short list: 12 august 2026 3. Analize organizaționale: 12 august - 23 august 2026 4. Interviuri cu organizațiile preselectate: 24 august - 4 septembrie 2026 5. Selecția finală a organizațiilor: 8 septembrie 2026 6. Verificare acte statutare pentru organizațiile selectate: 9 - 21 septembrie 2026 7. Bootcamp dezvoltare organizațională: 25 - 28 septembrie 2026 8. Eveniment de pitch la București: 7 octombrie 9. Contractare granturi: 8 - 30 octombrie 10. Implementare granturi și consultanță organizațională, inclusiv Booster Fund: 1 noiembrie 2026 - octombrie 2027 11. Bootcamp Învățare și networking: Martie 2027 12. Bootcamp Sănătate organizațională: august 2027 13. Finalizare și celebrare: Octombrie 2027 Cum aplici Completează formularul de înscriere disponibil A I C I până pe 9 august 2026 (o singură completare per organizație). Selecția se va face pe baza informațiilor din formular prin urmărirea criteriilor de selecție menționate anterior și disponibilității de implicare a organizațiilor pe întreaga durată a programului. Procesul de selecție se va derula în două etape, prima etapă, preliminară, fiind completarea formularului de înscriere iar a doua etapă realizarea unui interviu cu echipa FDSC, în urma căruia se va realiza selecția finală. Notă privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială Aplicațiile trebuie să fie redactate pe baza experienței, capacității și intențiilor reale ale organizației aplicante. Utilizarea instrumentelor de inteligență artificială poate fi avută în vedere exclusiv pentru corectarea, claritatea sau rafinarea textului. Nu sunt considerate adecvate aplicațiile generate integral ori în mod substanțial cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, fără contribuție proprie relevantă din partea organizației/ persoanei aplicante. Întrebări ? Scrie-ne la alexandra.soare@fdsc.ro Hai să construim împreună organizații studențești puternice, care să inspire generațiile de azi și de mâine!

Rezistență în fața legilor restrictive: Ghid practic pentru apărătorii democrației

Fri, 10 Jul 2026 17:36:00 +0300

Un nou ghid realizat de European Center for Not-for-Profit Law (ECNL) și D-Hub prezintă cele mai utile instrumente juridice, resurse și strategii pentru a contracara legile care restrâng spațiul civic. În întreaga lume, guvernele adoptă diverse legi pentru a reduce la tăcere vocile critice și pentru a concentra puterea în mâinile unui număr restrâns de persoane, se arată în comunicatul de presă . De exemplu, sunt adoptate așa-numitele legi privind „agenții străini”, unele restricții excesive asupra protestelor sau activităților de lobby ori chiar norme fiscale și administrative, care sunt ulterior folosite pentru a limita participarea publică, cetățenia activă și organizarea comunitară. Grupurile societății civile sunt adesea primele victime , însă astfel de legi indică tendințe mai largi ale Executivelor, putând afecta negativ și mass-media, mediul de afaceri sau chiar societatea în ansamblu. Stoparea unor astfel de legi într-un stadiu incipient reprezintă una dintre cele mai bune modalități de protejare a drepturilor și libertăților tuturor cetățenilor. Iar vestea bună este că numeroase grupuri din întreaga lume au reușit să blocheze, să încetinească sau să diminueze efectele unor astfel de legi nocive, și au decis să împărtășească metodele folosite. Acest ghid valorifică experiența lor și reunește argumentele juridice și strategiile practice care s-au dovedit eficiente în contestarea acestor legi și în protejarea libertăților de care depindem cu toții . Apărătorii democrației pot utiliza ghidul atât pentru a înțelege mai bine principalele tendințe și evoluții, cât și ca sursă de inspirație pentru diferite strategii de apărare adaptate contextului în care își desfășoară activitatea. Ce include ghidul: O prezentare generală a celor mai frecvente tipuri de legi restrictive, precum și a argumentelor juridice și standardelor internaționale care pot fi invocate împotriva acestora Tipuri de strategii utilizate pentru combaterea unor astfel de legi, inclusiv o selecție de resurse cu recomandări, bune practici și modalități de colaborare cu diferiți aliați Recomandări pentru o comunicare eficientă, menită să câștige sprijinul opiniei publice, să mobilizeze comunitatea sau să utilizeze presiunea internațională în lupta împotriva restricțiilor Resurse care pot ajuta organizațiile să se adapteze unui nou context în cazul în care legile sunt adoptate Ghidul poate fi consultat AICI . ECNL lucrează pentru a proteja și extinde spațiul în care oamenii se pot aduna, organiza și acționa. Echipa promovează legi, politici și practici care fac acest lucru posibil ( sursa foto ). D-Hub se prezintă ca fiind ”o comunitate de apărători ai democrației hotărâți să lucreze împreună pentru a învinge forțele autoritare, oriunde s-ar afla”. _____________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Cum poate România să construiască mecanisme mai solide de cooperare între instituțiile publice și societatea civilă?

Thu, 09 Jul 2026 19:41:00 +0300

”Un spațiu civic puternic nu este un cost pentru buna guvernare în România, ci este una dintre condițiile ei, inclusiv pentru utilizarea eficientă și transparentă a resurselor publice și a fondurilor europene”. Declarația a fost făcută de vicepreședintele CES Bogdan Simion ( FONPC -Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil), la e venimentul de lansare a EEA Civil Society Fund , organizat de FDSC ( sursa foto ). Invitat să vorbească despre cum ar putea România să construiască mecanisme mai solide de cooperare între instituțiile publice și societatea civilă, Bogdan Simion a abordat subiectul în 4 pași, iar la final a făcut și o recomandare concretă: Rolul organismelor formale de consultare De ce contează dialogul instituționalizat Provocările cu care se confruntă societatea civilă Ce ar putea face autoritățile, în mod realist, diferit Recomandare: Instituirea unui mecanism permanent de consultare, prevăzut prin lege, între Guvern și societatea civilă Idei principale extrase din discursul lui Bogdan Simion: Despre Consiliul Economic și Social : CES există tocmai pentru a oferi societății civile organizate un loc la masa dialogului înainte ca legile să fie adoptate. În practică, rolul său a fost adesea redus mai degrabă la o ștampilă procedurală, decât la un spațiu real de negociere. De ce contează dialogul instituționalizat: Societatea civilă nu este doar un beneficiar al politicilor publice - este un partener democratic în elaborarea lor. Organizațiile care lucrează în domeniul protecției copilului, sănătății mintale, drepturilor persoanelor cu dizabilități sau incluziunii sociale dețin ceva ce niciun minister nu poate reproduce de unul singur: contact direct și continuu cu oamenii cărora politicile publice le sunt destinate. Atunci când această cunoaștere este integrată devreme și sistematic în procesul de elaborare a politicilor, deciziile se îmbunătățesc: ele sunt mai bine calibrate la nevoile reale au mai multă legitimitate (deoarece persoanele afectate se regăsesc în ele) sunt implementate mai eficient deoarece organizațiile care au contribuit la conceperea lor sunt, la rândul lor, implicate în a le face să funcționeze Libertatea de asociere, libertatea de întrunire, libertatea de exprimare nu sunt „probleme ale ONG-urilor”, ele sunt standarde democratice fundamentale , iar modul în care un stat își tratează organizațiile societății civile este unul dintre cei mai clari indicatori ai modului în care tratează participarea democratică în general. Provocările cu care ne confruntăm în România: Consultarea este deseori bazată pe evenimente punctuale, nu pe structuri - o solicitare de feedback pe un proiect de lege, publicată cu doar câteva zile pentru răspuns, urmată de tăcere cu privire la ce s-a întâmplat cu acel feedback. Aceasta este consultare ca ritual, nu ca dialog. Lipsesc structurile durabile și finanțate pentru un angajament susținut. Grupurile de lucru sunt convocate de la proiect la proiect, de la minister la minister, și se dizolvă atunci când contextul politic se schimbă, astfel încât memoria instituțională se pierde de fiecare dată. Există o fragmentare reală și un acces inegal: organizațiile bine conectate din București sunt invitate la masă, în timp ce organizațiile mai mici, regionale (adesea cele mai apropiate de comunitățile cele mai vulnerabile), nu sunt. Mecanismele de feedback sunt întrerupte. Organizațiile transmit contribuții tehnice detaliate și, frecvent, nu află niciodată dacă acestea au fost luate în considerare, respinse sau pur și simplu arhivate. În timp, acest lucru erodează disponibilitatea societății civile de a investi expertiză serioasă într-un proces care pare simbolic. Ce ar putea face autoritățile naționale: Autoritățile ar putea să se angajeze la termene minime de consultare, aplicabile efectiv, astfel încât treizeci de zile să însemne treizeci de zile, nu cinci. Ar putea publica sistematic modul în care feedbackul public a influențat (sau nu a influențat) un anumit act normativ, ceea ce reprezintă o măsură mică de transparență, dar cu un câștig mare de încredere. Ar putea investi în platforme permanente intersectoriale de consultare, în locul comitetelor ad-hoc, astfel încât expertiza societății civile să se acumuleze de-a lungul ciclurilor electorale, în loc să fie resetată odată cu fiecare nou guvern. Ar putea sprijini activ participarea organizațiilor mai mici și regionale, nu doar a structurilor naționale-umbrelă obișnuite, prin informare și prin mecanisme de finanțare concepute în acest scop. Important! Pe măsură ce România implementează Strategia UE pentru societatea civilă la nivel național, această implementare ar trebui ea însăși co-creată cu organizațiile societății civile, nu doar comunicată acestora după elaborarea ei. Recomandare: Instituirea unui mecanism permanent de consultare, prevăzut prin lege, între Guvern și societatea civilă (sector cu sector) cu trei caracteristici concrete : Un calendar anual fix al consultărilor, nu invitații ad-hoc Un răspuns publicat și obligatoriu la contribuțiile societății civile, care să explice cum au fost folosite, chiar și atunci când nu au fost preluate Un loc la masă rezervat nu doar celor mai mari federații naționale, ci și, prin rotație, organizațiilor regionale și de la firul ierbii ”Nu s-ar rezolva totul peste noapte, dar s-ar înlocui consultarea punctuală și simbolică cu o structură durabilă, una care supraviețuiește schimbărilor de guvern, construiește încredere instituțională în timp și tratează societatea civilă drept ceea ce este cu adevărat - un partener democratic permanent, nu un invitat ocazional .” ___________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Cazul Dumbrava: FONSS cere președintelui Nicușor Dan să reacționeze, conform Constituției

Thu, 09 Jul 2026 10:37:00 +0300

sursa foto: Administrația Prezidențială Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale – FONSS solicită președintelui Nicușor Dan să se implice în soluționarea aspectelor reliefate de cazul Dumbrava, în baza mandatului constituțional pe care îl are. Federația reunește patruzeci și șapte organizații membre , furnizoare de servicii sociale acreditate și licențiate sau care desfășoară activități de asistență socială în mod legal în România. ”Solicităm președintelui României implicarea în baza mandatului pe care îl are, urmare a existenței unei disfuncții sistemice majore a Statului Român, care nu și-a protejat cetățenii vulnerabili și le-a încălcat drepturi fundamentale, a atacului la statul de drept în plină desfășurare acum, prin promovarea nerespectării legii și a gravului pericol la adresa unor avertizori de încălcări de lege și drepturi”, se arată într-un comunicat de presă . Mesajul este transmis în contextul în care, în spațiul public, are loc ”un imens scandal generat aparent de intervenția forțelor de ordine la domiciliul unui cetățean – Viorel Pașca, ce desfășoară, conform propriilor declarații publice, servicii sociale fără acreditare și licență”. Scurtă cronologie: Viorel Pașca se află sub control judiciar , Curtea de Apel București urmând să decidă dacă admite cererea procurorilor de arestare preventivă. Ministerul Muncii a prezentat public situația persoanelor relocate de la Dumbrava . ITM Bihor a amendat asociația lui Pașca cu 1 milion de lei după ce, la controalele efectuate, au fost identificate 36 de persoane care lucrau fără a avea contracte individuale de muncă. În plus, ITM Bihor a sesizat şi organele de urmărire penală pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără forme legale, aşa cum prevede legea.Totodată s-a constatat că, în registrul de autorizări aflat la ITM Bihor, Asociația Dumbrava DPG nu figurează cu nicio activitate și niciun punct de lucru autorizat, nici în locațiile verificate, nici la alte adrese. Ministrul Dragoș Pîslaru a solicitat un raport privind acţiunile de control derulate pe aceeaşi temă de Inspecția Muncii și ITM-uri, începând din anul 2014 și până în prezent, respectiv modul de desfășurare a acestora, rezultatele și soluțiile stabilite de echipele de control. Președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a fost demisă, iar în locul ei a fost numită conf.dr. Ana Rădulescu, o profesionistă cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură. In contextul în care Georgiana Pascu și Carla Cristina Tănasie sunt atacate public pentru faptul că au dezvăluit situația de la Dumbrava, peste 20 de ONG-uri au semnat o scrisoare de susținere și solidarizare cu cele două avertizoare de integritate și apărătoare ale drepturilor omului. Textul integral scrisorii adresate de FONSS președintelui României, Nicușor Dan: ”Domnule președinte, Vă sesizăm o situație asupra căreia vă solicităm să vă implicați în baza mandatului pe care îl aveți prin alineatul 2, articolului 80 din Constituţia României, deoarece ea reprezintă: a. consecința unei disfuncții sistemice majore a Statului Român, care nu și-a protejat cetățenii vulnerabili și le-a încălcat drepturi fundamentale, b. un atac la statul de drept prin promovarea nerespectării legii, c. un grav pericol la adresa unor avertizori în interes public. Situația politică actuală și disponibilitatea pe care v-ați afirmat-o în 12 iunie 2026 ( foto ), de la Palalul Cotroceni, la recenta întâlnire cu societatea civilă, de a lucra împreună la rezolvarea problemelor sistemice care afectează România, ne fac să vă adresăm prezenta scrisoare. Iată care este justificarea afirmațiilor anterioare: 1. Statul Român nu și-a protejat cetățenii vulnerabili și le-a încălcat drepturi fundamentale, contribuind la generarea unei crize majore. Incapacitatea sistemică a unor instituții publice românești de a dezvolta servicii sociale, în acord cu nevoile cetățenilor, a contribuit decisiv la crearea unui sistem paralel și ilegal de asistență a unor oameni abandonați de Statul Român. O persoană fizică – Viorel Pașca, declară public pe o pagină de socializare și în interviuri în mass media faptul că a îngrijit în cele 18 case, proprietate privată din județul Bihor, peste 3000 de persoane, pe parcursul a douăzeci de ani. El susține că a primit din sistemul public de asistență socială, medical și de ordine publică, persoane aflate în situații foarte dificile și care fie nu erau primite în aceste instituții, fie nu mai puteau fi îngrijite acolo. Prezintă fotografii conform cărora aceste persoane ajungeau la centrul din localitățile Dumbrava, Tinca și Holod cu ambulanțe și mașini de poliție și fotografii ale documentelor care făceau parte din dosarele medicale sau de asistență socială ale acestor persoane. Dosarele erau trimise împreună cu beneficiarii, la o locuință privată de către instituțiile publice ce plasau persoane vulnerabile la Dumbrava. Prezentarea acestor imagini și documente încalcă Regulamentul privind datele cu caracter personal, așa cum transmiterea lor de către instituțiile publice din România, unui terț, fără a exista un interes legitim legal demonstrat, încalcă același regulament. Încălcările repetate ale reglementului privind protecția datelor personale au fost sesizate de Spitalul Județean Oradea, care a cerut domnului Viorel Pașca să nu mai încalce legea, fără a face însă și alte demersuri corective. Referirile de pacienți/beneficiari către Viorel Pașca și către complexul de clădiri gestionat de Asociația Dumbrava DPG, care funcționează ilegal, s-au făcut fără transfer de sume pentru îngrijirea acestor oameni, încălcând astfel legislația asistenței sociale și contribuind direct la încălcarea drepturilor fundamentale ale unor pacienți sau beneficiari. Situația a fost adusă la cunoștința Avocatului Poporului și a Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții din cadrul Camerei Deputaților. Prim procurorul Parchetului de pe lângă judecătoria Oradea a fost sesizat, în anul 2024, de doamna deputat Steluța Cătăniciu, președinta Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții din cadrul Camerei Deputaților. De asemenea, Ministrul Muncii Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, domnul Petre Florin Manole cunoștea situația, atât urmare a audienței solicitate fizic de FONSS, cât și urmare a sesizării redactată de federația noastră în iulie 2025. Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agenția sa deconcentrată, AJPIS Bihor, precum și Instituția Prefectului, cunoșteau de asemenea situația și au cercetat modul de funcționare al acestor servicii de îngrijire fără a lua nicio măsură. Ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rogobete, știa de asemenea despre situație, urmare a Raportului corpului de control al ministerului, din iulie 2025. Asociația Dumbrava DPG a fost acreditată ca furnizor de servicii sociale la 13 ani de la înființare, dar radiată apoi din Registrul Funizorilor de Servicii Sociale al Ministerului Muncii, în mai 2025, la un an după ce expirase termenul limită la care această asociație ar fi trebuit să își licențieze cel puțin un serviciu social, conform legii. Instituțiile care au trimis persoane către Asociația Dumbrava DPG recunosc situația de criză care a dus la decizia aceasta și inexistența serviciilor de asistență socială (ori a locurilor disponibile în serviciile existente) pentru diverse categorii de persoane foarte vulnerabile. Este cazul Direcției de Asistență Socială Brașov, al Direcției de Asistență Socială Sibiu, al Penitenciarului Spital Mioveni, Spitalului Drobeta Turnu Severin și Direcției de Asistență Socială Satu Mare. Aceste instituții au răspuns la cererile de informație ale federației noastre, în anul 2025, și au menționat refuzul altor structuri publice de asistență socială (cu precădere DGASPC) de a le oferi soluții pentru persoanele vulnerabile ajunse ulterior la Dumbrava. 2. În acest moment este în plină desfășurare un atac la statul de drept, prin promovarea nerespectării legii. Constatăm o radicalizare și consolidare a unei mișcări anti-democratice pe baza unei situații de criză. Multe voci, mai ales din mediul religios și politic, se pronunță vehement în mediul online și cresc o stare de tensiune care alimentează nemulțumirea populației, neîncrederea în justiție, atitudinile extreme și anarhia. Din păcate, aceste voci legitimează activitățile ilegale de asistență socială, în favoarea unor persoane extrem vulnerabile, pe care Statul Român le-a abandonat. De asemenea, îndeamnă la construirea unui sistem paralel și ilegal de ajutorare a celor vulnerabili, ca modalitate în care cetățenii să se sprijine între ei. Este foarte prezent, un discurs al urii, dublat de amenințări cu agresiune, la adresa avertizorilor de încălcări de drepturi și legislație, Georgiana Pascu și jurnalista Carla Cristina Tănasie. Scandalul de la Bihor a adâncit radicalizarea din societatea noastră. 3. Sesizăm un grav pericol la adresa unor activiști civici, ce au funcționat ca avertizori ai încălcărilor de drepturi și legislație. În spațiul public a apărut în clar numele persoanei care a avertizat DIICOT cu privire la încălcările de drepturi la care ar fi supuși cei ce locuiesc în casele de la Dumbrava. Aceasta arată că instituțiile statului nu protejează avertizorii de ilegalități nici în privința confidențialității datelor, nici în ceea ce privește efectul de amenințare la adresa lor. Acum ambele doamne care au apărut public și au sesizat ceea ce se întâmpla la Dumbrava sunt făcute responabile pentru situația celor 400 de beneficiari, apoi jignite și amenințate. Considerăm că păstrarea confidențialității este esențială pentru ca avertizorii de ilegalități să nu fie transformați în ținte, la fel ca și investigarea identității celor ce manifestă comportamentul agresiv verbal sau fizic la adresa avertizorilor și pedepsirea lor. Ce dorim să obținem? Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale consideră că o analiză asupra modului în care sistemul social și medical deservesc persoanele vulnerabile (persoane fără adăpost, vârstnici dependenți fără aparținători, persoane cu afecțiuni psihice grave și persoane cu dizabilități în general) ar trebui să fie baza de la care să plece o abordare integrată a cazurilor de acest tip. Aceasta nu se poate realiza decât prin aportul celor două ministere, al muncii și al sănătății, dar și prin dialogul onest cu furnizorii de servicii sociale, publici și privați, de la toate nivelurile. ”Banul urmează beneficiarul” este singurul principiu de deservire corect, care să dea șanse tuturor celor vulnerabili la acces la servicii și tuturor furnizorilor care funcționează în condițiile legii, să îi deservească. Investirea în servicii sociale la nivel de comunitate locală trebuie facilitată prin politici publice susținute de bugete, astfel încât să apară serviciile necesare pentru cei vulnerabili în proximitatea acestora. Simplificarea normelor de funcționare a serviciilor sociale, fără a renunța la siguranța celor asistați și reguli de control care să respecte spiritului legii, unitare la nivel național și comunicate public – este o altă cerință care să faciliteze existența în continuare a serviciilor de asistență pentru persoanele vulnerabile. Pentru orice informații vă stăm la dispoziție.” ____________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Societatea civilă, un actor-cheie pentru democrație în Europa: Solidaritate, dialog, impact

