Cele mai noi articole din STIRIONG

Ce vor, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic (II)

Wed, 20 May 2026 17:36:00 +0300

Foto: Pixabay.com Proiectul inițiat de AUR și votat de urgență în Senat împreună cu PSD ridică mari semne de întrebare în rândurile societății civile. Care este scopul real? De ce a trecut val-vârtej prin Senat? De ce partidele își ascund finanțările, dar cer liste publice cu numele donatorilor obișnuiți? Cine vrea să facă din ONG-uri un inamic public? ” România riscă să calce pe urmele Ungariei lui Viktor Orbán. Senatorii PSD au bătut palma cu senatorii AUR și, împreună, au votat un proiect de lege care pune în pericol activitatea asociațiilor și fundațiilor. Toate ONG-urile din țară vor fi obligate să publice datele donatorilor care au făcut donații mai mari de 5.000 de lei. Scopul nu este transparența, ci intimidarea societății civile. Exact așa a început și capturarea statului de drept în Ungaria ”, se arată în petiția Declic care a strâns deja aproape 20.000 de semnături și continuă să strângă. De asemenea, numărul ONG-urilor care au semnat scrisoarea deschisă trimisă luni senatorilor și deputaților pentru r espingerea proiectului a ajuns la 800 și continuă să crească. Citește și Ce vor obține, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic (I) Despre situația actuală a sectorului ONG scrie foarte limpede consultantul și activistul civic George Leca , AICI . Între timp, noi voci reprezentative pentru societatea civilă continuă să tragă semnale de alarmă cu privire la posibilele consecințe ale controversatului proiect , ajuns acum la Camera Deputaților, decizională: ”Transparența este necesară. Punerea la zid a societății civile nu este!” ↔ ” Modalitatile prin care ONG-ul se finanțează, fie că vorbim de donații de la persoane fizice, de mecanismul 3,5% de sponsorizare, de subvenții, de granturi care vin prin finanțări europene sau prin alte finanțări, sunt extrem de bine reglementate în România. Aș spune chiar hiperreglementate. (…) Statul român, în momentul ăsta, are toate instrumentele posibile și toate informațiile în curtea lui . De ce nu le folosește îndeajuns dacă consideră că este într-adevăr o problemă de activitate ilegală, ilicită în zona asta? (…) Din punctul meu de vedere ca jurist, acest text de lege are niște probleme majore. Lucru, de altfel, validat nu numai de părerea mea, persoană fizică, ci și de documentele care însoțesc textul de lege, pentru că avem avizul Consiliului Legislativ, pe care dacă-l citiți, practic spune că legea asta nu poate fi aplicată. Și încalcă tot ce se poate încălca . (…) În momentul ăsta, speculăm aplicarea ei. Legea spune că suspendă activitatea de drept a organizației. Și ce se întâmplă? În termeni operaționali, funcționali? Eu, ca organizație, am un centru de zi, persoane cu dizabilități, copii, vârstnici, nici nu contează. Ce fac? Închid poarta, arunc cheia odată cu oamenii ăia? Ce fac? Mă duc și îi duc în față la DGASPC sau ce fac cu ei? (…) Poate că un cetățean rezonează cu o anumită cauză, cu o anumită organizație neguvernamentală, poate în familia lui există cineva dintr-o anumită zonă de vulnerabilitate și atunci dorește să sprijine acea zonă, sau pur și simplu, pentru că așa vrea el. Acel cetățean s-ar putea să nu mai vrea să doneze nimic , pentru că s-ar putea să nu dorească să vadă vecinul, colegul de la serviciu, că el donează pentru o organizație care face investigații, de exemplu, din zona de media, sau donează pentru o organizație care lucrează cu persoane dependente de droguri.(…) Dacă vă uitați la felul în care a parcurs acest proiect de lege procedura, a fost o viteză extraordinară . (…) El a fost dezbătut în Comisia Juridică miercuri și a fost pus pe agenda Plenului Senatului Luni. Luat izolat, sigur, ar trebui să ne bucurăm că există celeritate în procesul legislativ din România. Dar dacă ne uităm prin comparație cu alte acte normative, nu știu de ce a fost votat cu această viteză” - Simona Constantinescu , director de dezvoltare și advocay al FDSC , declarații la Radio Cluj . ↔ ”ONG-urile fac, de multe ori, exact munca pe care statul nu reușește să o facă: construiesc locuințe, spitale, centre de îngrijire, intervin în dezastre și sprijină