Mon, 06 Jul 2026 12:51:00 +0300

Societatea civilă este un actor important pentru democrația din România și din Uniunea Europeană, idee subliniată încă o dată joi, 2 iulie 2026, la București, cu ocazia lansării EEA Civil Society Fund pentru România. Scopul Fondului este de a consolida societatea civilă și cetățenia activă, precum și de a împuternici grupurile vulnerabile. Evenimentul de lansare a reunit peste 250 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile, instituțiilor publice, altor donatori, ai comunității de afaceri și ai altor programe finanțate prin Granturile SEE și Norvegiene. Agenda a inclus prezentarea Civil Society Fund și a apelurilor de proiecte care urmează a fi lansate în cadrul Programului, precum și o discuție despre rolul și importanța sprijinirii societății civile și mecanismele existente la nivel european și național pentru protejarea și consolidarea spațiului civic, se arată în comunicatul de presă transmis de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) . Câteva dintre cele mai importante declarații ale invitaților la eveniment : Excelența Sa Hilde Svartdal Lunde ǀ Ambasadoarea Norvegiei în România: Organizațiile societății civile nu au nevoie doar de resurse, ci și de predictibilitate, deschidere și spațiu în care să se exprime, să inoveze și să înfrunte provocările dificile. Eirik Nestås Mathisen ǀ Trimisul Special pentru Balcanii de Vest, Director desemnat pentru Secțiunea pentru Europa Centrală și Sud-Est, Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe: Pentru Europa, este nevoie de cetățeni implicați, de dezbateri publice active și de o societate civilă energică. E important nu doar la nivel național, ci și european. Ionuț Sibian ǀ Director Executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile: Programul Trilennials și ACF ne-au demonstrat că avem o nouă generație, activă, de tineri care vor să se implice în acest sector, să împărtășească valorile societății civile. Suntem foarte optimiști că vom primi proiecte foarte bune. Mecanismele de protecție a societății civile la nivelul UE Estelle Massé ǀ Ofițer de politici publice, DG JUST, Comisia Europeană: Strategia UE pentru societate civilă a fost adoptată în noiembrie, după o perioadă de așteptare. Ea răspunde cererilor venite din partea societății civile, fără de care strategia nu ar fi existat. Comisia Europeană percepe societatea civilă ca pe un actor-cheie pentru democrație în Europa. Lucrăm la dezvoltarea unei platforme pentru societatea civilă, care va fi lansată în acest an, pentru construirea unui dialog structurat între organizații și Comisia Europeană, privind spațiul civic, în special pe domenii precum: democrație, egalitate, stat de drept și drepturi fundamentale. Jana Gridneva ǀ Ofițer de Proiect, Unitatea de Cooperare Instituțională și Carta UE, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene: Există o nevoie reală de schimb de idei și experiențe, pentru un impact real. E nevoie de informații care să facă posibil accesul la luarea deciziilor. Vă încurajăm să intrați pe platforma Fundamental Rights Platform . Vă oferă oportunitatea de a contribui imediat cu idei noi, la nivel european. Derulăm proiecte privind monitorizarea spațiului civic, identificăm amenințări și riscuri, și proiecte de dezvoltare organizațională. Giada Negri ǀ Secretar General Adjunct, European Civic Forum: Care e rolul rețelei europene Civic Space Watch ? Să fim capabili să dăm alerte imediat, nu doar la nivelul instituțiilor UE. Să schimbăm experiențe, să fim solidari. Când o organizație e atacată într-o țară, trebuie să fim capabili să o susținem împreună. Să învățăm unii de la alții. Guvernele învață unele de la altele cum să ne restricționeze cât mai eficient activitatea. Așa și noi - trebuie avem cele mai bune strategii pentru a rezista. Să ne unim viziunile despre viitor. Bogdan Simion ǀ Vicepreședinte, Consiliul Economic și Social al României: Modul în care un stat își tratează organizațiile societății civile este unul dintre cei mai clari indicatori ai modului în care tratează participarea democratică în general. Dacă ar fi să numesc o singură reformă realistă care ar putea duce România înainte, aceasta ar fi instituirea unui mecanism permanent de consultare, prevăzut prin lege, între Guvern și societatea civilă cu trei caracteristici concrete: - Un calendar anual fix al consultărilor, nu invitații ad-hoc. - Un răspuns publicat și obligatoriu la contribuțiile societății civile, care să explice cum au fost folosite - Un loc la masă rezervat nu doar celor mai mari federații naționale, ci și, prin rotație, organizațiilor regionale și de la firul ierbii Un spațiu civic puternic nu este un cost pentru buna guvernare în România, este una dintre condițiile acesteia, inclusiv pentru utilizarea eficientă și transparentă a resurselor publice și a fondurilor europene. Despre EEA Civil Society Fund EEA Civil Society Fund este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Mecanismele Financiare SEE și Norvegiene. Scopul Fondului este de a consolida societatea civilă și cetățenia activă, precum și de a împuternici grupurile vulnerabile. Sprijinul se bazează pe valori comune precum drepturile omului, democrația și statul de drept. Fondul contribuie la obiectivele generale ale Granturilor SEE și Norvegiene: reducerea disparităților economice și sociale din Europa și consolidarea cooperării între statele donatoare și cele beneficiare. Statele donatoare cooperează strâns cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Pentru perioada de finanțare 2021–2028, alocarea totală către societatea civilă în 15 state UE reprezintă aproximativ 10% din finanțarea totală a Granturilor SEE și Norvegiene, de 3,2 miliarde de euro. ______________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Lansarea EEA Civil Society Fund România

Thu, 02 Jul 2026 14:01:00 +0300

Joi, 2 iulie, a fost lansat EEA Civil Society Fund România. Operat de un consorțiu condus de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile , fondul va sprijini organizațiile societății civile în șase domenii prioritare, până în 2031. Comunicatul de presă integral: Consorțiul format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile , Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi și Civil Society Norway (Frivillighet Norge) anunță lansarea EEA Civil Society Fund în România în valoare de 53.811.718 de euro. Obiectivul fondului este să contribuie la o societate civilă dinamică și rezilientă , care protejează și promovează democrația, statul de drept și drepturile omului. EEA Civil Society Fund face parte din contribuția Islandei, Liechtensteinului și Norvegiei către 15 state membre UE prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene 2021–2028 . ” Cu cât reflectez mai mult asupra societății civile, cu atât sunt mai convinsă că societatea civilă ține funcționale, discret, multe lucruri în comunitățile noastre. Când comunitățile sunt conectate, informate și implicate, lucrurile funcționează pur și simplu mai bine — încrederea crește, oamenii se ajută reciproc, iar instituțiile devin mai puternice. România rămâne al doilea cel mai mare beneficiar al granturilor SEE și Norvegiene, primind aproape 600 de milioane de euro, dintre care aproape 54 de milioane de euro sunt dedicate societății civile. ” - Excelența Sa Doamna Hilde Svartdal Lunde , Ambasadoarea Regatului Norvegiei în România Cu o valoare reprezentând aproape 10% din totalul fondurilor nerambursabile destinate României, Civil Society Fund România va susține până în 2031 organizații ale societății civile care activează în următoarele domenii prioritare: Valorile democratice, implicarea civică, integritatea informației și educația media; Participarea societății civile în procesele democratice; Drepturile omului, anti-discriminare și justiție socială; Egalitatea de gen, inclusiv sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, precum și drepturile persoanelor LGBTIQ+; Acțiuni climatice, protecția mediului și o tranziție verde echitabilă; Dezvoltarea organizațională și un mediu favorabil pentru societatea civilă. ” Viitorul României va fi modelat nu doar de instituțiile publice și de creșterea economică, ci și de forța spiritului său civic. Fiecare schimbare semnificativă începe cu oameni cărora le pasă suficient de mult încât să acționeze, să se implice și să lucreze împreună pentru binele comun. Civil Society Fund România este o investiție în acești oameni și în organizațiile care aduc comunitățile împreună, apără valorile democratice și ajută la construirea unei societăți mai incluzive, reziliente și pline de speranță. ” - Ionuț Sibian , Director Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile FDSC, în calitate de lider al consorțiului, a semnat Acordul de Implementare cu Biroul Mecanismului Financiar (FMO) — secretariatul statelor donatoare – și acționează ca Operator de Fond, responsabil pentru selecția, contractarea și monitorizarea proiectelor. Va exercita acest rol până la 28 februarie 2032, în timp ce granturile vor fi implementate până la 30 aprilie 2031. Toate activitățile finanțate prin program trebuie să respecte valorile europene comune de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept și respect pentru drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților. Toate activitățile finanțate trebuie să fie în concordanță cu dezvoltarea durabilă, creșterea economică pe termen lung, coeziunea socială și protecția mediului. Implementarea Civil Society Fund România este guvernată de un set de principii stabilite de statele donatoare, obligatorii pe toată durata programului. Programul trebuie să respecte principiile bunei guvernanțe (și să fie participativ, incluziv, responsabil, transparent, receptiv, eficient și eficace) cu toleranță zero față de orice formă de corupție. Implementarea se bazează pe o abordare de management al rezultatelor și riscului, pentru a asigura direcționarea resurselor acolo unde au cel mai mare și mai durabil impact. Consorțiul va demara organizarea operațională a programului și lansarea de apeluri competitive de proiecte deschise organizațiilor societății civile românești. Apelurile de proiecte vor conține detalii despre eligibilitate, procedurile de aplicare și termenele limită. Evenimentul de lansare al EEA Civil Society Fund pentru România a reunit la București, pe 2 iulie 2026, peste 250 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile, instituțiilor publice, altor donatori, ai comunității de afaceri și ai altor programe finanțate prin Granturile SEE și Norvegiene. Agenda a inclus prezentarea Civil Society Fund și a apelurilor de proiecte care urmează a fi lansate în cadrul Programului, precum și o discuție despre rolul și importanța sprijinirii societății civile și mecanismele existente la nivel european și național pentru protejarea și consolidarea spațiului civic. Despre EEA Civil Society Fund EEA Civil Society Fund este finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Mecanismele Financiare SEE și Norvegiene. Scopul Fondului este de a consolida societatea civilă și cetățenia activă, precum și de a împuternici grupurile vulnerabile. Sprijinul se bazează pe valori comune precum drepturile omului, democrația și statul de drept. Fondul contribuie la obiectivele generale ale Granturilor SEE și Norvegiene: reducerea disparităților economice și sociale din Europa și consolidarea cooperării între statele donatoare și cele beneficiare. Statele donatoare cooperează strâns cu UE prin Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). Pentru perioada de finanțare 2021–2028, alocarea totală către societatea civilă în 15 state UE reprezintă aproximativ 10% din finanțarea totală a Granturilor SEE și Norvegiene, de 3,2 miliarde de euro .

Peste 100 de organizații și personalități contestă ”lista neagră” a CSM

Fri, 12 Jun 2026 15:25:00 +0300

Peste 100 de organizații și grupuri civice, împreună cu zeci de cetățeni au semnat scrisori deschise în care condamnă „ abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM și încercările de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile ”, denunțând totodată Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind ” un demers profund nedemocratic, abuziv și incompatibil cu principiile dialogului public ”. Semnatarii invocă o serie de argumente, de natură juridică dar nu numai, și trag mai multe semnale de alarmă. ”Respingem ferm încercarea de a transforma societatea civilă într-un țap ispășitor pentru problemele sistemului judiciar și reafirmăm dreptul și obligația democratică a cetățenilor, jurnaliștilor, organizațiilor civice și magistraților de a monitoriza, critica și cere responsabilitate tuturor instituțiilor statului, inclusiv justiției. Nu acceptăm încercarea de a redefini cetățenia activă drept ostilitate față de justiție. Nu acceptăm încercarea de a transforma jurnalismul de investigație în propagandă, organizațiile civice în instrumente politice și avertizorii de integritate în adversari ai sistemului. Rolul cetățenilor este să monitorizeze puterea. Rolul puterii este să răspundă criticilor, nu să catalogheze vocile critice. Acest drept nu este o amenințare la adresa democrației. Este una dintre condițiile existenței ei”, se arată în scrisoarea deschisă care poate fi consultată și semnată AICI . ** ”Acest document adoptat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este și va rămâne o pată neagră pe obrazul credibilității și independenței justiției și a rolului acestei importante puteri democratice de a garanta respectarea drepturilor fundamentale în România”, se arată într-o altă scrisoare deschisă, care poate fi consultată și semnată AICI . ** ≥ ≥ P rimele reacții publice după controversata decizie a Secției pentru Judecători a CSM. **** În ultimele 24 de ore au apărut noi informații și replici, printre care și unele asumate de jurnaliști cunoscuți ( Cristian Pantazi , Mihai Voinea , Răzvan Luțac , Cătălin Tolontan , Vitalie Cojocari ), publicate pe platforma Pagina de Media . Inclusiv Secția pentru Procurori a CSM a transmis un comunicat public în care sunt contrazise o serie de afirmații din comunicatul Secției pentru Judecători. După ce voci critice au acuzat public CSM de minciună în cazul celor 3850 de semnături ale magistraților care ar fi susținut acest demers, p reședintele instituției, Liviu Odagiu, a făcut un pas înapoi într-un interviu acordat după declanșarea scandalului public. ___________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG sursa foto: Pixabay.com