comunități vulnerabile. Organizația pe care o conduc a contribuit la construirea și renovarea a peste 5.000 de locuințe pentru familii vulnerabile. În același timp, Bucureștiul de exemplu - cel mai bogat oraș al României- nu a reușit să dea in folosinta mai mult de 1500 de locuinte in 30 de ani. Și, în loc să fim sprijiniți, suntem puși de facto la zid și amenințați cu suspendarea activității și chiar cu dizolvarea. Statul are deja toate instrumentele pentru a verifica finanțările ONG-urilor. Depunem raportări fiscale, situații financiare, contracte de sponsorizare, declarații, totul într-un sistem deja digitalizat — e-Factura, SAF-T, D177. Recent am avut o verificare de la Inspectia Economica întinsă pe o lună întreagă. Zi de zi. Această inițiativă nu este despre transparență. Este despre intimidare. Creează un mecanism discreționar care poate descuraja donatorii și slăbi exact organizațiile care țin în picioare servicii esențiale pentru oameni. Iar intenția fățișă este slăbirea democrației și destructurarea sectorului non-guvernamental . Transparența este necesară. Punerea la zid a societății civile nu este!"- Roberto Patrascoiu , CE O al Habitat for Humanity România . ↔ ” În ultimii ani, exact partidele și demnitarii care solicită astăzi transparență suplimentară pentru ONG-uri au susținut măsuri de limitare a transparenței privind averile și interesele persoanelor care exercită funcții publice. În același timp, partidele continuă să beneficieze de sancțiuni minime pentru nedeclararea finanțatorilor și de opacitate în privința modului în care cheltuiesc fondurile publice primite de la bugetul de stat, inclusiv pentru contractele de propagandă și promovare media. Transparența nu poate fi cerută selectiv, doar celor care critică puterea. Dacă statul consideră că organizațiile care influențează viața publică trebuie să fie mai transparente, atunci aceleași standarde, sau chiar mai severe, trebuie aplicate partidelor politice și demnitarilor, care dețin efectiv puterea publică și administrează resursele statului” - APADOR CH . ↔ ” În 36 de ani de activitate în România, Fundația World Vision România a sprijinit peste 4 milioane de persoane, dintre care peste 2 milioane de copii în mod direct, prin programe de educație, nutriție, protecție socială și dezvoltare comunitară în mediul rural. (…) Donatorii privați – persoane fizice și companii – sunt parte esențială din aceste rezultate. O lege care descurajează donațiile reduce concret resursele disponibile pentru programele care țin copiii în școală și îi ajută să iasă din sărăcie (…) În circuitele financiare legale din România, autoritățile fiscale și bancare pot reconstitui deja identitatea donatorilor prin mecanismele existente” - World Vision Romania . ↔ ” Legea 233/2026 fix asta-și propune: să ofere o platformă celor care vor să intimideze persoanele fizice pentru cauzele pe care le susțin. Credem că această propunere legislativă reprezintă cel mai serios risc la adresa filantropiei private din România din ultimii 25 de ani. Un donator care finanțează un ONG de advocacy pentru drepturile pacienților sau pentru drepturile omului nu devine mai liber prin publicarea numelui său, ci mai vulnerabil la presiune socială, represalii profesionale și intimidare politică” - Asociația pentru Relații Comunitare . ___________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Ce vor obține, de fapt? Consecințele proiectului AUR cu impact asupra spațiului civic

Tue, 19 May 2026 14:18:00 +0300

Foto: Pixabay ”România are nevoie de dialog și parteneriat cu societatea civilă, nu de măsuri care creează suspiciune și restrâng spațiul civic”. Afirmația a fost făcută de Ionuț Sibian, directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile ( FDSC ), în contextul votului dat luni de Senat pentru proiectul controversat inițiat de AUR privind veniturile ONG-urilor. Proiectul a trecut și cu voturile senatorilor PSD , și va ajunge la Camera Deputaților, decizională. Inițiativa legislativă fusese avizată negativ de Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României. De inspirație rusească, proiectul este similar celui care a adus Ungariei lui Viktor Orban procedura de infringement (2020), forțându-l să îl abroge. Sute de organizații au semnat o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului, scrisoare care poate fi semnată în continuare AICI . ”Nu omori societatea civilă, doar îi pui o mână rece pe gură și o zgardă la gât” Câteva argumente selectate din declarațiile date de cunoscuți reprezentanți ai societății civile, după votul din Senat: ↔ „Legea introduce obligații excesive și sancțiuni disproporționate pentru organizațiile neguvernamentale și ignoră complet faptul că statul român poate identifica cu precizie cine sunt donatorii și sponsorii unui ONG prin încrucișarea raportărilor contabile, fiscale și bancare deja existente în sistemul ANAF. Publicarea identității donatorilor nu crește transparența reală, ci riscă să descurajeze implicarea civică și sprijinul pentru cauze de interes public. În plus, suspendarea automată a activității ONG-urilor pentru simple neconformități administrative este o măsură excesivă și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Numeroase organizații și experți au atras deja atenția că acest model legislativ reproduce practici criticate la nivel european pentru efectele lor asupra libertății de asociere și participării civice. România are nevoie de dialog și parteneriat cu societatea civilă, nu de măsuri care creează suspiciune și restrâng spațiul civic” - Ionuț Sibian , directorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC ). ↔ ”Efectul cel mai semnificativ al acestei noi inițiative de lege care obligă publicarea identității donatorilor și care a trecut deja de Senat nu e sporirea transparenței fiscale, transparența există deja, ci descurajarea finanțării, intimidarea donatorilor, stigmatizarea ONG-urilor și încărcarea administrativă abuzivă și disproporționată . Acestea afectează direct capacitatea de a furniza servicii esențiale copiilor vulnerabili, familiilor în dificultate și comunităților defavorizate, în condițiile în care serviciile socio-educaționale ori medicale nu pot acoperi integral nevoile lor. E un semnal de alarmă și un apel pe care îl facem la responsabilitate și mai ales la solidaritate cu cei vulnerabili , cu cauzele sociale, cu implicarea socială. (…) Salvati Copiii Romania se opune ferm adoptării acestei propuneri incompatibile cu dreptul european și cu valorile democratice ale Uniunii Europene” – Gabriela Alexandrescu , președinte executiv Salvați Copiii Romania . ↔ ”Donațiile sunt urmărite, beneficiarii reali sunt declarați, fiecare leu intrat și ieșit este vizibil unei instituții a statului. Nu există în acest moment, în legislația românească, o rută prin care un ONG să poată primi bani fără ca statul să știe. Atunci ce vrea, de fapt, această lege? Răspunsul este simplu: vrea ca donatorul să fie expus și femeia care donează 20 de lei pe lună unui adăpost pentru victimele violenței domestice să-și vadă numele într-un registru public, la doi pași de soțul de care a fugit. Vrea ca antreprenorul din Cluj care finanțează o asociație de drepturile omului să-și vadă numele lângă cauza pe care a sprijinit-o, accesibil oricărei mâini care vrea să-i facă rău. Vrea descurajare și vrea ca oamenii să se gândească de două ori, înainte să sprijine o organizație care nu place puterii. Asta este intimidare și e la fel de veche precum regimurile autoritare . Modelul rămâne același: nu omori societatea civilă, doar îi pui o mână rece pe gură și o zgardă la gât” - Ștefan Dărăbuș , director național al Hope and Homes for Children Romania . ↔ ” Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate. Noi ne descurcăm mai bine pe competiții de granturi europene sau internaționale. - De ce ne pasă atunci dacă nu afectează și "urlăm ca din gură de șarpe"? Pentru că am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție. Apoi după alte structuri care ar putea fi critice. Și nu e teorie, e pattern documentat: Dragnea a încercat exact același lucru în 2017. "Transparența" era paravanul, iar controlul — scopul real. Ungaria lui Orbán a mers pe același model. Rusia a mers mai departe ” - Elena Calistru , președinte Funky Citizens . ↔ ” Ceea ce își doresc este să creeze inamici interni, cu care să apoi să se lupte. Este o formulă clasică a populismului cu tendințe autoritare, aplicată de dictatorii și autocrații