Val de reacții după comunicatul CSM privind independența justiției - UPDATE

Thu, 11 Jun 2026 10:22:00 +0300

Comunicatul transmis de CSM miercuri, 10 iunie, în care mai multe ONG-uri, redacții și persoane publice sunt menționate ca susținători ai unui ”atac fără precedent” la adresa independenței justiției, a stârnit un val de reacții. ” Secţia pentru judecători apără independenţa justiţiei în faţa unui atac fără precedent în istoria post-revoluţionară a României. 3580 judecători denunță în unanimitatea adunărilor generale încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică ”, se arată în comunicatul asumat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. UPDATE 15:00 – Redacția Recorder , menționată de 22 de ori în hotărârea SJ, spune că derapajele instituționale au fost ”duse la un nou nivel” și se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să își folosească dreptul legal de a prezida ședințele CSM pentru a apăra libertatea presei. ”Deși este o instituție care reprezintă puterea judecătorească, CSM își arogă mai nou puterea de a se pronunța asupra politicii editoriale a unei redacții de presă, analizând felul și momentul în care jurnaliștii aleg să critice activitatea unor politicieni.(…) În ce calitate analizează CSM politica editorială a unei publicații și momentul publicării unui articol și cum își respectă misiunea atunci când sugerează că un articol de presă i-a prejudiciat imaginea și cariera unui politician? În cazul în care ministrul de Interne Cătălin Predoiu ne-ar acționa în judecată acuzându-ne că i-am adus prejudicii prin respectiva investigație, ne mai putem aștepta la un act de justiție echitabil și independent în condițiile în care judecătorii CSM s-au antepronunțat pe acest subiect?” – Redacția Recorder UPDATE 14:00 - Procurorul Claudiu Sandu (membru CSM) se așteaptă la o reacție din partea conducerilor Parchetelor . ”După discuții cu mai mulți colegi judecători am constatat că în dezbaterea adunărilor generale nu a fost pus în discuție un asemenea material, ci s-a discutat aplicat doar pe proiectul legii de salarizare. Prin urmare, afirmația că 3580 de judecători susțin acest demers este o MINCIUNĂ. (…) Materialul întocmit de secția pentru judecători este o perdea de fum pentru a încerca să ascundă adevăratele probleme ale justiției. Eu, unul, aștept în zilele următoare o reacție a conducerilor Parchetului General, DNA si DIICOT atât sub aspectul prescripției răspunderii penale și a afirmațiilor din acest material, cât și sub aspectul întocmirii acestor LISTE NEGRE ” – Claudiu Sandu (CSM). UPDATE 12:00 - Institutul Național al Magistraturii își ”exprimă adeziunea” față de aceste demersuri. În schimb, Alianța a Patra Putere cere CSM să spună public: Cine a autorizat monitorizarea sistematică a conturilor de social media, cine și cum a făcut-o, și pe ce bază legală. ”Monitorizarea sistematică a conturilor de social media de către o instituție publică reprezintă o prelucrare de date cu caracter personal care, în absența unui temei legal explicit, poate constitui o încălcare a Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), aplicabil inclusiv autorităților publice. În același timp, nominalizarea redacțiilor și a persoanelor în contextul unei monitorizări sistematice are ca efect intimidarea jurnaliștilor, îngrădirea libertății lor de exprimare și de a-și exercita liber profesia” - Alianța A Patra Putere. ***** Asociația Forumul Judecătorilor din România a contestat afirmația din comunicatul CSM. ”Este prezentată nereal o susținere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanțelor judecătorești, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii(…) Cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunță încercarea de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conținutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoștință despre cuprinsul său)”, susține Forumul Judecătorilor. Un astfel de exemplu este prezentat public de o judecătoare din Ploiești . În plus, Forumul Judecătorilor anunță că ” analizează posibilitatea de a acționa în instanță Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmațiile nereale față de membrii săi ” și totodată ”remarcă existența pe site-ul CSM a sute de semnături olografe ale unor judecători, supuse unui risc total de fraudă ”. De asemenea, discursul președintei Înaltei Curți, Lia Savonea , la ședința SJ a primit o replică la fel de dură din partea procurorului Claudiu Sandu, membru al CSM . Multiple reacții au venit și din partea celor menționați explicit în materialul de 76 de pagini al SJ . ” Nu ne vom lăsa intimidați de asemenea procedee ”, spun jurnaliștii de la G4Media , direct vizați alături de cei de la Recorder și de câteva ONG-uri (Funky Citizens, ExpertForum, Declic și Corupția Ucide). Declic a reamintit că are un proces pe rol cu Lia Savonea, iar Corupția Ucide anunță că va riposta față de hotărârea SJ a CSM. ”În text, Comunitatea Declic este atacată direct de 9 ori. Faptul că Declic contestă în instanță numirea Liei Savonea în fruntea ICCJ nu este un atac la persoană. Este o dorință legitimă de respectare a legii în cea mai importantă funcție din magistratură. Acest raport plin de informații neverificate ne arată clar că suntem monitorizați și atacați de CSM. Mesajul nostru este simplu: nu ne lăsăm intimidați și continuăm procesul împotriva numirii nelegale a Liei Savonea” - Roxana Pencea Brădățan (Declic) . Funky Citizens respinge acuzațiile care i se aduc și invită publicul și instituțiile interesate să consulte direct documentele și demersurile organizației în domeniul justiției, pe site-ul său, AICI . ”Ne îngrijorează faptul că o instituție din interiorul sistemului judiciar califică drept atac la adresa justiției exercitarea unor drepturi constituționale. O asemenea abordare riscă să producă exact efectul pe care hotărârea își propune să îl prevină: erodarea încrederii cetățenilor în justiție. Încrederea publicului nu se consolidează prin descurajarea participării civice, ci prin instituții care răspund cu deschidere preocupărilor legitime ale societății. Precizăm, în același timp, fără echivoc: vom continua să ne exercităm drepturile și libertățile garantate de Constituție și vom continua să veghem ca aceste drepturi să fie respectate, pentru noi și pentru toți cetățenii. Îi încurajăm pe toți cei care împărtășesc aceste valori să își exercite, la rândul lor, drepturile cu încredere” – Elena Calistru ( Funky Citizens ). Reacții au venit și din partea persoanelor care s-au regăsit pe lista CSM, printre care fostul ministru Ana Birchall și fostul judecător Cristi Danileț . De asemenea, mai mulți jurnaliști cunoscuți, istorici, juriști , sociologi au transmis public mesaje prin care subliniază gravitatea situației. Un exemplu: ”Sunt activist civic iar ceea ce am făcut a fost mereu în spiritul și litera legii. Deși am organizat peste 100 de proteste la Timișoara dar și în restul țării n-am luat niciodată nici măcar o amendă! CSM-ul a făcut o solicitare de-a fi puși pe interceptari pe motive de securitate națională. Suntem tratați precum teroriștii. Dragi prieteni, astăzi sunt eu și alți câțiva dintre noi. Mâine poate fi oricare dintre voi!" - Laurențiu Ștefănescu (președinte Federația Inițiativa Timișoara ). _____________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

„Statul de drept și de ce contează - explicat” – Material realizat de FRA

Sun, 07 Jun 2026 19:01:00 +0300

European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) a lansat „Statul de drept explicat” , un instrument util pentru apărătorii drepturilor omului și pentru orice cetățean. El traduce un concept juridic fundamental în termeni clari și practici, care au legătură cu viața de zi cu zi. Materialul a fost elaborat împreună cu alte 10 organizații internaționale. ”Statul de drept înseamnă că legea guvernează. El creionează modul în care funcționează democrația și modul în care drepturile fundamentale sunt protejate în viața de zi cu zi. Când statul de drept este puternic, oamenii sunt protejați de abuzul de putere, tratați corect și au acces egal la justiție și la servicii publice”, precizează autorii. Materialul este conectat la experiențe cotidiene, precum semnarea unui contract de muncă, închirierea unei locuințe, deschiderea unei afaceri sau mersul în instanță - situații în care oamenii se bazează pe reguli corecte, previzibile și pe tratament egal. Folosind imaginea unei rețele de metrou , produsul ilustrează limpede cum funcționează statul de drept. Fiecare linie de metrou reprezintă un principiu-cheie care menține societatea în mișcare. Principiile sunt interconectate - când o linie cedează, sunt afectate și celelalte. Prezentăm materialul integral: Statul de drept și de ce contează – explicat Ce este statul de drept? Și de ce contează? Statul de drept înseamnă că legea guvernează. El garantează justiția și responsabilitatea, precum și drepturile omului și libertățile fiecărei persoane. Iar asta înseamnă că avem cu toții de cîștigat. Vedem cum regulile internaționale sunt ignorate tot mai des, deși ele sunt vitale pentru statul de drept și pentru respectarea drepturilor noastre. Drepturile tale. REGULILE SE APLICĂ EGAL Egalitatea în fața legii Regulile se aplică tuturor în mod egal, indiferent de statut, origine, gen, rasă, vârstă, religie sau orice altceva. Acest lucru asigură corectitudinea. Exemple: Când inteligența artificială este folosită de autoritățile de aplicare a legii, guvernele au obligația să se asigure că asta nu duce la discriminarea vreunui grup anume. Dacă un proprietar bogat și un chiriaș cu venituri mici ajung în instanță într-un litigiu privind chiria, judecătorul ar trebui să îi trateze corect pe amândoi. Dacă ajungi la un spital public, ar trebui să primești îngrijiri în funcție de nevoia ta medicală, indiferent de locul de muncă, venit sau naționalitate. TOATĂ LUMEA RESPECTĂ REGULILE Legalitatea Toată lumea are obligația să acționeze în conformitate cu legea, indiferent cine este și indiferent ce funcție ocupă. Legile sunt adoptate și aplicate printr-un proces democratic, pe baza unor reguli transparente și clare. Exemple: Dacă o țară vrea să creeze legi noi, trebuie să parcurgă procesul democratic corespunzător. Nu poate introduce reguli noi peste noapte. Guvernele au obligația să permită protestele pașnice, cu excepția cazului în care există un motiv legitim, proporțional și necesar pentru a le restricționa. Instituțiile media nu ar trebui să fie forțate de autorități să elimine conținut fără reguli clare sau legislație. REGULILE SUNT CLARE PENTRU TOATĂ LUMEA Siguranța juridică Regulile trebuie să fie accesibile, transparente și previzibile, pentru a garanta că toată lumea își cunoaște drepturile și obligațiile. Exemple: Organizațiile societății civile nu ar trebui să se confrunte cu restricții juridice menite să le limiteze activitatea legitimă. Contractul tău de muncă ar trebui să precizeze clar programul de lucru, salariul și drepturile la concediu. Dacă deschizi o mică cafenea sau o firmă de catering, procesul de autorizare, regulile sanitare și regulile fiscale trebuie să fie clare. TOATĂ LUMEA ARE DREPTUL SĂ FIE ASCULTATĂ DE O INSTANȚĂ INDEPENDENTĂ ȘI IMPARȚIALĂ Dreptul la un proces echitabil Instanțele au obligația să fie independente și accesibile tuturor. Judecătorii nu au voie să favorizeze nicio parte. Așa poate avea toată lumea încredere că dosarele sunt soluționate corect. Exemple: Dacă angajatorul tău este o persoană influentă la nivel local și îl dai în judecată, ar trebui să poți avea încredere că judecătorul va decide corect, pe baza faptelor și a legii. Dacă contești un comision bancar incorect, instanța ar trebui să decidă corect, chiar dacă banca are resurse și putere mult mai mari decât tine. Dacă ești acuzat de o infracțiune și nu îți permiți un avocat al apărării, statul ar trebui să îți asigure unul gratuit. PUTEREA STATULUI ESTE ÎNTOTDEAUNA LIMITATĂ Prevenirea abuzului de putere Dacă lucrezi în numele publicului, nu poți să îți folosești puterea pentru câștigul tău sau al altcuiva. Oricine abuzează de putere trebuie să răspundă pentru asta. Exemple: Orice oficial guvernamental care folosește bani publici pentru propriile campanii politice trebuie să suporte consecințe legale. Presa independentă și jurnaliștii au dreptul să lucreze fără interferențe din partea statului. Un judecător care favorizează o parte într-un dosar aflat pe rolul instanței trebuie să răspundă pentru asta. O DEMOCRAȚIE ESTE FORMATĂ DIN INSTITUȚII DIFERITE Separarea puterilor Într-o democrație, nicio persoană și nicio instituție nu deține toată puterea. De aceea, parlamentul, guvernul și justiția sunt separate și se controlează reciproc prin mecanisme de echilibru. Grupurile de interese, societatea civilă, organismele independente care lucrează în domeniul drepturilor omului și al egalității, precum și presa liberă sunt, de asemenea, esențiale pentru separarea puterilor. Exemple: Un șef de stat sau de guvern nu poate schimba legile singur - deciziile trebuie să treacă printr-un proces democratic și prin consultări corespunzătoare. Un judecător care lucrează la un dosar ce implică un oficial de rang înalt trebuie să poată decide fără presiuni din partea guvernului. Cheltuielile publice ar trebui să fie monitorizate atât de aleșii publici, cât și de auditori independenți. Concluzii: Statul de drept este vital pentru construirea unor democrații pașnice și drepte, care respectă drepturile omului și libertățile fundamentale ale tuturor. El garantează că aceleași reguli se aplică fiecăruia dintre noi în mod egal, că toți avem protecție juridică egală și că fiecare dintre noi răspunde pentru propriile acțiuni. Indiferent câți bani avem, câtă putere avem sau ce statut avem. Statul de drept este o piatră de temelie a societăților în care toți avem dreptul să trăim. ------- Produsul a fost dezvoltat de experți în comunicare din cadrul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), Consiliului Europei, Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Rețelei Europene a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (ENNHRI), Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) și Granturilor SEE și Norvegiene. _________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Rețeaua Independent Media CoLab s-a lansat oficial

Fri, 29 May 2026 08:37:00 +0300

Rețeaua Independent Media CoLab s-a lansat oficial: patru redacții și trei organizații contribuie la un ecosistem media independent, sigur și sustenabil în România. Jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, decidenți și experți s-au reunit pe 27 mai la evenimentul de lansare al rețelei Independent Media CoLab , o inițiativă ce își propune să transforme colaborarea dintre redacțiile independente din România într-un mecanism concret de sprijin, schimb de resurse și acțiune comună. Independent Media CoLab se bazează pe o abordare colaborativă strategică, coordonată de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), între organizații neguvernamentale de tip watchdog (ActiveWatch – AW, Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI), redacții media independente (Context), și reprezentanți ai presei locale (Info Sud-Est – ISE, Monitorul de Botoșani – MB și Átlátszó Erdély – AE). Mai mult, în contextul presiunilor economice, tehnologice și politice cu care se confruntă presa, rețeaua consolidată va monitoriza evoluțiile legislative privind libertatea media (între care și implementarea Regulamentului european privind libertatea mass-mediei - EMFA- sau a Directivei europene Anti-SLAPP), va documenta eventualele încălcări ale drepturilor jurnaliștilor și va crea ghiduri pentru aceștia, pe teme care includ și securitatea digitală sau modul de aplicare a legislației europene în domeniu. „Redacțiile independente din România au supraviețuit mai degrabă izolat. Acum trebuie să vedem dacă putem construi ceva împreună. Credem că solidaritatea profesională, colaborarea și schimbul de resurse sunt esențiale pentru viitorul jurnalismului independent din România și, în final, pentru o democrație funcțională”, a transmis Cristina Jamschek, directoare de programe CJI . Evenimentul s-a încheiat cu dezbaterea "Cine decide pentru generația Z și Alpha? Jurnalismul în era social media și pragul de 16 ani", la care au participat tineri jurnaliști și creatori de conținut - Ilinca Urse, creatoare de conținut, Andra Mureșan, de la Scena9, Oana Manițiu, de la Context.ro, Șerban Barbu, de la ActiveWatch și Veronica Lungu, de la CJI. „Problema principală este modul în care funcționează platformele. Tot ce ține de conținutul informativ, potrivit, util, este tras în jos de către algoritmi. Și atunci, da, rețelele sociale nu sunt prietenoase cu informarea corectă”, a spus Oana Manițiu, jurnalistă Context.ro . Prin această inițiativă, partenerii își propun să contribuie la consolidarea unui mediu media bazat pe încredere, colaborare și responsabilitate publică. Mai multe informații despre proiect sunt disponibile pe site-ul oficial. Despre Independent Media CoLab : Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică , sprijinit de Contribuția Elvețiană. Implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent împreună cu ActiveWatch, Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI, Context.ro, Info Sud-Est, Átlátszó Erdély şi Monitorul de Botoşani. 2026–2028. Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

Ce vor, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic (II)

Wed, 20 May 2026 17:36:00 +0300

Foto: Pixabay.com Proiectul inițiat de AUR și votat de urgență în Senat împreună cu PSD ridică mari semne de întrebare în rândurile societății civile. Care este scopul real? De ce a trecut val-vârtej prin Senat? De ce partidele își ascund finanțările, dar cer liste publice cu numele donatorilor obișnuiți? Cine vrea să facă din ONG-uri un inamic public? ” România riscă să calce pe urmele Ungariei lui Viktor Orbán. Senatorii PSD au bătut palma cu senatorii AUR și, împreună, au votat un proiect de lege care pune în pericol activitatea asociațiilor și fundațiilor. Toate ONG-urile din țară vor fi obligate să publice datele donatorilor care au făcut donații mai mari de 5.000 de lei. Scopul nu este transparența, ci intimidarea societății civile. Exact așa a început și capturarea statului de drept în Ungaria ”, se arată în petiția Declic care a strâns deja aproape 20.000 de semnături și continuă să strângă. De asemenea, numărul ONG-urilor care au semnat scrisoarea deschisă trimisă luni senatorilor și deputaților pentru r espingerea proiectului a ajuns la 800 și continuă să crească. Citește și Ce vor obține, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic (I) Despre situația actuală a sectorului ONG scrie foarte limpede consultantul și activistul civic George Leca , AICI . Între timp, noi voci reprezentative pentru societatea civilă continuă să tragă semnale de alarmă cu privire la posibilele consecințe ale controversatului proiect , ajuns acum la Camera Deputaților, decizională: ”Transparența este necesară. Punerea la zid a societății civile nu este!” ↔ ” Modalitatile prin care ONG-ul se finanțează, fie că vorbim de donații de la persoane fizice, de mecanismul 3,5% de sponsorizare, de subvenții, de granturi care vin prin finanțări europene sau prin alte finanțări, sunt extrem de bine reglementate în România. Aș spune chiar hiperreglementate. (…) Statul român, în momentul ăsta, are toate instrumentele posibile și toate informațiile în curtea lui . De ce nu le folosește îndeajuns dacă consideră că este într-adevăr o problemă de activitate ilegală, ilicită în zona asta? (…) Din punctul meu de vedere ca jurist, acest text de lege are niște probleme majore. Lucru, de altfel, validat nu numai de părerea mea, persoană fizică, ci și de documentele care însoțesc textul de lege, pentru că avem avizul Consiliului Legislativ, pe care dacă-l citiți, practic spune că legea asta nu poate fi aplicată. Și încalcă tot ce se poate încălca . (…) În momentul ăsta, speculăm aplicarea ei. Legea spune că suspendă activitatea de drept a organizației. Și ce se întâmplă? În termeni operaționali, funcționali? Eu, ca organizație, am un centru de zi, persoane cu dizabilități, copii, vârstnici, nici nu contează. Ce fac? Închid poarta, arunc cheia odată cu oamenii ăia? Ce fac? Mă duc și îi duc în față la DGASPC sau ce fac cu ei? (…) Poate că un cetățean rezonează cu o anumită cauză, cu o anumită organizație neguvernamentală, poate în familia lui există cineva dintr-o anumită zonă de vulnerabilitate și atunci dorește să sprijine acea zonă, sau pur și simplu, pentru că așa vrea el. Acel cetățean s-ar putea să nu mai vrea să doneze nimic , pentru că s-ar putea să nu dorească să vadă vecinul, colegul de la serviciu, că el donează pentru o organizație care face investigații, de exemplu, din zona de media, sau donează pentru o organizație care lucrează cu persoane dependente de droguri.(…) Dacă vă uitați la felul în care a parcurs acest proiect de lege procedura, a fost o viteză extraordinară . (…) El a fost dezbătut în Comisia Juridică miercuri și a fost pus pe agenda Plenului Senatului Luni. Luat izolat, sigur, ar trebui să ne bucurăm că există celeritate în procesul legislativ din România. Dar dacă ne uităm prin comparație cu alte acte normative, nu știu de ce a fost votat cu această viteză” - Simona Constantinescu , director de dezvoltare și advocay al FDSC , declarații la Radio Cluj . ↔ ”ONG-urile fac, de multe ori, exact munca pe care statul nu reușește să o facă: construiesc locuințe, spitale, centre de îngrijire, intervin în dezastre și sprijină comunități vulnerabile. Organizația pe care o conduc a contribuit la construirea și renovarea a peste 5.000 de locuințe pentru familii vulnerabile. În același timp, Bucureștiul de exemplu - cel mai bogat oraș al României- nu a reușit să dea in folosinta mai mult de 1500 de locuinte in 30 de ani. Și, în loc să fim sprijiniți, suntem puși de facto la zid și amenințați cu suspendarea activității și chiar cu dizolvarea. Statul are deja toate instrumentele pentru a verifica finanțările ONG-urilor. Depunem raportări fiscale, situații financiare, contracte de sponsorizare, declarații, totul într-un sistem deja digitalizat — e-Factura, SAF-T, D177. Recent am avut o verificare de la Inspectia Economica întinsă pe o lună întreagă. Zi de zi. Această inițiativă nu este despre transparență. Este despre intimidare. Creează un mecanism discreționar care poate descuraja donatorii și slăbi exact organizațiile care țin în picioare servicii esențiale pentru oameni. Iar intenția fățișă este slăbirea democrației și destructurarea sectorului non-guvernamental . Transparența este necesară. Punerea la zid a societății civile nu este!"- Roberto Patrascoiu , CE O al Habitat for Humanity România . ↔ ” În ultimii ani, exact partidele și demnitarii care solicită astăzi transparență suplimentară pentru ONG-uri au susținut măsuri de limitare a transparenței privind averile și interesele persoanelor care exercită funcții publice. În același timp, partidele continuă să beneficieze de sancțiuni minime pentru nedeclararea finanțatorilor și de opacitate în privința modului în care cheltuiesc fondurile publice primite de la bugetul de stat, inclusiv pentru contractele de propagandă și promovare media. Transparența nu poate fi cerută selectiv, doar celor care critică puterea. Dacă statul consideră că organizațiile care influențează viața publică trebuie să fie mai transparente, atunci aceleași standarde, sau chiar mai severe, trebuie aplicate partidelor politice și demnitarilor, care dețin efectiv puterea publică și administrează resursele statului” - APADOR CH . ↔ ” În 36 de ani de activitate în România, Fundația World Vision România a sprijinit peste 4 milioane de persoane, dintre care peste 2 milioane de copii în mod direct, prin programe de educație, nutriție, protecție socială și dezvoltare comunitară în mediul rural. (…) Donatorii privați – persoane fizice și companii – sunt parte esențială din aceste rezultate. O lege care descurajează donațiile reduce concret resursele disponibile pentru programele care țin copiii în școală și îi ajută să iasă din sărăcie (…) În circuitele financiare legale din România, autoritățile fiscale și bancare pot reconstitui deja identitatea donatorilor prin mecanismele existente” - World Vision Romania . ↔ ” Legea 233/2026 fix asta-și propune: să ofere o platformă celor care vor să intimideze persoanele fizice pentru cauzele pe care le susțin. Credem că această propunere legislativă reprezintă cel mai serios risc la adresa filantropiei private din România din ultimii 25 de ani. Un donator care finanțează un ONG de advocacy pentru drepturile pacienților sau pentru drepturile omului nu devine mai liber prin publicarea numelui său, ci mai vulnerabil la presiune socială, represalii profesionale și intimidare politică” - Asociația pentru Relații Comunitare . ___________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Ce vor obține, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic

Tue, 19 May 2026 14:18:00 +0300

Foto: Pixabay ”România are nevoie de dialog și parteneriat cu societatea civilă, nu de măsuri care creează suspiciune și restrâng spațiul civic”. Afirmația a fost făcută de Ionuț Sibian, directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile ( FDSC ), în contextul votului dat luni de Senat pentru proiectul controversat inițiat de AUR privind veniturile ONG-urilor. Proiectul a trecut și cu voturile senatorilor PSD , și va ajunge la Camera Deputaților, decizională. Inițiativa legislativă fusese avizată negativ de Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României. De inspirație rusească, proiectul este similar celui care a adus Ungariei lui Viktor Orban procedura de infringement (2020), forțându-l să îl abroge. Sute de organizații au semnat o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului, scrisoare care poate fi semnată în continuare AICI . ”Nu omori societatea civilă, doar îi pui o mână rece pe gură și o zgardă la gât” Câteva argumente selectate din declarațiile date de cunoscuți reprezentanți ai societății civile, după votul din Senat: ↔ „Legea introduce obligații excesive și sancțiuni disproporționate pentru organizațiile neguvernamentale și ignoră complet faptul că statul român poate identifica cu precizie cine sunt donatorii și sponsorii unui ONG prin încrucișarea raportărilor contabile, fiscale și bancare deja existente în sistemul ANAF. Publicarea identității donatorilor nu crește transparența reală, ci riscă să descurajeze implicarea civică și sprijinul pentru cauze de interes public. În plus, suspendarea automată a activității ONG-urilor pentru simple neconformități administrative este o măsură excesivă și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Numeroase organizații și experți au atras deja atenția că acest model legislativ reproduce practici criticate la nivel european pentru efectele lor asupra libertății de asociere și participării civice. România are nevoie de dialog și parteneriat cu societatea civilă, nu de măsuri care creează suspiciune și restrâng spațiul civic” - Ionuț Sibian , directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC ). ↔ ”Efectul cel mai semnificativ al acestei noi inițiative de lege care obligă publicarea identității donatorilor și care a trecut deja de Senat nu e sporirea transparenței fiscale, transparența există deja, ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și încărcarea administrativă abuzivă și disproporționată . Acestea afectează direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate și comunităților defavorizate, în condițiile în care serviciile socio-educaționale ori medicale nu pot acoperi integral nevoile lor. E un semnal de alarmă și un apel pe care îl facem la responsabilitate și mai ales la solidaritate cu cei vulnerabili , cu cauzele sociale, cu implicarea socială. (…) Salvati Copiii Romania se opune ferm adoptării acestei propuneri incompatibile cu dreptul european și cu valorile democratice ale Uniunii Europene” – Gabriela Alexandrescu , președinte executiv Salvați Copiii Romania . ↔ ”Donațiile sunt urmărite, beneficiarii reali sunt declarați, fiecare leu intrat și ieșit este vizibil unei instituții a statului. Nu există în acest moment, în legislația românească, o rută prin care un ONG să poată primi bani fără ca statul să știe. Atunci ce vrea, de fapt, această lege? Răspunsul este simplu: vrea ca donatorul să fie expus și femeia care donează 20 de lei pe lună unui adăpost pentru victimele violenței domestice să-și vadă numele într-un registru public, la doi pași de soțul de care a fugit. Vrea ca antreprenorul din Cluj care finanțează o asociație de drepturile omului să-și vadă numele lângă cauza pe care a sprijinit-o, accesibil oricărei mâini care vrea să-i facă rău. Vrea descurajare și vrea ca oamenii să se gândească de două ori, înainte să sprijine o organizație care nu place puterii. Asta este intimidare și e la fel de veche precum regimurile autoritare . Modelul rămâne același: nu omori societatea civilă, doar îi pui o mână rece pe gură și o zgardă la gât” - Ștefan Dărăbuș , director național al Hope and Homes for Children Romania . ↔ ” Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate. Noi ne descurcăm mai bine pe competiții de granturi europene sau internaționale. - De ce ne pasă atunci dacă nu afectează și "urlăm ca din gură de șarpe"? Pentru că am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție. Apoi după alte structuri care ar putea fi critice. Și nu e teorie, e pattern documentat: Dragnea a încercat exact același lucru în 2017. "Transparența" era paravanul, iar controlul — scopul real. Ungaria lui Orbán a mers pe același model. Rusia a mers mai departe ” - Elena Calistru , președinte Funky Citizens . ↔ ” Ceea ce își doresc este să creeze inamici interni, cu care să apoi să se lupte. Este o formulă clasică a populismului cu tendințe autoritare, aplicată de dictatorii și autocrații din întreaga lume. Știm deja, din istorie, unde duce acest drum, dacă nu ne oprim la timp. Vor avea nevoie mereu de „dușmani” pentru a își justifica existența. Așa ne pierdem libertățile, pas cu pas .” - Ovidiu Voicu , director executiv Centrul pentru Inovare Publică . ↔ ” O organizație neguvernamentală care primește donații și sponsorizări poate să fie deja verificată prin multiple căi de către stat. Practic, se adaugă o birocrație inutilă. Ce se întâmplă însă este că organizațiile neguvernamentale sunt transformate, în ochii publicului, într-un actor negativ, sunt delegitimate, devin obiect de supraveghere și urmărire . Asta se întâmplă prin acest proiect de lege.(…) În aceeași măsură însă poate să sperie niște donatori . De exemplu, pentru unii donatori poate că va fi mai dificil să sponsorizeze o organizație care luptă împotriva corupției, pentru că s-ar simți în aceeași măsură obiect al suspiciunii publice. (…) Deja organizațiile sunt supuse diverselor forme de intimidare de către diverși actori, iar aceasta este una dintre ele. Sper numai că deputații, membrii Camerei Deputaților, care este cameră decizională, o să aibă înțelepciunea să judece mai bine” – Oana Preda , cofondatoare a Centrului de Resurse pentru Participare Publică . _____________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Scrisoare deschisă: ”Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”