din întreaga lume. Știm deja, din istorie, unde duce acest drum, dacă nu ne oprim la timp. Vor avea nevoie mereu de „dușmani” pentru a își justifica existența. Așa ne pierdem libertățile, pas cu pas .” - Ovidiu Voicu , director executiv Centrul pentru Inovare Publică . ↔ ” O organizație neguvernamentală care primește donații și sponsorizări poate să fie deja verificată prin multiple căi de către stat. Practic, se adaugă o birocrație inutilă. Ce se întâmplă însă este că organizațiile neguvernamentale sunt transformate, în ochii publicului, într-un actor negativ, sunt delegitimate, devin obiect de supraveghere și urmărire . Asta se întâmplă prin acest proiect de lege.(…) În aceeași măsură însă poate să sperie niște donatori . De exemplu, pentru unii donatori poate că va fi mai dificil să sponsorizeze o organizație care luptă împotriva corupției, pentru că s-ar simți în aceeași măsură obiect al suspiciunii publice. (…) Deja organizațiile sunt supuse diverselor forme de intimidare de către diverși actori, iar aceasta este una dintre ele. Sper numai că deputații, membrii Camerei Deputaților, care este cameră decizională, o să aibă înțelepciunea să judece mai bine” – Oana Preda , cofondatoare a Centrului de Resurse pentru Participare Publică . _____________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Scrisoare deschisă: ”Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”

Mon, 18 May 2026 15:04:00 +0300

Sursa foto: Pixabay.com ” Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”. Este mesajul principal transmis Parlamentului României de aproape 440 de semnatari care atrag atenția asupra gravității consecințelor pe care le-ar putea avea adoptarea unui proiect de lege susținut de parlamentari AUR și PSD , și aflat luni, 18 mai 2026, la vot în plenul Senatului. Publicăm integral textul scrisorii deschise și lista semnatarilor, care cer fie respingerea cu celeritate, fie retragerea proiectului de către inițiator i: 18 mai 2026 ”Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile. Doamnelor și domnilor care ne reprezentați în Parlamentul României, Vă transmitem îngrijorarea noastră profundă cu privire la inițiativa legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații care va fi dezbătută astăzi în plenul Senatului României și ulterior în Camera Deputaților, în calitatea sa de Camera decizională. Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor unei asociații și fundații în condițiile în care instituțiile statului român dețin aceste informații și au toate instrumentele legale de a acționa atunci când identifică o situație de nelegalitate, căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activității pentru simpla nedepunere a acestei declarații, urmată de dizolvarea de drept sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa. Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România, care se aseamănă cu tiparul folosit în Rusia și, ulterior în alte câteva state sancționate ferm de instanțe judecătorești și instituții din Uniunea Europeană și Consiliul Europei. Textul propus ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind d reptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituție. Chiar și așa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Adăugăm argumentele noastre celor deja aduse în avizele negative al e Consiliului Economic și Social , Consiliului Legislativ și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României . Vă solicităm să acționați în spiritul standardelor internaționale la care România a aderat prin decizia sa suverană de a fi membră atât a Uniunii Europene, cât și a Consiliului Europei și să finalizați procesul legislativ pentru această inițiativă fie prin respingere ei cu celeritate, fie prin retragerea ei de către inițiatori. Încurajăm autoritățile și instituțiile publice din România care colectează date cu privire la activitatea organizațiilor neguvernamentale să comunice cum procesează aceste date, dacă și cum sunt folosite în scopul pentru care au fost colectate și să facă demersurile legale pe care le au în competență pentru a furniza celor care au drept de inițiativă legislativă și publicului datele necesare care să fundamenteze eventualele reglementări viitoare. Elaborarea