Mon, 18 May 2026 15:04:00 +0300

Sursa foto: Pixabay.com ” Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”. Este mesajul principal transmis Parlamentului României de aproape 440 de semnatari care atrag atenția asupra gravității consecințelor pe care le-ar putea avea adoptarea unui proiect de lege susținut de parlamentari AUR și PSD , și aflat luni, 18 mai 2026, la vot în plenul Senatului. Publicăm integral textul scrisorii deschise și lista semnatarilor, care cer fie respingerea cu celeritate, fie retragerea proiectului de către inițiator i: 18 mai 2026 ”Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile. Doamnelor și domnilor care ne reprezentați în Parlamentul României, Vă transmitem îngrijorarea noastră profundă cu privire la inițiativa legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații care va fi dezbătută astăzi în plenul Senatului României și ulterior în Camera Deputaților, în calitatea sa de Camera decizională. Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor unei asociații și fundații în condițiile în care instituțiile statului român dețin aceste informații și au toate instrumentele legale de a acționa atunci când identifică o situație de nelegalitate, căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activității pentru simpla nedepunere a acestei declarații, urmată de dizolvarea de drept sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa. Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România, care se aseamănă cu tiparul folosit în Rusia și, ulterior în alte câteva state sancționate ferm de instanțe judecătorești și instituții din Uniunea Europeană și Consiliul Europei. Textul propus ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind d reptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituție. Chiar și așa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Adăugăm argumentele noastre celor deja aduse în avizele negative al e Consiliului Economic și Social , Consiliului Legislativ și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României . Vă solicităm să acționați în spiritul standardelor internaționale la care România a aderat prin decizia sa suverană de a fi membră atât a Uniunii Europene, cât și a Consiliului Europei și să finalizați procesul legislativ pentru această inițiativă fie prin respingere ei cu celeritate, fie prin retragerea ei de către inițiatori. Încurajăm autoritățile și instituțiile publice din România care colectează date cu privire la activitatea organizațiilor neguvernamentale să comunice cum procesează aceste date, dacă și cum sunt folosite în scopul pentru care au fost colectate și să facă demersurile legale pe care le au în competență pentru a furniza celor care au drept de inițiativă legislativă și publicului datele necesare care să fundamenteze eventualele reglementări viitoare. Elaborarea oricărui act normativ trebuie să aibă un scop legitim care să fie ancorat într-o realitate bazată pe date concrete astfel încât societatea să aibă încredere în actul de legiferare, care să elimine costurile inutile.” Semnatari: 1. FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile 2. CeRe - Centrul de Resurse pentru participare publică 3. Centrul pentru Inovare Publică 4. Centrul de Resurse Juridice 5. Expert Forum (EFOR) 6. Grupul pentru Dialog Social 7. Organizatia Umanitara CONCORDIA 8. Asociația pentru Relații Comunitare 9. Asociatia Daruieste Viata 10. Asociația Salvați Copiii 11. Fundația Romanian Business Leaders 12. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS (47 membri) 13. Comunitatea Declic 14. ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice 15. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC (65 membri) 16. Asociația MozaiQ LGBT 17. Asociația Accept 18. Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara 19. Asociația Bud's Flowers 20. Asociația Rădăuțiul Civic 21. Inițiativa România 22. Fundatia Pentru Voi 23. Centrul Cultural Clujean 24. Miliția Spirituală 25. Asociația Respiro- Human Rights Reseach Centre 26. Asociatia Lindenfeld 27. Asociatia Novapolis - Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare 28. Fundația Comunitară Buzău 29. Confederația Caritas România (10 membri) 30. Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației 31. Federația Inițiativa Timișoara 32. Fundația Șinca 33. Asociatia Roma Start 34. Fundatia Comunitara Galati 35. Asociatia Grow Up Galati 36. Asociatia Parteneriatul Global al Apei in Romania 37. Asociatia Sprijinirea Integrarii Sociale (ASIS) 38. Asociația Alternative Sociale 39. Asociația Bankwatch Romania 40. Centrul pentru Jurnalism Independent 41. Asociatia Autism voice 42. Asociația Autism Baia Mare 43. Asociația Hands across Romania 44. Agent Green 45. Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” 46. Asociația eLiberare 47. Federația ProTECT 48. Agentia Impreuna 49. Fundația Narațiuni S.A.F.E. - Acțiune Sigură pentru Libertatea de Exprimare 50. Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC (Baia Mare) 51. Fundația Comunitară Oradea 52. Asociatia Act for Tomorrow 53. Asociația Nord 54. (FEDRA) Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (19 membri) 55. Asociatia Esperando- Baia Mare 56. Federatia UNOPA (17 membri) 57. Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități 58. FREEDOM HOUSE România 59. Asociatia LOGS-Grup de Initiative Sociale 60. Asociația ARTA în dialog 61. Asociatia Identity.Education 62. Asociatia Centrul pentru Resurse Civice 63. Asociatia |F.R.E.E. 64. Fundația Ancora Salvării Iași 65. Asociația Fapte 66. Asociația Free Miorița 67. Asociația Reaching Out România 68. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH ) 69. Viitor Plus - Asociația pentru Dezvoltare Durabilă 70. Fundația pentru Migrație și Integrare în Comunitate 71. Asociația Festivalul de Film Transilvania 72. Asociatia Film si Cultura Urbana 73. Asociația Eco Reghin 74. Asociația Sanatate pentru comunitate 75. Asociația P.A.V.E.L. 76. Federația R.O. TSA (33 membri) 77. Asociația Help Autism 78. Asociația Impact Autism 79. Asociația Prompt for life - Prompt pentru viață 80. Asociația Iubim să Dăruim (Centrul ABC) 81. Asociația Spune da Vieții 82. Asociația Visul Micuței Elis 83. Asociația Aripi Albastre 84. Asociația Not Different 85. Asociația Special Kids - Copii Speciali 86. Asociația Center Hope for a Normal Childhood (Centrul Hope) 87. Asociația Activity 88. Asociația Puzzle România 89. Asociația EduCare 90. Asociația Împreună cu Zâmbet 91. Asociația Down Plus București 92. Asociația Zâmbește și Dăruiește 93. Asociația Anastasia Ioana 94. Asociația Acțiune pentru Sănătate 95. Asociația pentru copiii cu TSA ,,La Casuță” 96. Asociația Autism Câmpia Turzii 97. Asociația Pyramid Learning Center 98. Asociația pentru Intervenție Cognitivă și Comportamentală Visuri și Speranțe 99. Asociația Copiii de Cristal 100. Asociația Psihohub 101. Asociația EIBI 102. Asociația Rază de Speranță în Intervenția și Terapia Tulburărilor din Spectrul Autist 103. Fundația Un Copil O Speranta 104. Asociația Autism Helping Hands 105. Asociația Mâini Întinse 106. Asociația Autism Cezar Nicolae - S.U.I.T.A. 107. Asociația Surasul Albastru 108. Asociația Biomind 109. Fundația de Abilitare Speranța 110. Asociatia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj 111. Fundația Acasă în Muscel 112. Asociația Fight For Freedom 113. Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi 114. Fundația Regală Margareta a României 115. Asociația TransCore 116. Asociația Vulgar 117. Asociația Tura de Mers 118. Asociatia Valea Jiului Society 119. Asociatia Charity and Humanitarian Support 120. Asociatia ROPOT 121. Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica 122. Centrul FILIA 123. Asociația Designers, Thinkers, Makers 124. Asociația Necuvinte 125. Asociația [H] Brașov 126. Asociația Red Panda 127. Asociatia pentru Interventie Cognitiva si Comportamentala “Visuri si Sperante” 128. Asociația Culturală Cărțile pe Față 129. Asociația MA .centru holistic 130. Asociația ActiveWatch 131. Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina 132. Asociația Pride 133. Coaliția Orgnizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România 134. Fundația Comunitară Mureș 135. Asociatia Help&Care 136. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY” 137. Asociația Schimbare prin Implicare - Romania- 138. Asociația Libertate şi Responsabilitate 139. Asociația Schimbare prin Implicare - Romania 140. Asociatia Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala 141. Asociatia SAMAS 142. Fundația Comunitară Braşov 143. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educationale Speciale 144. Asociația Mihai si Prietenii 145. Asociatia copiilor si tinerilor diabetic Mures ( ASCOTID) 146. Asociația Urban Lab Valea Jiului 147. Asociația Centrul de Resurse în Comunicare 148. Federația Fundațiile Comunitare din România (16 membri) 149. Asociația Cărășană Sindrom Down 150. Asociația Centrul Român pentru Comunicare Filiala Gorj 151. Asociația Turul Madar 152. Asociația Salvați Copiii Iași 153. Asociația ”Îți arăt că pot” 154. Asociația ”Dacă vrei poți” 155. Federația SenioriNet (17 membri fondatori și 28 observatori) 156. Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj 157. Asociatia Organizatia Caritas a Diecezei Satu Mare 158. Asociația Centrul Creștin Dunamis 159. Asociația Baschet Club Dinamo 160. Asociația ”Un pas spre salvare” 161. Asociația Educație Exponențială 162. Asociatia Harmony and Hope 163. Asociatia Dincolo de Succes 164. ASOCIAȚIA WE CAN LEARN CENTER 165. Asociația Casa Faenza 166. Asociatia Fight for Freedom 167. Asociatia Misionara pentru Educarea Copiilor 168. Asociația Four Change 169. Asociația Institutul Bucovina Suceava 170. Asociatia Centrul Daniel AFJ 171. Funky Citizens 172. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative 173. Propark Fundatia pentru Arii Protejate 174. Asociația SPICC - Timișoara 175. Alianța A Patra Putere 176. Asociatia TB THINK BIG 177. Asociatia D'Apetresii -Oradea 178. Asociația Gorjul Civic 179. Asociația Centrul de Investigații Media 180. Fundatia Fiantropica Metropolis 181. Organizația suedeză pentru ajutor umanitar individual 182. Asociația Feminism Romania 183. Fundatia Comunitara Valcea 184. CS Aktiv Rm Valcea 185. Asociatia New Odyssey 186. Asociația Pe Stop 187. Asociația Civic Rise 188. Asociația 37 189. ASOCIAȚIA WE CAN LEARN CENTER 190. Asociația CED, România Centrul de Excelență prin Diversitate 191. Casa Faenza 192. Asociația pentru Dezvoltarea Competențelor Antreprenoriale 193. Asociatia Misionara pentru Educarea Copiilor 194. Asociatia Fii Pregatit 195. Asociatia Prichindeiii Isteti 196. Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale-Dulcis 197. Asociația pentru Promovarea Sănătății fizice și mentale 198. Asociația Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil 199. Fundatia Caminul Felix 200. Asociația Misionand Generația de Mâine 201. Asociația AIDE 202. RomaJust - Asociatia Juristilor Romi 203. Asociatia Îti arat ca pot 204. Fundația Comunitară Timișoara 205. Fundația Romanian Angel Appeal - Apelul Îngerului Roman 206. Fundația People to People Oradea 207. Asociatia Un pas spre salvare 208. Asociația M.A.M.E. 209. Asociația Centrul Cultural al Romilor O Del Amenqca 210. Asociatia SURYAM 211. Fundatia de Ajutor Medical Profilaxis 212. Asociația All Grow 213. Fundația Trîmbițașu Casa cu Bine 214. Asociatia Diakonisches Werk 215. Asociatia True Sight 216. Fundația Un copil, o speranta 217. Asociatia Alternative Sociale Millenium 218. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj 219. Asociația Terra Solaris 220. ApTI - Asociatia pentru Tehnologie și Internet 221. Asociația Grund Community Egyesulet 222. Asociația Acasă în Banat 223. Fundația Eco-Civica 224. Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan 225. Asociația Casa cu Bine 226. Asociația Zâmbete Colorate 227. Asociația Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală din România 228. Asociația CSR Nest 229. Asociația Harmony and Hope Iași 230. Grupul PONT 231. Asociatia Părinți în Dialog 232. Asociația Culturala și de Tineret PROSPERO 233. Asociatia Eco Durabil 234. Asociatia Wilderness research and Conservation 235. Societatea Timișoara 236. Asociația RoOmenia - VOLUNTARI ÎN EUROPA 237. Asociația Te țin de mână 238. Asociația Tărâmul lui Andrei 239. Asociatia împotriva autismului 240. Asociatia Why Not Us 241. Asociatia Nasturelul Vesel 242. Asociatia Nevo Parudimos 243. Societatea Timișoara 244. Asociatia Dar fara frontiera! 245. #Rezist MILANO 246. Asociația CAPACE CU SUFLET 247. Asociația 100% Viata 248. Asociația Dicta 249. Organizația Națională Cercetașii României 250. Asociația O Voce pentru Autism Iași 251. ARPCPS - Centrul de Integrare pentru Migranti Brasov 252. Asociația Străzi pentru Oameni 253. Asociatia Sofia merge mai departe 254. Asociatia Creioane Colorate 255. Asociația O Voce pentru Autism Iași 256. Asociația Pădurea Copiilor 257. Asociația Nagual 258. Asociația Împreună Împotriva Obezității 259. Asociația Inima Copiilor 260. Asociația Misiunea Bucovina MB 261. Asociația ARK ORADEA 262. Asociatia UNIC, Iasi 263. Asociația Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR) 264. Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) 265. Asociatia Romanian Women’s Lobby 266. Asociația Școala Încrederii 267. Fundația Visul Luanei 268. Asociația Alacrity Education 269. Asociația pentru Educație Sustenabilă și STEAM 270. Asociatia Divers 271. Asociatia Ecotex 272. Asociația Sansa Ta 273. Asociația Parcul Natural București 274. ASOCIATIA LIFE CALL 275. Asociația Prader Willi din România 276. Alianța Națională pentru Boli Rare România 277. Asociația Română de Cancere Rare 278. Asociația DANROM Făurei 279. Asociatia Mai Mult Verde 280. Asociatia Anaid 281. ASOCIAȚIA DAISLER 282. Asociația Clujul Sustenabilitatea 283. Asociatia Atelierul de Bine 284. Asociația Corupția Ucide 285. Asociatia On Education-Despre educatie-Casa Curcubeu 286. Asociația Toți Copiii Citesc 287. Asociația Cursul Alpha România 288. Asociația Incluziune pe Bune 289. Asociația Info Sud Est 290. Asociația Artipic 291. CONSILIUL NAȚIONAL AL DIZABILITĂȚII DIN ROMÂNIA 292. Rezistența Civică Galați 293. Asociația 2Celsius 294. Asociația Rubik Educație Alternativă 295. Asociatia Parentis 296. Asociația Societatea Organizată Sustenabil 297. Fundația Serviciilor Sociale Bethany 298. Asociația Tineri Pentru Unu 299. Federatia Sindrom Down din Romania (23 membri) 300. Asociația Pastel 301. Asociația pentru Consum Sustenabil 302. Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple 303. Asociația Culturalis 304. Asociatia “Maria Holtzhauser” 305. Asociatia Scoala Anei 306. Asociația INDORA 307. Asociația HaicuBicla 308. Asociatia Club Sportiv Climb Again 309. Fundația Eco-Civica 310. Asociația VOINȚA 311. Federația Bicicliștilor din România 312. Asociația turistică sportivă civică și ecologistă Clubul de Ciclotursm „Napoca” 313. Asociatia Climato Sfera 314. Asociația „Dar fara frontiera!” 315. Asociația creștină For Help 316. Asociația pentru Susținerea Tinerilor din mediul Rural prin Integrare și Dezvoltare Personală - ASTRID 317. CPE - Centrul Parteneriat pentru Egalitate 318. Asociația „Te țin de mână” 319. Asociația Tărâmul lui Andrei 320. Asociația „Împotriva autismului” 321. Federatia Asociatilor Bolnavilor de Cancer 322. Alianța Pacientilor Cronici din Romania 323. Asociația Pacientilor cu Afectiuni Cardio Vasculare Pro Cardio 324. Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice 325. Asociația Floarea Sorului 326. ASOCIATIA AS 2001 ALBA IULIA 327. Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași 328. Asociatia Banca Regionala Pentru Alimente Timisoara 329. Asociația InspirAction 330. Queer Sisterhood Cluj - Hilltop Org 331. Asociația Părinți de Cireșari 332. Asociația ProAct Suport 333. Asociatia Initiativa Civica Bucurestii Noi 334. Asociatia Părinților din școala 179 335. Asociația SOS Satele Copiilor România 336. Romanian Youth Movement for Democracy 337. Fundația PressOne 338. Asociatia Viitor Integritate Succes 339. Fundatia Inima de Copil 340. Fundația creștină Cornelius 341. Fundatia Kontaktmission Iași 342. Asociatia Română de Literație 343. Asociația Misiunea Bucovina MB 344. Fundatia HOSPICE Casa Sperantei 345. Asociatia „Aici pentru Tine” 346. Asociația Banca regională pentru alimente Constanta 347. Asociația SMART MANGEMENT T1D - Iași 348. Asociația LUNA ALBASTRĂ DIABET - Constanța 349. Asociația DIABETEAM - Timișoara 350. Asociația pentru promovarea drepturilor pacienților cu diabet tip 1 - Îngrijire fără bariere 351. Asociatia Prietenii Unicornilor 352. Asociatia Copii fara copilarie din judetul Vrancea 353. Asociatia Fii Pregatit, Brasov 354. Fundatia Alex Tache 355. Plogging Romania 356. Asociatia Secular - Umanista din Romania 357. Asociatia Romana despre Mancare 358. Asociatia Cristi Vasiliu 359. Asociatia SEXUL vs BARZA 360. Asociația MagiCAMP 361. Asociația Grupul VB 362. Asociația P.A.V.E.L. 363. Asociația Transilvania Pentru Promovarea Bolnavilor Psihici, Cluj-Napoca 364. Asociația pentru Dezvoltare și Implementare Proiecte de Educație și Incluziune - ADI-PEI 365. Societatea de Analize Feministe AnA 366. Asociatia Vocea Campionilor 367. Asociatia “Numere colorate in autism” 368. Asociația Resurse Umanitare Speranța ARUS Timisoara 369. Asociația Grupul VB 370. Asociatia Down Deea , Floresti 371. ASPNS- Asociația pentru Sprijinirea Persoanelor cu Nevoi Speciale LUCEAFARUL Piatra Neamț 372. Asociația Femeilor pentru Comunitate urban_roma 373. Asociația ECOTECA 374. Asociația Down Art Therapy 375. Asociația Curcubeu de Speranțe C.D.S.G.N.M. 376. Fundația Hope And Homes for Children 377. Asociația Incluziune pe Bune 378. Asociația Pyramid Learning Center 379. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș 380. Asociația RISE - Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale 381. Asociația ROI 382. Federația F. A. B. C. 383. Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est 384. Asociatia Pacientilor Oncologici din Romania (A.P.O.R) 385. Asociatia La Rascruce 386. Asociația Blijdorp România 387. Fundatia World Vision Romania 388. Asociația Maramureș Heritage 389. Asociația Iele-Sânziene 390. Asociația Reset 391. Academia Internațională Excelsior 392. Federația Coaliția pentru Educație (22 de organizații membre) 393. Asociația Daregen 394. Asociația Down Art Therapy 395. Asociația Centrul Român de Politici Europene 396. Asociația Banca pentru Alimente București 397. Asociația Curcubeu de Speranțe C.D.S.G.N.M. 398. Asociația Școala de Valori 399. Asociația FII OM, E GRATIS 400. Fundatia Terre des hommes Romania 401. Asociația pentru Antreprenoriat și Inovație 402. Asociatia pentru cetatenie culturala ARCA 403. Fundația Roma Education Fund Romania 404. Asociația Neuro Move CMT 405. Asociatia Authelp 406. Asociatia Dincolo de Autism 407. ARDOR (Asociația Româna de Dezbateri, Oratorie și Retorică) 408. Fundatia BIG Impact, Brașov 409. Fundatia Estera, Timișoara 410. Asociația CREĂM VIITORUL ÎMPREUNĂ Argeș 411. Asociația Pro Autism 412. Asociația Centrul TRS Core 413. ACCMA BETESDA - MARANATHA 414. Asociația Volens 415. Asociația Recorder Community 416. Fundatia Parada-Samusocial 417. Asociatia Părinți în Dialog 418. Brașovul Civic 419. Asociația Corect 420. Asociația Micilor Producători Dacia 421. Asociația pentru Integrare Socială și Protecția Mediului Feed-back 422. Asociația Club Sportiv Taifun Racing 423. Asociația pentru Gestionarea Proprietăților de Închiriat 424. Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație 425. Federatia Young Mens Christians Associations din Romania (YMCA Romania ) 426. Fundația Visul Luanei 427. Asociația Vraja 428. Asociația pentru Sănătatea Creierului 429. ASOCIATIA ABILITATEA INVINGE DIZABILITATEA 430. ASOCIATIA GLORIA EDUCATION FUND 431. Asociatia Save the Horses 432. Asociatia Sf. Ana 433. Asociația Trăiește cu Bucurie 434. Asociația Dai o șansă Alexandria-Centrul de zi Sf .Teodor 435. Asociația dexonline 436. Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica 437. Asociația Bunul Samaritean Galați 438. Fundatia Transilvana Alpha 439. Asociația Îngerii Albaștri Brăila

Raportul European Civic Forum privind spațiul civic, ediția 2026

Wed, 13 May 2026 12:38:00 +0300

Societatea civilă continuă să fie atacată, iar politicile Uniunii Europene joacă acum un rol-cheie, se arată în cel mai recent raport al European Civic Forum. Redactat de European Civic Forum împreună cu partenerii săi naționali, raportul analizează anul 2025 și arată că restricțiile împotriva societății civile devin instituționalizate și normalizate pe întreg continentul. Acestea includ acuzații nefondate împotriva ONG-urilor în Parlamentul European și în parlamentele naționale, răspândirea legislației și retoricii privind „agenții străini”, precum și limitarea dreptului la protest, precizează ECF (sursa foto). Tiparele restrictive sunt preluate, legitimate și consolidate tot mai mult la nivelul Uniunii Europene, mai susțin autorii. Opt tendințe-cheie privind spațiul civic: Fabricarea suspiciunii: de la campanii marginale de denigrare la hărțuirea instituționalizată a ONG-urilor Conformarea prin contracte: activitatea de susținere publică, delegitimată și lipsită de finanțare Sperietoarea suveranității: legile privind „agenții străini” devin parte din repertoriul autoritar european Adunările pașnice, sub atac: reprimarea mișcărilor de protest devine normă Solidaritatea, scoasă în afara legii: incriminarea sistematică a sprijinului acordat refugiaților și migranților Supraveghere omniprezentă: guvernele extind atribuțiile și tehnologiile de monitorizare Acces refuzat: societatea civilă este marginalizată în procesele de consultare privind politicile publice Rezistență în fața represiunii: societatea civilă rămâne pe poziții Raportul European Civic Forum este alcătuit dintr-o analiză pe orizontală, la nivelul întregii Uniuni Europene, redactată de ECF, 13 capitole de țară și o analiză regională privind Balcanii de Vest, redactate de membrii ECF și de partenerii naționali. Capitolul privind România a fost redactat de Simona Constantinescu ( FDSC ) și poate fi consultat AICI . ________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Decizie istorică a CJUE în cazul legilor anti-LGBTQ din Ungaria

Tue, 28 Apr 2026 11:37:00 +0300

foto: Arhivă Facebook Parlamentul European Curtea supremă a Uniunii Europene a decis că legile anti-LGBTQ din Ungaria încalcă normele și valorile uniunii privind egalitatea și drepturile minorităților, dar și ”valorile fondatoare prevăzute la articolul 2 din Tratatul UE”, ceea ce este o constatare fără precedent. Legile respective au fost introduse de guvernul lui Viktor Orbán în 2021 și au interzis așa-numita promovare a homosexualității sau a schimbării de gen în rândul persoanelor sub 18 ani, susținând că aceasta încălca legislația privind protecția copilului. CJUE a constatat, printre altele, că legea stigmatiza și marginaliza persoanele transgender sau non-heterosexuale și le asocia cu persoane condamnate pentru pedofilie , relatează BBC . Legea ungară este „ contrară însăși identității Uniunii ca ordine juridică comună într-o societate în care prevalează pluralismu l ”, a decis Curtea . John Morijn, profesor de drept și politică în relații internaționale la Universitatea din Groningen, a declarat că hotărârea Curții este istorică prin simbolismul ei, în sensul că drepturile unui grup din societate nu pot fi negociate . „Nu poți echivala ceea ce este complet natural - faptul că 10% din cetățenii unui stat iubesc persoane de același sex - cu o infracțiune odioasă”, a declarat John Morijn pentru BBC. În plus, acesta crede că hotărârea CJUE ar putea avea implicații juridice mai largi în privința altor state membre ale UE, deoarece ar însemna că, pe viitor, Comisia ar putea sesiza un stat membru cu un avertisment similar. „În esență, încalci dreptul UE într-un mod atât de fundamental, încât nu te tragem la răspundere doar pentru încălcarea literei legii, ci și pentru încălcarea spiritului acelei legi , consacrat în articolul 2 , care enumeră toate valorile pluralismului, egalității și statului de drept”, a spus Morijn. Hotărârea CJUE a fost adoptată la nouă zile după ce ungurii au votat pentru încheierea erei de 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui lui Viktor Orbán. Comisia Europeană a declarat că legea anti-LGBTQ va fi una dintre problemele pe care le va aborda cu noul guvern după instalarea acestuia. În 2025, Guvernul Orban a interzis marșul Pride în Budapesta, dar cetățenii au ripostat pe măsură, participând în număr foarte mare la tradiționala manifestare publică – peste 200.000 de persoane (foto). Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al PE, a ținut atunci un discurs emoționant . ______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

ONG-urile în România, între încredere publică și sustenabilitate

Mon, 27 Apr 2026 17:24:00 +0300

Organizațiile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe diverse scenarii. ”În România anului 2026, ONG-urile nu mai sunt doar organizații care ’fac bine’. Sunt, tot mai mult, actori economici, furnizori de servicii și gardieni ai democrației ”, a fost una dintre concluziile principale ale dialogului purtat de Simona Constantinescu (advocacy& development în FDSC ), Alexandra Dumitrescu (Marc Impact – BCR Social Finance) și jurnalista Eli Roman, gazda podcastului ClimateZone . Podcastul poate fi urmărit AICI (sursa foto). Sondajele și studiile arată că românii au încredere în ONG-uri, dar nu le susțin financiar suficient de mult, deși ar putea. Motivele sunt diverse. Cei mai mulți români observă în special ce fac ONG-urile ”pentru alții”, nu și pentru ei - adică la nivel macro al societății. Un alt motiv este lipsa comunicării eficiente, care să aducă organizația în prim-plan. Sute de ONG-uri se implică activ în comunitățile lor, dar sunt prea puțin cunoscute departe de casă. Cât de mare este, de fapt, sectorul ONG în România aflăm din studiul FDSC . Pe de altă parte, sondajele arată că donațiile sunt cel mai des impulsionate de emoții (cum ar fi urgențele medicale) sau de un impact cu rezultat vizibil pe termen scurt. Mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit reprezintă una dintre cele mai simple forme de sprijin personal pentru ONG-uri, dar el este nefolosit la adevărata lui capacitate – doar o treime din potențialul total estimat (circa 172 milioane de euro) intră în sectorul neguvernamental. Alte concluzii subliniate în timpul dialogului: Sponsorizările sunt dependente de contextul economic care poate genera decizii politice de restrângere a mecanismului și reducerea bugetelor din partea sponsorilor Granturile reprezintă o soluție pe termen scurt, dar și o problemă pe termen lung pentru că nu asigură continuitatea între proiecte Există soluții alternative: Dezvoltarea activității economice proprii, crearea serviciilor plătite, atragerea investițiilor de impact sau activarea facilităților fiscale legate de inserția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Cum arată viitorul? ”ONG-urile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe scenarii”, subliniază Simona Constantinescu. În plus, organizațiile trebuie se adapteze astfel încât ” să nu mai fie percepute doar ca cele care se ocupă de nevoiași sau de cele mai mari probleme ale societății, ci ca niște generatoare de soluții, care merită să fie luate în seamă ”. Iar societatea să înțeleagă că e nevoie de finanțare constantă, predictibilă, pentru că nu te poți aștepta la schimbări majore și constante fără sprijin financiar. ”Oamenii aceștia sunt niște profesioniști. Așteptarea ca ONG-urile să facă voluntariat într-o proporție covârșitoare este o așteptare nerealistă. Voluntariatul este extraordinar de util și este o abilitate pe care merită să o cultivăm în societate, începând cu copiii noștri, de mici. Dar la situații complicate soluțiile sunt complexe și e nevoie de profesioniști. Voluntarii vin, pleacă. (...) ONG-urile vor fi obligate să se profesionalizeze. Există acest risc, să se ajungă la o îndepărtare de misiune – adică totul să se facă ținând cont de cerințele clienților, de cerințele pieței, și nu de nevoie. Profesionalizarea probabil că e inevitabilă, dar nu avem de ales”, a mai explicat Simona Constantinescu. Două piedici despre care s-a vorbit pe larg în podcast: Reglementările europene transpuse în mod inadecvat în legislația românească Dezinformările propagate în spațiul public și care generează suspiciuni și rețineri printre unii posibili donatori ”Este o informație falsă că ONG-urile au un regim preferențial. Nici pe departe. Ba mai mult decât atât, pe lângă raportările obligatorii către stat, ele raportează și către donatorii lor”, subliniase anterior Simona Constantinescu într-un interviu acordat RFI Romania în luna februarie . Cel mai recent raport FDSC de monitorizare a spa țiului civic din România poate fi consultat AICI . _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Legea privind femicidul, exemplu de mobilizare generală cu impact major în societate

Mon, 27 Apr 2026 10:00:00 +0300

Foto: Centrul Filia Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind prevenirea femicidelor, la capătul unor luni marcate de tragedii repetate, reacții publice și decizii instituționale. ”Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie”, a punctat președintele Nicușor Dan. 59 de femicide au fost raportate în 2025 . Ulterior, numărul a fost actualizat la 63 . Societatea civilă s-a mobilizat în toată țara, prin manifestații și luări de poziție. ”A contat extrem de mult prezența în stradă și reacția imediată a cetățenilor care s-au alăturat protestelor organizate de noi, pentru că am reușit să punem presiune pe autorități să ia atitudine și mai ales pe Parlament, să demareze această inițiativă de elaborare a unui proiect până la urmă complex”, a subliniat Andreea Bragă (Centrul Filia) la RFI România . Parcursul proiectului, de la depunere la vot în Parlament, poate fi urmărit AICI . O scrisoare deschisă prin care se cerea promulgarea fără întârziere a legii, inițiată de Centrul FILIA și semnată de 46 de ONG-uri, printre care și FDSC , a fost trimisă președintelui Nicușor Dan. Cronologia completă, AICI . Iar mobilizarea continuă. Legea a fost rapid ”decriptată” pentru publicul larg de echipa de la Cafeneaua Faptelor Bune , un centru de educație juridică și responsabilitate socială coordonat de avocați activi. ”În rândurile de mai jos găsești, într-un limbaj simplu, tot ce trebuie să știi despre drepturile tale în 2026: ce este femicidul și cum îl recunoști, ce faci pas cu pas atunci când ești amenințată, unde suni, ce documente ai nevoie, ce greșeli să eviți și unde găsești sprijin juridic gratuit. (...) Citește cu atenție. Informația corectă îți poate salva viața – sau pe a cuiva drag ”, transmite echipa. Articolul ”Cum te aperi de femicid și violența domestică - Noile drepturi ale victimelor în 2026” În plus, Code for Roman ia reamintește cu acest prilej că a dezvoltat soluția https://vdhub.ro/ro , ”o platformă care oferă acces rapid la resurse esențiale, precum linii telefonice de urgență, ONG-uri și autorități locale datoare să ofere sprijin, dar și ghiduri psihologice care să te ajute să identifici situațiile abuzive ori să sesizezi un abuz”. _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Wrap up Social Change Accelerator 2025

Thu, 09 Apr 2026 09:37:00 +0300

” Social Change Accelerator 2025 a învățat 233 de organizații din România că timpul acordat planificării, învățării și proceselor de reflecție nu înseamnă o încetinire a muncii, ci o investiție în viitorul lor, în claritate, în echipe mai sănătoase și în proiecte care nu mai apar doar ca reacție la urgențe, ci ca parte a unei direcții asumate”. În sectorul non-profit există o presiune constantă: să faci mereu mai mult. Mai multe proiecte, mai multe aplicații de finanțare, mai multe evenimente, mai multe rezultate măsurabile. Agenda devine rapid o listă de urgențe, iar organizațiile ajung să funcționeze într-un mod familiar multor oameni care vor să mute munții: aleargă permanent, obosesc repede și se învinovățesc că nu fac suficient. În această lume, ideea să te oprești intenționat pentru a face strategie sau dezvoltare organizațională poate părea aproape un lux sau chiar o pierdere de timp. Pentru multe ONG-uri mici și medii, fiecare zi în care nu scrii un proiect sau nu implementezi o activitate pare o zi pierdută. Dar experiențele a 233 de organizații care au trecut în 2025 printr-un astfel de proces de creștere strategică arată exact contrariul: uneori, pauza pentru a răspunde la întrebările dificile te ajută să treci de la supraviețuire la creștere. Vestea proastă: să faci nu-i suficient Majoritatea ONG-urilor pornesc din energie și convingerea că pot schimba bucățica lor de lume. O problemă din comunitate, câțiva oameni dedicați și dorința de a face mai bine ceva. La început, structurile sunt informale, rolurile sunt aproape inexistente sau se combină frecvent, iar deciziile se iau rapid. Că arde. Pe măsură ce organizația crește, însă, apar și frustrările pentru că există probleme, dar ele sunt dificil de verbalizat. Fără un moment de reflecție, multe organizații intră într-o rutină care seamănă cu rotița hamsterului. Iar frustrările, odată adunate în buzunar, atârnă greu în impactul pe care o organizație îl poate avea, indiferent de cât de bine intenționată este. 233 de organizații care au conștientizat vestea proastă că să faci nu-i suficient au intrat în 2025 în programul de dezvoltare organizațională Social Change Accelerator . Prima doză de curaj a fost chiar faptul că au cerut ajutor. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), susținute de OMV Petrom și Iulian Stanciu, au lucrat cu ele îndeaproape, ca să le sprijine să se reconstruiască și să nu mai stea pe picioare de nisip în activitatea de zi cu zi și în echipele lor. În programul pentru organizații la început de drum s-a lucrat atât unu la unu, cât și în proiecte de grup, ca fiecare echipă să taie din bariere și să-și croșeteze aripi. În final, investiția asta este una care ajunge în societate. Organizațiile care sunt bine cu adevărat pot face bine în mod sustenabil în comunitățile lor. În programul pentru organizații în creștere s-a lucrat aplicat, pe construirea unui plan de fundraising realist. Granturile de implementare au ajutat apoi organizațiile să testeze, să implementeze și în final să-și crească atât rezultatele, cât și încrederea că se poate face fundraising cu succes. Programul de Reziliență și Impact pentru organizații mature a însemnat construirea sau revizuirea strategiei organizației și formularea teoriei schimbării, dar și construirea unui Fond de Reziliență. La început, totul părea dificil de dus până la capăt, iar firul roșu de urmat ridica semne de întrebare și poate și o ușoară rezistență, așa cum este firesc și uman când pășești spre necunoscut. Pe parcurs, pentru multe organizații, programul a devenit de fapt punctul de cotitură care le-a schimbat mai ales felul în care gândesc. „A fost mai simplu decât mă așteptam - ne-am dus mai ales spre companii locale, unde decizia se ia mai ușor și unde avem deja o relație mai lungă de încredere. Au înțeles foarte repede despre ce e vorba, din prisma unui mindset de business care vede nevoia unui fond de rezervă, deci a funcționat”, spune una din organizațiile participante în programul de reziliență și impact. De ce să te oprești pentru strategie organizațională După un an de muncă, una dintre cele mai frecvente concluzii ale participanților este paradoxală: dacă nu s-ar fi oprit pentru strategie, cea mai mare pierdere ar fi fost de fapt… timpul. În răspunsurile lor, cuvântul „timp” apare repetat obsesiv. Fără aceste luni dedicate procesului din Social Change Accelerator, organizațiile sunt convinse că ar fi continuat să piardă ani încercând să descopere singure lucruri esențiale despre funcționarea lor. Adevărul este că multe ONG-uri merg din inerție ani întregi fără roluri clar definite, procese de lucru stabile, planuri de fundraising coerente, documente juridice actualizate. Dar când aceste lucruri sunt abordate sistemic, efectele sunt rapide: echipele devin mai eficiente, deciziile sunt mai clare, iar energia se redistribuie către misiunea organizației. Un alt rezultat al ONG-urilor care au trecut prin procesul de dezvoltare organizațională este claritatea. Pentru multe organizații, participarea la sesiuni de lucru, ateliere, consultanță sau reflecție internă a adus schimbări foarte concrete precum oameni-resursă, lămuriri privind procesele de contabilitate sau cele legale și chiar susținere emoțională. Dacă nu ar fi fost aici, cu siguranță nu ar fi avut nici banii, nici șansa să găsească toate răspunsurile într-un singur loc, alături de resurse scrise, consultanți și experți care să-i ajute să afle de unde survin de fapt blocajele din activitatea lor. „Sunt mai încrezător că pașii mici făcuți corect și în direcția bună de mine, ca fundraiser, pot aduce nu doar bani, ci și schimbările de viziune de care are nevoie organizația.”, confirmă unul dintre participanții la Școala de Fundraising. Strategia ca spațiu de întâlnire Un alt efect al acestor procese de accelerare organizațională, poate mai puțin discutat în spațiul public, este dimensiunea lor umană. Pentru multe ONG-uri, momentele de strategie au devenit spații de întâlnire și reflecție colectivă. Când trag linie, participanții vorbesc despre coeziune de echipă, networking și conexiuni cu alte organizații ca fiind unele dintre cele mai importante câștiguri ale procesului. Burnout-ul este pentru ei o realitate constantă, iar aceste spații de reflecție devin și spații de sprijin emoțional. Un participant menționează chiar că ar fi pierdut „susținerea emoțională și aprecierea” care l-a motivat de fapt să continue în sectorul ONG. O altă transformare produsă de astfel de procese este una mai greu de măsurat: încrederea. Un participant a spus că experiența i-a oferit „confirmarea că toată munca din sectorul non-guvernamental este relevantă”, iar pentru organizațiile mici, care lucrează adesea în condiții de precaritate financiară și instituțională, această validare poate fi la fel de importantă ca primirea unui grant. Vocea mentorilor implicați în program În Social Change Accelerator au fost implicați 31 mentori care au avut sesiuni individuale cu organizațiile, fiecare aplicate pe problemele lor. Despre mitul pierderii timpului pentru strategie, patru din mentorii implicați spun la unison același lucru: nu e un lux să te oprești pentru asta. „Le-aș spune așa, foarte direct. Dacă nu aveți timp pentru strategie, probabil că pierdeți timp în fiecare zi fără să vă dați seama. Strategia nu e un lux. E, de fapt, modul prin care îți recuperezi timpul. Nu înseamnă documente lungi sau ședințe infinite. Înseamnă să răspunzi la câteva întrebări simple: ce alegem să NU mai facem? pentru cine lucrăm, de fapt? care e impactul pe care îl urmărim? Strategia nu te încetinește, ci te ajută să nu mai alergi în direcții greșite”, spune Andreea Buzec. Același gând l-a avut și Claudia Abrudan, care menționează și că „ lipsa timpului pentru dezvoltare este, de fapt, motivul pentru care implementarea este atât de grea”. „Nu trebuie să începi cu un plan perfect; e suficient să-ți pui în calendar două ore pe lună sau o zi pe trimestru în care te oprești, te uiți la unde ești și alegi conștient următorul pas. Implementarea fără dezvoltare e ca alergatul foarte repede într-un cerc: obosești enorm, dar nu ajungi atât de departe pe cât ai merita”, a completat ea. Elena Petrea e convinsă că dacă organizațiile își dau timp să se uite la viitor, succesul vine fără emoții: „Dacă o organizație spune nu avem timp pentru dezvoltare sau strategii, noi trebuie să implementăm proiecte, i-aș spune să-și facă timp. Dacă vor să aibă direcția, claritatea, așezarea pe baza căreia să știe ce oferă și spre ce se îndreaptă - atunci - să-și facă timp. Căci da, altfel arată o organizație care se prezintă

Spațiul civic în UE, esențial dar tot mai restrâns - Raport FRA

Wed, 01 Apr 2026 16:44:00 +0300

Organizațiile societății civile din întreaga UE se confruntă cu presiuni tot mai mari, care le subminează capacitatea de a proteja drepturile fundamentale și de a contribui în mod semnificativ la viața democratică, subliniază Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în cea mai recentă evaluare a spațiului civic. Raportul este publicat în momentul în care UE începe punerea în aplicare a primei sale Strategii pentru societatea civilă , care urmărește să consolideze implicarea societății civile și să asigure un spațiu civic deschis și sigur în întreaga Uniune, se arată în comunicatul transmis presei. Intitulat „Actualizare privind spațiul civic: Crearea condițiilor pentru ca societatea civilă să susțină valorile UE și să consolideze democrația” ( Civic Space Update: Enabling civil society to uphold EU values and strengthen democracy ) , raportul arată că organizațiile societății civile (OSC) se confruntă cu provocări tot mai mari pe fondul instabilității geopolitice, al campaniilor de dezinformare și al polarizării sociale tot mai accentuate. Potrivit analizei FRA: 67% dintre organizațiile pentru drepturile omului raportează atacuri sau amenințări online 60% semnalează o acoperire mediatică negativă sau campanii de denigrare 39% se confruntă cu reduceri de finanțare motivate politic 36% se confruntă cu controale administrative sau audituri excesive Organizațiile raportează, de asemenea, o intensificare a ingerințelor în libertatea de întrunire și de exprimare, inclusiv în cadrul demonstrațiilor. Statele membre ale UE iau măsuri pentru a proteja și sprijini mai bine societatea civilă, însă strategiile generale de protejare a unui spațiu civic deschis rămân mai degrabă excepția. Presiunea persistentă asupra spațiului civic evidențiază nevoia unor abordări mai coerente și pe termen lung , în conformitate cu Strategia UE pentru societatea civilă. Raportul FRA recomandă următoarele acțiuni la nivelul UE și al statelor membre pentru protejarea și consolidarea spațiului civic: Îmbunătățirea monitorizării: consolidarea colectării și analizei datelor privind evoluțiile spațiului civic, inclusiv a semnalelor de avertizare timpurie. Asigurarea sprijinului la nivel național: elaborarea sau actualizarea strategiilor de protejare a societății civile și de contracarare a campaniilor de dezinformare care vizează actorii societății civile. Protejarea libertăților: garantarea libertății de asociere, de întrunire și de exprimare, asigurând că legislația nu restrânge în mod disproporționat spațiul civic. Consolidarea participării: permiterea unei contribuții prompte și relevante din partea OSC în elaborarea politicilor și legislației, inclusiv în cadrul evaluărilor privind drepturile omului. Protejarea actorilor societății civile: consolidarea măsurilor de protecție pentru organizațiile aflate sub amenințare, inclusiv prin sprijin de urgență, asistență juridică și securitate cibernetică. Asigurarea finanțării: garantarea unui acces larg și nediscriminatoriu la surse și mecanisme de finanțare, în conformitate cu standardele internaționale și dreptul UE. În sprijinul eforturilor UE de protejare a spațiului civic, FRA va colabora cu Comisia Europeană, cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale pentru consolidarea monitorizării. Aceasta va include crearea unui centru de informare online care să ofere acces la date de monitorizare existente, rapoarte și resurse pentru protejarea societății civile. Raportul se bazează pe datele și informațiile colectate de Franet , rețeaua multidisciplinară de cercetare a FRA ( sursa foto ). El este, de asemenea, fundamentat pe o consultare realizată de FRA în 2024 cu OSC participante la Platforma sa pentru Drepturi Fundamentale. Constatările sunt completate de cercetare documentară, interviuri, reuniuni cu părțile interesate și schimburi cu organizații interguvernamentale. Raportul acoperă evoluțiile până în ianuarie 2025 în toate statele membre ale UE, precum și în Albania, Macedonia de Nord și Serbia. __________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Community Index Magazine 2026: topuri, analize și perspective pentru piața de CSR și investiții în comunități

Wed, 01 Apr 2026 10:43:00 +0300

A apărut Community Index Magazine 2026 , ediția a șaptea a anuarului bilingv română-engleză dedicat investițiilor în comunități realizate de companii în România. Ediția 2026 republică într-un format editorial premium rezultatele Community Index 2025 și aduce în prim-plan două premiere editoriale: Top 10 companii care investesc în comunitățile din România, realizat în funcție de numărul de proiecte și programe comunicate public Top 10 proiecte pentru România , selecția unor inițiative remarcate prin scor, nivel de inovație, impact și aliniere strategică între specificul industriei și nevoile comunității ”Publicația are la bază un proces amplu de monitorizare, documentare și centralizare a peste 1.200 de proiecte și programe derulate în România în perioada iunie 2024 – august 2025 și surprinde o evoluție importantă a pieței: trecerea de la proiecte punctuale la intervenții mai bine articulate, mai diverse tematic și mai atent conectate la nevoile reale ale comunităților. Ediția din acest an pune în prim-plan și o conversație mai matură despre impact : cum îl înțelegem, cum îl comunicăm și, mai ales, cum îl rafinăm în timp. În acest context, revista susține o idee esențială pentru maturizarea pieței: impactul real nu se reduce la raportare. El se construiește prin intenție, cultură organizațională și acțiune susținută, iar măsurarea nu îl înlocuiește, ci îl face mai clar și îl ajută să evolueze”, se precizează în comunicatul de presă . Totodată, Community Index Magazine 2026 aduce în discuție și ”rolul standardelor și cadrelor internaționale de evaluare, într-un context în care instrumente precum B4SI, SROI sau The IFC Strategic Community Investment Handbook rămân încă insuficient utilizate în România”. ” Aceste cadre sunt valoroase nu doar pentru că ajută la măsurare, ci și pentru că oferă organizațiilor repere utile pentru a învăța, a-și rafina intervențiile și a construi programe mai relevante pentru comunități ”. Ediția 2026 include interviuri cu voci internaționale și locale importante pentru teme precum raportarea de sustenabilitate, valoarea socială, schimbarea sistemică și investițiile în comunități. Printre acestea se regăsesc și lideri și profesioniști din România precum Marco Hößl, Liliana Popa, Andreea Oprea și Dana Hogea . Secțiunea de studii de caz prezintă ”exemple concrete despre modul în care companiile și organizațiile construiesc intervenții relevante în educație, mediu, sănătate, reziliență comunitară și siguranță”. ” Community Index Magazine 2026 se adresează profesioniștilor din sustenabilitate și CSR, companiilor, ONG-urilor, autorităților, universităților, agențiilor de comunicare și tuturor celor interesați de modul în care investițiile în comunități pot deveni mai strategice, mai relevante și mai bine fundamentate . Prin această ediție, revista oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției pieței de CSR și investiții în comunități din România, reunind într-un singur loc date, exemple relevante și perspective asupra direcțiilor în care se îndreaptă acest domeniu”. Rezultatele Community Index 2025 pot fi consultate pe website-ul oficial: https://communityindex.ro/community-index-2025/ Ediția digitală a Community Index Magazine 2026 poate fi răsfoită gratuit aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2026/ .

Lumea este din ce în ce mai instabilă (Raport V-Dem)

Mon, 23 Mar 2026 16:36:00 +0200

Foto: V-Dem Institute ” Lumea nu a mai văzut până acum atât de multe țări care se ’autocratizează’ în același timp, așa cum s-a întâmplat în ultimii câțiva ani ”, se arată în cel mai recent raport anual publicat de Varieties of Democracy (V-Dem) . Numărul țărilor cu regimuri în transformare a urcat la 62 în 2025. Aproape un sfert dintre națiunile lumii (44) se află acum pe lista țărilor care se autocratizează, ceea ce reflectă o creștere abruptă a fenomenului. 28 dintre ele erau democrații la începutul acestor episoade, doar 13 mai erau încă democrații în 2025. Alte idei extrase din raport: Uniunea Europeană este puternic afectată. Autocratizarea domină în Europa de Est, caracterizând șapte state membre și doi aliați principali – Regatul Unit și Statele Unite. Cenzura mediatică rămâne tactica cea mai folosită de guvernele care se autocratizează, 32 de țări (73%) recurgând la ea. Autocenzura în mass-media se agravează în 26 de țări, între care și România. În același timp, reprimarea societății civile a crescut puternic și afectează 30 de țări (68%). ” România s-a democratizat începând din 2019, însă o nouă autocratizare a început deja în 2021. Intimidarea opoziției, suprimarea societății civile, atacurile asupra presei și intervențiile serviciilor externe de informații au devenit obișnuite. Curtea Constituțională a României a făcut pasul fără precedent de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024, în urma acuzațiilor de ingerință rusă”. ” Ungaria ocupă primul loc în ceea ce privește amploarea totală a deteriorărilor. Era o democrație liberală atunci când Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, au venit la putere în 2010. Guvernul său a eliminat treptat mecanismele de control și echilibru asupra Executivului, a afectat calitatea alegerilor și a restrâns sever libertatea presei și accesul la informație. Mai nou, protestele antiguvernamentale s-au intensificat, iar opoziția față de Fidesz se organizează înaintea alegerilor din aprilie 2026. Ungaria este o autocrație electorală din 2018”. ” Statele Unite se alătură listei țărilor care se autocratizează sub administrația președintelui Donald J. Trump. În doar un an, SUA ocupă deja locul al patrulea ca amploare a deteriorărilor, imediat după primele trei cazuri cele mai flagrante, care se autocratizează de peste un deceniu. Deși componentele electorale ale democrației americane rămân în mare parte neafectate, toate celelalte dimensiuni s-au deteriorat substanțial, ceea ce a dus la scăderea indicelui democratic. Libertatea de exprimare, mecanismele de control și echilibru, statul de drept și drepturile civile se află printre aspectele cel mai grav afectate până în 2025”. Raportul poate fi consultat AICI . Câteva teme de interes: „Marea inversare”: 2000 vs. 2025 Țări aflate în proces de autocratizare Țări aflate în proces de democratizare În centrul atenției: autocratizarea în SUA Cel mai dramatic declin din istoria americană Desființarea drepturilor civile și a egalității în fața legii Cea mai rapidă „expansiune a puterii executive” din istoria modernă Demantelarea mecanismelor de control și echilibru – concentrarea puterii Încercări de reducere la tăcere a presei, a vocilor dizidente și a mediului academic Asociațiile rămân libere – dar nu și ferite de reprimare Ce ar fi necesar pentru o întoarcere de tip „U-turn”? Mai multe informații, AICI . Varieties of Democracy (V-Dem) produce cel mai amplu set global de date despre democrație, cu peste 32 de milioane de puncte de colectare date pentru 202 țări și teritorii, peste 4.200 de cercetători și alți experți de țară, care măsoară peste 600 de atribute diferite ale democrației. _____________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

FDSC lansează LegiXplore ONG - un instrument digital gratuit care explică legea ONG-urilor

Thu, 12 Mar 2026 07:55:00 +0200

București, 12 martie 2026 - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) lansează LegiXplore ONG , un instrument gratuit de orientare juridică dedicat organizațiilor neguvernamentale din România, disponibil pe platforma www.crestem.ong . Instrumentul traduce prevederile O.G. nr. 26/2000 – actul normativ care reglementează înființarea și funcționarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor – într-un limbaj simplu, accesibil celor fără pregătire juridică. LegiXplore ONG se adresează tuturor celor care vor să pornească un ONG și au nevoie de îndrumare clară, pas cu pas, pentru a înțelege ce au de făcut din punct de vedere legal, dar și organizațiilor nonprofit aflate la început de drum sau celor care vor să verifice dacă documentele și regulile interne sunt puse la punct și respectă legea. „In interacțiunile noastre cu ONG-urile, vedem des cum neclaritățile tehnice devin obstacole pentru persoanele care vor să înființeze un ONG sau pentru cele care deja au un ONG. Complicațiile provin din dificultatea de a descifra «legaleza». De aceea, am creat LegiXplore ONG: un instrument care traduce legea în pași logici, ajutând organizațiile să înțeleagă exact ce trebuie făcut, când și în ce ordine”, declară Bianca Oprea, consilier juridic FDSC . În plus, LegiXplore ONG apare însoțit de o serie de materiale video explicative care abordează, pe scurt și pe înțelesul tuturor, cele mai întâlnite spețe juridice din viața unui ONG - de la depunerea dosarului la judecătorie până la recomandări pentru statut cu care poți salva timp și bani. Cum funcționează LegiXplore ONG? LegiXplore ONG funcționează ca un traseu logic, bazat pe întrebări și răspunsuri, care conduce utilizatorul exact la informația relevantă pentru situația sa. Instrumentul este structurat pe două direcții principale: • Înființarea ONG-ului: ghidează utilizatorul în alegerea formei juridice potrivite (asociație, fundație sau federație), explică pașii pentru dobândirea personalității juridice, pregătirea dosarului, procedura în instanță și primii pași administrativi. • Funcționarea ONG-ului: acoperă regulile de funcționare, atribuțiile organelor de conducere, extinderea prin filiale și sucursale, actualizarea statutului, tipurile de activități și veniturile permise, precum și obligațiile privind declararea beneficiarului real. Instrumentul nu înlocuiește consultanța juridică specializată, însă oferă o bază solidă de orientare, astfel încât organizațiile să poată lua decizii informate și să știe ce pași au de urmat. Cui se adresează? • Persoanelor care doresc să înființeze un ONG și au nevoie de un punct de pornire clar. • Organizațiilor la început de drum care vor să evite erorile administrative frecvente. • Liderilor de ONG-uri care doresc să verifice dacă documentele și regulile interne sunt actualizate și conforme cu legea. Un instrument necesar pentru un sector în creștere Sectorul neguvernamental din România numără în prezent aproximativ 127.000 de organizații înregistrate, reprezentând o forță semnificativă în societatea civilă. Diversitatea acestora – de la asociații de cartier și fundații culturale, la federații profesionale și organizații de advocacy – implică o varietate de situații juridice și administrative pe care O.G. 26/2000 le reglementează. Cu toate acestea, accesul la consiliere juridică specializată rămâne limitat pentru multe dintre aceste organizații, în special pentru cele mici sau aflate la început. LegiXplore ONG vine să acopere acest gol, oferind gratuit o orientare juridică de primă linie pentru întreg sectorul . Prin simplificarea accesului la informații juridice importante, LegiXplore ONG contribuie la profesionalizarea sectorului și la reducerea riscurilor de neconformitate legală care pot afecta capacitatea organizațiilor de a-și îndeplini misiunea socială. LegiXplore ONG este disponibil gratuit la: www.crestem.ong Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. Despre Programul Acceleratorul Schimbării Sociale LegiXplore ONG a fost dezvoltat în cadrul Programului Acceleratorul Schimbării Sociale – un efort colaborativ al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociației pentru Relații Comunitare (ARC), sprijinit financiar de OMV Petrom și Iulian Stanciu . Pentru detalii suplimentare, contactați: ● Viorelia Manda, Manager program ( viorelia.manda@fdsc.ro / 0740 039 804) ● Natalia Șeremet, Coordonatoare comunicare ( natalia.seremet@fdsc.ro / 0755 832 698)

Pro și contra legii pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală

Tue, 24 Feb 2026 10:09:00 +0200

Foto: Pixabay.com Proiectul de lege pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală, depus la începutul anului la Senat, a generat o serie de poziții pro și contra, solid argumentate, din partea ONG-urilor. ” Proiectul prevede ca serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate, încadrate la un cod CAEN existent, cu obligația de a plăti taxe, impozite și contribuții sociale. Activitatea ar urma să fie desfășurată doar în spații autorizate de autoritățile locale, pe baza unor criterii stricte de amplasare și funcționare ”, relatează TVR . Mai multe informații de context (național și internațional), AICI . Pagina proiectului depus la Senat, AICI . Propunerea legislativă a ajuns la Consiliul Economic și Social , pentru avizare, ocazie cu care mai multe organizații neguvernamentale au trimis puncte de vedere, pro și contra. √ Asociația Necuvinte a susținut avizarea favorabilă dar cu observații. Argumentele sale, AICI . Ø Asociația Romanian Womens Lobby s-a opus ferm și a cerut Senatului respingerea imediată a proiectului înregistrat cu numărul b24/03.02.2026. Argumentele invocate, AICI . Prezentăm mai jos integral poziția organizațiilor membre ale Comitetului Național Intersectorial pentru controlul Tuberculozei și infecției HIV/SIDA , iar l a finalul articolului găsiți și decizia luată de Comitetul Economic și Social. ________________ _________________ Către: Consiliul Economic și Social Ref: Propunere de aviz favorabil cu observații B24/03.02.2026 17.12.2026 Organizațiile semnatare, membre ale Comitetului Național Intersectorial pentru controlul Tuberculozei și infecției HIV/SIDA , respectiv organizații care desfășoară activități pentru protejarea drepturilor persoanelor implicate in activități de sex comercial, dorim să va prezentăm o serie de argumente din perspectiva drepturilor omului și a sănătății publice în favoarea unui Aviz Favorabil cu Observații pentru acest proiect de lege. Atât instituțiile Organizației Națiunilor Unite (ONU) ( Raportul Special al Raportorului UN privind dreptul fiecărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală - A/HRC/14/20) , cât și Strategia Naționala HIV/SIDA 2022-2030 a României , opozabilă diferitelor ministere și agenții naționale cu atribuții în acest domeniu al sănătății publice, identifică lucrătorii și lucrătoarele sexuale drept grup prioritar , dat fiind vulnerabilitățile, stigmatizarea și discriminarea cu care se confruntă. Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a identificat discriminarea sistematică cu care aceste lucrătoare se confruntă în ceea ce privește accesul la educație, muncă și servicii de sănătate. Lipsa unui statut legal aferent activităților de sex comercial, cu drepturile și obligațiile aferente – principala țintă a reglementării legale propuse de inițiatori prin B24/-3.02.2026 – contribuie major la clandestinizarea acestui tip de activitate, îngreunând accesul lucrătorilor și lucrătoarelor sexului comercial la servicii medicale, testare, prevenție și consiliere. Poziția noastră comună are la bază următoarele premise: Activitatea sexuală comercială este un tip de muncă care implică consimțământul liber exprimat al persoanelor a căror vârstă este de minim 18 ani și care trebuie reglementată legal. Incapacitatea statului român de a asigura un cadru legal care să protejeze legal persoanele implicate in acest tip de muncă poate să contribuie la pierderea autonomiei personale și coerciție, inclusiv traficul de persoane umane: reglementarea legală a acestei munci va delimita mai clar activitățile sexuale consensuale de exploatarea forțată. Clarificarea unui statut legal poate conduce la mecanisme colective ale lucrătoarelor sexuale comerciale împotriva exploatării și în favoarea drepturilor lor economice si sociale (pensie, ajutor de șomaj, concediu, etc.), ca si a dreptului la sănătate (asigurare de sănătate și acces fără obstacole la serviciile de sănătate). Organizațiile semnatare propun adăugarea unor observații cu privire la dispozițiile legale aferente Persoanelor Fizice Autorizate (PFA) ce urmează a fi aplicate lucrătoarelor și lucrătorilor din acest domeniu al muncii. Este imperios necesară o amnistie fiscală vizând aceste activități comerciale : în absența acestora, amenzile contravenționale aplicate pentru descurajarea muncii sexuale voluntare și consensuale vor bloca obținerea statutului de PFA. Nu mai puțin, este nevoie de reglementări suplimentare vizând spațiul desemnat pentru aceste activități, mai ales cele supuse regimului închirierii de spații și acordurile aferente, respectiv includerea explicită a acestei munci în ISCO 08 ce stă la baza standardizării și clasificarea ocupațiilor din România ( COR 2026 ). Asociația ARAS Asociația Sexul vs. Barza Asociația SECS Asociația ACCEPT Asociația „Eu sunt! Tu?” Fundația Tineri pentru Tineri UNOPA-Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA Fundația Romanian Angel Appeal Co-semnatari: Fundația ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice Asociația Necuvinte ________________ _________________ Avizul CES transmis Senatului și argumentele reținute, ≥ AICI ≤ . Propunerea legislativă își continuă parcursul procedural în Parlament. ______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Nou raport european: spațiul civic din România, între garanții legale și vulnerabilități în practică

Mon, 16 Feb 2026 15:28:00 +0200

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) anunță publicarea raportului național privind spațiul civic din România în 2025, realizat în cadrul proiectului Monitoring Action for Civic Space (MACS). Raportul face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă care include ș apte rapoarte de țară , pentru Bulgaria, Danemarca, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și România. Bazat pe o metodologie inovatoare, fiecare raport evidențiază principalele tendințe din țările analizate, formulează recomandări clare și indică acțiunile necesare pentru o mai bună protejare a libertăților civice. Raportul de țară privind România, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în cadrul proiectului MACS analizează evoluțiile spațiului civic din perioada ianuarie - decembrie 2025. Analiza examinează patru dimensiuni ale spațiului civic românesc: modul în care sunt protejate și exercitate libertatea de asociere, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și condițiile generale care permit existența unui spațiu sigur pentru actorii civici. “ Expertiza Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile în monitorizarea spațiului civic, corelată cu expunerea la nivel european prin participarea la coaliții și platforme internaționale, ne-a permis să contribuim la elaborarea acestui raport. Suntem onorați să facem parte din această coaliție europeană de organizații care promovează standardele democratice și protecția spațiului civic, iar contribuția noastră la acest demers comun demonstrează angajamentul pe termen lung al FDSC de a apăra valorile democrației participative și ale unei societăți civile puternice și independente", declară Simona Constantinescu, autoarea raportului de țară privind România, Monitoring Action for Civic Space (MACS) și directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Un element central al evoluțiilor din 2025 este climatul politic polarizat, în care organizațiile societății civile au fost frecvent prezentate în discursul public ca actori influențați din extern sau ca instrumente politice, în special în contextul electoral și post-electoral. Vizibilitatea crescută a societății civile a fost însoțită de o intensificare a stigmatizării și a suspiciunilor privind rolul organizațiilor neguvernamentale în discursul public. Raportul evidențiază, de asemenea, rolul fragilității instituționale în configurarea spațiului civic. În mai multe domenii, inclusiv reglementarea media, accesul la informații sau gestionarea adunărilor publice, instituțiile au acționat cu un nivel limitat de transparență, predictibilitate și responsabilitate, ceea ce a accentuat diferența dintre normele juridice și aplicarea lor concretă. Libertatea de asociere Libertatea de asociere poate fi exercitată în România iar cadrul de reglementare care guvernează organizațiile societății civile respectă standardele internaționale. Cu toate acestea, acumularea cerințelor de conformare și raportare a generat o sarcină administrativă semnificativă, care afectează capacitatea operațională a organizațiilor neguvernamentale și costurile de funcționare. În România există o sarcină administrativă ridicată pentru ONG-uri, similar oricărei alte categorii de persoane juridice de drept private: depun situa ții financiare la fel ca firmele, raportează toate informațiile contabile și fiscale către ANAF prin intermediul sistemului SAF-T și înregistrează orice modificare statutară într-un registru special la judecătorie după parcurgerea unei proceduri judiciare . Nu există un regim mai ușor sau simplificat care să țină cont de scopul nonprofit, de dimensiunea sau capacitatea unui ONG. Tendința este de creștere a presiunii birocratice din cauza instrumentalizării măsurilor legate de transparență. În timp ce standardele internaționale privind raportarea stabilesc că statul nu trebuie să impună obligații asupra ONG-urilor comparabile cu cele ale instituțiilor publice, o astfel de tendință poate fi regăsită în România. Cel mai recent exemplu este reprezentat de proiectul Codului de Procedură Administrativă aflat încă în procesul de avizare interinstituțională, ce va duce la creșterea sarcinii administrative asupra ONG-urilor, deoarece include obligații impuse în mod normal autorităților publice. Libertatea de întrunire pașnică În ceea ce privește libertatea de întrunire, raportul constată că aceasta este garantată constituțional, dar exercitarea sa în practică ridică probleme. Legislația depășită (legea este din 1991), practicile de aprobare informală, precum și aplicarea neuniformă a dispozițiilor legale continuă să limiteze exercitarea efectivă a acestui drept, în special pentru grupurile vulnerabile și în cazul formelor de protest pe teme care generează tensiune socială. Autoritățile locale au utilizat în 2025 proceduri administrative discreționare și inconsecvente, inclusiv interzicerea sau limitarea nejustificată a unor adunări sau impunerea de restricții privind locul și durata manifestațiilor în paralel cu lipsa de reacție pentru oprirea unor manifestări cu caracter ilegal prin promovarea unor simboluri fasciste, rasiste sau xenophobe. Legislația existentă nu reflectă practicile contemporane de întrunire și nu oferă protecție explicită pentru adunările spontane sau pentru formele moderne de manifestare, precum acțiunile de tip flash-mob. Libertatea de exprimare În ceea ce privește libertatea de exprimare, raportul constată că aceasta nu a fost restrânsă prin mecanisme directe de cenzură, dar a fost afectată de presiuni structurale, economice și de reglementare care au generat protecție inegală pentru diferite tipuri de discurs. Jurnalismul de interes public, monitorizarea civică și critica instituțională legitimă s-au confruntat cu presiuni legislative, administrative și economice, în timp ce discursul aliniat puterii politice a beneficiat de o mai mare acoperire în spațiul public. Garanțiile slabe pentru independența editorială, combinate cu riscurile de capturare a mass-mediei, au subminat pluralismul mediatic. Dificultăți suplimentare în înțelegerea DSA (Digital Service Act) și a rolului autorităților publice au fost observate în special în perioadele premergătoare campaniei și în timpul campaniei electorale din 2025. Există un deficit de competențe și cunoștințe privind comunicarea digitală la nivelul autorităților publice care duce la acțiuni lipsite de eficiență sau chiar de legitimitate. Adesea se acordă prioritate reclamațiilor individuale, care copleșesc instituțiile publice subfinanțate și care determină adoptarea unor hotărâri ad-hoc. Prin contrast, cazurile coordonate de comportament coordonat neautentic, care sunt cele ce afectează în cea mai mare măsură discursul public și adesea par să fie sprijinite de actori statali ostili nu sunt nici documentate, nici abordate în mod sistematic. Se poate observa existența unei presiuni publice semnificative asupra autorităților de a acționa, în special cu privire la dezinformare și protejarea minorilor, mai exact în legătură cu conținutul public pe principalele platforme de social media. Această presiune duce adesea la inițiative legislative elaborate în grabă și fundamentate insuficient care sunt dificil sau chiar imposibil de aplicat, precum și la declarații publice ale autorităților care utilizează termeni precum “război hibrid” sau “lupta împotriva știrilor false (fake news)”. Aceste reglementări “simbolice” pot adânci polarizarea socială, fără a genera rezultate eficiente sau tangibile. Libertatea de exprimare a fost afectată de dificultățile în accesarea informațiilor de interes public, lucru care s-a reflectat în practicile recurente de refuzare sau condiționare a răspunsurilor conform prevederilor Legii nr. 544/2001 privind Liberul Acces la Informațiile de Interes Public. Spațiu sigur pentru actorii civici Societatea civilă din România a fost prinsă în „focul încrucișat" post-electoral, caracterizat prin polarizare intensă și atacuri retorice care descriu organizațiile societății civile drept instrumente ale forțelor străine care ar acționa împotriva intereselor naționale. În contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, lideri politici din opoziția suveranistă și naționalistă au acuzat public organizațiile societății civile că operează ca „ONG-uri soroșiste" și au avertizat că acestea vor fi „trase la răspundere". Astfel de narațiuni conspiraționiste au persistat în discursul post-electoral, catalogând organizațiile societății civile drept actori politici ilegitimi. Actorii civici s-au confruntat cu intimidări, amenințări și discursuri instigatoare la ură, iar aplicarea neuniformă a legii împotriva acestor abuzuri a creat un climat de insecuritate. România nu dispune încă de o legislație specifică împotriva litigiilor strategice abuzive (SLAPP) menite să descurajeze participarea publică, iar jurnaliștii și activiștii civici rămân vulnerabili la acțiuni judiciare costisitoare și epuizante, concepute pentru a anula vocile critice. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecție dedicate pentru jurnaliști și organizații ale societății civile în afara legii penale generale, corelată cu absența transparenței în investigarea amenințărilor și a atacurilor, subminează capacitatea actorilor civici de a-și desfășura activitatea în siguranță. “ Î n concluzie, deși cadrul legislativ formal rămâne în mare parte aliniat standardelor europene privind drepturile fundamentale, analiza evidențiază o discrepanță tot mai vizibilă între garanțiile juridice și aplicarea lor efectivă. Sper ăm ca acest raport să fie un instrument pentru a înțelege mai bine vulnerabili tățile spațiului civic românesc și pentru a sprijini politici publice care protejează efectiv libertățile civice.” adaug ă Simona Constantinescu , directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. ### Despre Proiectul Monitoring Action for Civic Space (MACS) MACS este implementat de o coaliție europeană de organizații ale societății civile, incluzând organizații precum European Center for Not-for-Profit Law , European Civic Forum , Bulgarian Center for Not-for-Profit Law , Nyt Europa , Le Mouvement associatif , Hungarian Environmental Partnership Foundation , Netherlands Helsinki Committee , National Federation of Polish NGOs și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Rapoartele de țară și informații suplimentare despre metodologie sunt disponibile pe pagina MACS a ECNL , iar evoluțiile privind spațiul civic pot fi urmărite prin platforma Civic Space Watch. Procesul de monitorizare combină analiza cadrului legal, evaluarea aplicării acestuia în practică și consultări cu experți și organizații relevante, oferind recomandări de politici publice și identificând situațiile în care evoluțiile naționale pot intra în conflict cu dreptul sau valorile Uniunii Europene. Rapoartele sunt completate de un sistem european de avertizare timpurie care semnalează restricțiile asupra spațiului civic încă din fazele incipiente și facilitează reacții rapide din partea instituțiilor europene, organizațiilor internaționale, mass-media și actorilor din domeniul drepturilor omului. Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. ### Pentru detalii suplimentare, Simona Constantinescu, simona.constantinescu@fdsc.ro sau Monica Jitariuc +40 751 751 305 ### Rapoartele fac parte din proiectul Monitoring Action for Civic Space (MACS) și sunt realizate pe baza unei metodologii comune de monitorizare dezvoltate de o coaliție europeană de organizații ale societății civile. Scopul proiectului MACS este de a furniza dovezi pentru intervenții timpurii și pentru consolidarea protecției libertăților civice la nivel național și european. Pentru detalii, vizitați http://www.ecnl.org/macs

Scrisoare deschisă adresată Comisarului European pentru Justiție

Thu, 12 Feb 2026 14:15:00 +0200

” Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat” . Este un fragment din scrisoarea deschisă adresată de mai multe organizații neguvernamentale Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, aflat joi în vizită la București. Pe agenda oficialului european figurează întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului și ai sistemului judiciar român. De asemenea, comisarul pentru Justiție va avea astăzi o întrevedere cu asociații profesionale și organizații ale societății civile . Textul integral al scrisorii deschise: Domnule Comisar Michael McGrath, Organizațiile semnatare vă adresează această Scrisoare Deschisă cu ocazia vizitei dumneavoastră la București vizând starea democrației, justiției și statului de drept din România. Dorim să folosim această oportunitate pentru a reaminti Comisiei Europene că România a fost retrogradată în Indicele Democrației 2024 publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), primind statutul de „democrație defectuoasă” și clasificarea de „regim hibrid”, ca urmare a incapacității de blocare a interferenței Federației Ruse și tacticilor ilegale utilizate pe rețelele de socializare, respectiv încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale, care au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Nu mai puțin, conform Transparency International, România se află în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 2025 sub media democrațiilor fragile, alături de Bulgaria și Ungaria. Pentru perioada indicată, autoritățile române au fost incapabile să combată discursul urii folosit pentru a eroda și mai mult domnia legii și a spori diviziunea socială . Raportarea, investigarea, urmărirea penală și condamnarea discursului urii motivat de homofobie, anti-migrație și antisemitism indică slaba capacitate a autorităților competente de a investiga aceste incidente penale, autorii lor nefiind urmăriți penal în mod corespunzător. Intensificarea discriminării îndreptată împotriva persoanelor LGBTI+, inclusiv interzicerea dreptului la liberă exprimare și asociere în spațiul public în cazul Oradea PRIDE 2025, nu a primit o reacție adecvată din partea autorităților române în condițiile în care instituții critice de apărare a drepturilor omului se află sub atac. Nedeclanșarea de către Parlamentul României a procedurilor de numire a unor noi membri ai Colegiului Director ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) blochează de luni de zile activitatea acestei instituții fundamentale pentru apărarea egalității. CNCD se confruntă deja cu un real deficit al resurselor umane care, asociat slabei profesionalizări a membrilor Colegiului Director propuși de partidele politice, conduce la întârzieri serioase în soluționarea petițiilor și afectează credibilitatea instituției într-un moment în care este nevoie reală de implicare sporită în combaterea radicalismului și extremismului din societatea românească. Cum poate îndeplini CNCD în aceste circumstanțe standardele minime impuse de Directiva (UE) 2024/1500, inclusiv în ceea ce privește alocarea unor resurse umane și financiare suficiente pentru a-și consolida independența, eficiența și capacitatea de a preveni și combate în mod eficient discriminarea? România nu își îndeplinește obligațiile legale pe care le are ca stat membru UE atunci când obstrucționează deliberat hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene . Lipsa de implementare a hotărârii CJUE în cazului Coman , hotărâre pronunțată în 2018 referitoare la libera circulație în cadrul UE, ne afectează direct dreptul la viață de familie, cu efecte negative în domeniul ocupării forței de muncă, al relațiilor de muncă și al afacerilor sociale. Această situație afectează în mod clar dreptul cetățenilor Uniunii și al membrilor familiilor acestora de a se deplasa și de a avea reședința liber în interiorul Uniunii Europene. La 6 ani distanță de declanșarea procedurii de pre-infringement inițiată de Comisia Europeană în 2020 în cazul Coman, este evident ca aceasta nu funcționează și nu a reușit să își atingă obiectivul. În prezent, nu există nicio perspectivă juridică și niciun angajament politic ca această hotărâre a instanței va fi respectată de autoritățile române. În iulie 2023, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege ( PLX 730/2023) care nu transpune în mod corespunzător hotărârea Coman a CJUE. În loc să recunoască partenerii de același sex ca „soți”, proiectul introduce o categorie juridică distinctă, consolidând astfel un tratament inegal. Această abordare contravine hotărârii Curții UE și perpetuează discriminarea în loc să o remedieze. Votul asupra proiectului în Parlament este blocat de peste doi ani, ceea ce evidențiază lipsa unui angajament real din partea Guvernului pentru soluționarea acestei probleme, în pofida deținerii unei majorități parlamentare. Domnule Comisar McGrath, statul de drept din România nu poate funcționa fără punerea în aplicare a hotărârilor Curților Europene care urmăresc respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale pentru fiecare dintre noi, ca cetățeni ai Uniunii Europene . Discuțiile desfășurate de peste 3 ani între diverse ministere, sub coordonarea Avocatului Poporului, au eșuat din cauza lipsei de voință politică și instituțională ale Guvernului. Tacticile României de a câștiga timp în aplicarea acestor hotărâri definitive ale justiției trebuie și pot fi sancționate de către Comisia Europeană. Dacă nu dorim ca „virusul ungar” să se răspândească în țările noastre, e timpul ca instituția Comisiei Europene să poată folosi mecanismul de condiționalități financiare și cel vizând procedura de infringement în cazul României. Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat. Organizații semnatare : Asociația Accept Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice Asociația [H] Brașov Asociația TransCore Asociația VULGAR Asociația ARK ORADEA, organizatoare Oradea PRIDE Asociația Identity.Education Asociația Incluziune pe Bune ( sursa foto: arhivă Facebook / Michael.McGrath.EU )

test

Tue, 10 Feb 2026 18:23:00 +0200

test bla bla

Cum văd românii organizațiile neguvernamentale - Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă BOSC 2025

Tue, 10 Feb 2026 08:23:00 +0200

Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. În același timp, deși neîncrederea față de ONG-uri este și ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025 , realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) . 1 din 2 români declară că are încredere în organizațiile neguvernamentale Tinerii între 18 și 29 de ani au cel mai ridicat nivel de încredere în ONG-uri (57%) și sunt mai activ implicați civic decât alte grupe de vârstă 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri Proporția celor care au interacționat cu un ONG a crescut la 66% Donațiile și redirecționarea a 3,5% din impozit rămân principalele forme de implicare civică asociate ONG-urilor 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, dublu față de 2023 BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfășurate în 2010, 2016, 2023 și 2025, analizând evoluția percepțiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile față de ONG-uri, rolul și impactul acestora, formele de asociere și implicare civică. „Ne bucurăm că FDSC continuă să furnizeze date solide despre societatea civilă din România. Suntem la a patra ediție a Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă și avem acum o perspectivă comparabilă în timp asupra modului în care românii văd organizațiile neguvernamentale. E important că nivelul de încredere rămâne stabil, într-o societate marcată de polarizare, iar o majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri, ceea ce confirmă rolul lor esențial. În același timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul ONG-urilor să fie resimțit mai larg și mai direct în viața oamenilor” declară Ionuț Sibian, Director Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Încrederea în ONG-uri Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%). Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%). Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și a celor din regiunea Moldova. Tinerii se disting constant printr-o relație mai apropiată cu organizațiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populația de peste 60 de ani (36%) și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea. Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale. Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influențată de convingerea că acestea sunt indispensabile democrației și că suplinesc eșecurile statului, în timp ce teoriile conspiraționiste și percepțiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă. „Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2025 aduce în prim-plan un lucru important: în discuțiile despre societatea civilă avem nevoie de date, nu de impresii și etichete. În acest fel, putem identifica atât punctele tari și oportunitățile, cât și pe cele slabe și amenințările existente în interfața cu publicul larg. Cifrele arată că ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democrație și că interacțiunea cu ele a crescut, dar și că o mare parte din populație nu simte un impact direct în viața de zi cu zi. Acest tip de cercetare ajută la mutarea conversației din zona de opinii polarizante în zona faptelor măsurabile”, declară Mircea Kivu, coordonator al Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă 2025. Impactul ONG-urilor Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile au o influență pozitivă asupra calității vieții beneficiarilor direcți ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au nicio influență asupra propriei lor vieți. ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel național. Unul din trei dintre respondenți consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societății. Această percepție – ONG-urile „fac bine, dar nu mie” – este identificată drept una dintre explicațiile centrale ale nivelului relativ redus de implicare civică formală. Interacțiune ridicată, implicare selectivă Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat, într-o formă sau alta, cu o organizație neguvernamentală . Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașe mari. Aproape două treimi din populația adultă cunoaște posibilitatea de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, iar proporția celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025. Dintre aceștia, 18% au redirecționat către ONG-uri. Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstrații publice, voluntariat și activism instituțional. De asemenea, tinerii cu studii superioare din orașe mari și din zona București–Ilfov sunt cei mai prezenți în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susținerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populației generale. Implicarea civică 35% dintre adulți declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în prezent dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizație. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizațiile religioase. Analiza implicării civice evidențiază patru dimensiuni distincte: caritatea, activismul militant, activismul instituțional și voluntariatul. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donații, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente rămâne concentrată în segmente mai restrânse ale populației, în special în rândul tinerilor cu studii superioare din mediul urban mare. Susținerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat față de 2023 și 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, potrivit datelor BOSC 2025. ONG-urile, ca watchdog: misiunea așteptată de societate Aproximativ 80% dintre respondenți susțin cele patru misiuni testate pentru organizațiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acționează guvernanții și contribuția la elaborarea legilor și a altor acte normative. Dintre acestea, rolul care se detașează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanții, această așteptare fiind mai pronunțată în rândul femeilor și al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani. ### Despre Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC) Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă este un program de cercetare inițiat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în 2010, care urmărește evoluția percepțiilor publice asupra societății civile și a organizațiilor neguvernamentale din România în 2010, 2016, 2023 și 2025. BOSC analizează comparativ în timp încrederea, atitudinile, rolurile atribuite ONG-urilor, formele de asociere și implicarea civică a populației. Baza de date și chestionarul utilizat sunt publice, putând fi accesate pe site-ul FDSC: www.fdsc.ro Ediția BOSC 2025 este realizată în cadrul programului Acceleratorului Schimbării Sociale o inițiativă menită să ajute organizațiile societății civile din România să devină mai eficiente, mai sustenabile și mai pregătite să genereze schimbări pozitive în comunitățile în care activează. Programul este un efort colaborativ al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și al Asociației pentru Relații Comunitare (ARC) și este sprijinit de OMV Petrom și Iulian Stanciu. Metodologia ediției 2025 Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025 a fost realizat între 15–25 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ național de 1.017 persoane adulte, prin interviuri telefonice (CATI), de către institutul CC SAS . Eșantionul a fost selectat prin metoda Random Digit Dialing (RDD) și ponderat în funcție de sex, vârstă, nivel de educație, mediul de rezidență și regiune, pe baza datelor INS. Marja maximă de eroare este de ±3,1 puncte procentuale. Notă: Autorii subliniază că, în cazul comportamentelor civice, datele trebuie interpretate cu prudență, din cauza efectului de dezirabilitate socială. Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. Prin studiile periodice publicate FDSC îşi propune să ofere constant o evaluare multidimensională a evoluţiei sectorului neguvernamental din România. Detalii: https://www.fdsc.ro/wp-content/uploads/2026/02/BOSC-2025.pdf Un kit de presă complet găsiți aici. Vizualuri grafice : 22 de grafice cu principalele date din raport sunt disponibile în format orizontal aici sau în format vertical aici. ### Pentru detalii suplimentare, contactați: Viorelia Manda, Manager program ( viorelia.manda@fdsc.ro / 0740 039 804) Natalia Șeremet, Coordonatoare comunicare ( natalia.seremet@fdsc.ro / 0755 832 698)