oricărui act normativ trebuie să aibă un scop legitim care să fie ancorat într-o realitate bazată pe date concrete astfel încât societatea să aibă încredere în actul de legiferare, care să elimine costurile inutile.” Semnatari: 1. FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile 2. CeRe - Centrul de Resurse pentru participare publică 3. Centrul pentru Inovare Publică 4. Centrul de Resurse Juridice 5. Expert Forum (EFOR) 6. Grupul pentru Dialog Social 7. Organizatia Umanitara CONCORDIA 8. Asociația pentru Relații Comunitare 9. Asociatia Daruieste Viata 10. Asociația Salvați Copiii 11. Fundația Romanian Business Leaders 12. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS (47 membri) 13. Comunitatea Declic 14. ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice 15. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil – FONPC (65 membri) 16. Asociația MozaiQ LGBT 17. Asociația Accept 18. Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara 19. Asociația Bud's Flowers 20. Asociația Rădăuțiul Civic 21. Inițiativa România 22. Fundatia Pentru Voi 23. Centrul Cultural Clujean 24. Miliția Spirituală 25. Asociația Respiro- Human Rights Reseach Centre 26. Asociatia Lindenfeld 27. Asociatia Novapolis - Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare 28. Fundația Comunitară Buzău 29. Confederația Caritas România (10 membri) 30. Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației 31. Federația Inițiativa Timișoara 32. Fundația Șinca 33. Asociatia Roma Start 34. Fundatia Comunitara Galati 35. Asociatia Grow Up Galati 36. Asociatia Parteneriatul Global al Apei in Romania 37. Asociatia Sprijinirea Integrarii Sociale (ASIS) 38. Asociația Alternative Sociale 39. Asociația Bankwatch Romania 40. Centrul pentru Jurnalism Independent 41. Asociatia Autism voice 42. Asociația Autism Baia Mare 43. Asociația Hands across Romania 44. Agent Green 45. Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă” 46. Asociația eLiberare 47. Federația ProTECT 48. Agentia Impreuna 49. Fundația Narațiuni S.A.F.E. - Acțiune Sigură pentru Libertatea de Exprimare 50. Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC (Baia Mare) 51. Fundația Comunitară Oradea 52. Asociatia Act for Tomorrow 53. Asociația Nord 54. (FEDRA) Federația pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (19 membri) 55. Asociatia Esperando- Baia Mare 56. Federatia UNOPA (17 membri) 57. Federația Organizațiilor de Părinți care au Copii cu Dizabilități 58. FREEDOM HOUSE România 59. Asociatia LOGS-Grup de Initiative Sociale 60. Asociația ARTA în dialog 61. Asociatia Identity.Education 62. Asociatia Centrul pentru Resurse Civice 63. Asociatia |F.R.E.E. 64. Fundația Ancora Salvării Iași 65. Asociația Fapte 66. Asociația Free Miorița 67. Asociația Reaching Out România 68. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH ) 69. Viitor Plus - Asociația pentru Dezvoltare Durabilă 70. Fundația pentru Migrație și Integrare în Comunitate 71. Asociația Festivalul de Film Transilvania 72. Asociatia Film si Cultura Urbana 73. Asociația Eco Reghin 74. Asociația Sanatate pentru comunitate 75. Asociația P.A.V.E.L. 76. Federația R.O. TSA (33 membri) 77. Asociația Help Autism 78. Asociația Impact Autism 79. Asociația Prompt for life - Prompt pentru viață 80. Asociația Iubim să Dăruim (Centrul ABC) 81. Asociația Spune da Vieții 82. Asociația Visul Micuței Elis 83. Asociația Aripi Albastre 84. Asociația Not Different 85. Asociația Special Kids - Copii Speciali 86. Asociația Center Hope for a Normal Childhood (Centrul Hope) 87. Asociația Activity 88. Asociația Puzzle România 89. Asociația EduCare 90. Asociația Împreună cu Zâmbet 91. Asociația Down Plus București 92. Asociația Zâmbește și Dăruiește 93. Asociația Anastasia Ioana 94. Asociația Acțiune pentru Sănătate 95. Asociația pentru copiii cu TSA ,,La Casuță” 96. Asociația Autism Câmpia Turzii 97. Asociația Pyramid Learning Center 98. Asociația pentru Intervenție Cognitivă și Comportamentală Visuri și Speranțe 99. Asociația Copiii de Cristal 100. Asociația Psihohub 101. Asociația EIBI 102. Asociația Rază de Speranță în Intervenția și Terapia Tulburărilor din Spectrul Autist 103. Fundația Un Copil O Speranta 104. Asociația Autism Helping Hands 105. Asociația Mâini Întinse 106. Asociația Autism Cezar Nicolae - S.U.I.T.A. 107. Asociația Surasul Albastru 108. Asociația Biomind 109. Fundația de Abilitare Speranța 110. Asociatia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj 111. Fundația Acasă în Muscel 112. Asociația Fight For Freedom 113. Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi 114. Fundația Regală Margareta a României 115. Asociația TransCore 116. Asociația Vulgar 117. Asociația Tura de Mers 118. Asociatia Valea Jiului Society 119. Asociatia Charity and Humanitarian Support 120. Asociatia ROPOT 121. Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica 122. Centrul FILIA 123. Asociația Designers, Thinkers, Makers 124. Asociația Necuvinte 125. Asociația [H] Brașov 126. Asociația Red Panda 127. Asociatia pentru Interventie Cognitiva si Comportamentala “Visuri si Sperante” 128. Asociația Culturală Cărțile pe Față 129. Asociația MA .centru holistic 130. Asociația ActiveWatch 131. Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina 132. Asociația Pride 133. Coaliția Orgnizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România 134. Fundația Comunitară Mureș 135. Asociatia Help&Care 136. Asociația “E DAR-UL LUI NATTY” 137. Asociația Schimbare prin Implicare - Romania- 138. Asociația Libertate şi Responsabilitate 139. Asociația Schimbare prin Implicare - Romania 140. Asociatia Centrul Step by Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala 141. Asociatia SAMAS 142. Fundația Comunitară Braşov 143. Asociația Părinților cu Copii cu Nevoi Educationale Speciale 144. Asociația Mihai si Prietenii 145. Asociatia copiilor si tinerilor diabetic Mures ( ASCOTID) 146. Asociația Urban Lab Valea Jiului 147. Asociația Centrul de Resurse în Comunicare 148. Federația Fundațiile Comunitare din România (16 membri) 149. Asociația Cărășană Sindrom Down 150. Asociația Centrul Român pentru Comunicare Filiala Gorj 151. Asociația Turul Madar 152. Asociația Salvați Copiii Iași 153. Asociația ”Îți arăt că pot” 154. Asociația ”Dacă vrei poți” 155. Federația SenioriNet (17 membri fondatori și 28 observatori) 156. Asociația Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj 157. Asociatia Organizatia Caritas a Diecezei Satu Mare 158. Asociația Centrul Creștin Dunamis 159. Asociația Baschet Club Dinamo 160. Asociația ”Un pas spre salvare” 161. Asociația Educație Exponențială 162. Asociatia Harmony and Hope 163. Asociatia Dincolo de Succes 164. ASOCIAȚIA WE CAN LEARN CENTER 165. Asociația Casa Faenza 166. Asociatia Fight for Freedom 167. Asociatia Misionara pentru Educarea Copiilor 168. Asociația Four Change 169. Asociația Institutul Bucovina Suceava 170. Asociatia Centrul Daniel AFJ 171. Funky Citizens 172. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative 173. Propark Fundatia pentru Arii Protejate 174. Asociația SPICC - Timișoara 175. Alianța A Patra Putere 176. Asociatia TB THINK BIG 177. Asociatia D'Apetresii -Oradea 178. Asociația Gorjul Civic 179. Asociația Centrul de Investigații Media 180. Fundatia Fiantropica Metropolis 181. Organizația suedeză pentru ajutor umanitar individual 182. Asociația Feminism Romania 183. Fundatia Comunitara Valcea 184. CS Aktiv Rm Valcea 185. Asociatia New Odyssey 186. Asociația Pe Stop 187. Asociația Civic Rise 188. Asociația 37 189. ASOCIAȚIA WE CAN LEARN CENTER 190. Asociația CED, România Centrul de Excelență prin Diversitate 191. Casa Faenza 192. Asociația pentru Dezvoltarea Competențelor Antreprenoriale 193. Asociatia Misionara pentru Educarea Copiilor 194. Asociatia Fii Pregatit 195. Asociatia Prichindeiii Isteti 196. Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale-Dulcis 197. Asociația pentru Promovarea Sănătății fizice și mentale 198. Asociația Persoanelor cu Dizabilitati Gavriil 199. Fundatia Caminul Felix 200. Asociația Misionand Generația de Mâine 201. Asociația AIDE 202. RomaJust - Asociatia Juristilor Romi 203. Asociatia Îti arat ca pot 204. Fundația Comunitară Timișoara 205. Fundația Romanian Angel Appeal - Apelul Îngerului Roman 206. Fundația People to People Oradea 207. Asociatia Un pas spre salvare 208. Asociația M.A.M.E. 209. Asociația Centrul Cultural al Romilor O Del Amenqca 210. Asociatia SURYAM 211. Fundatia de Ajutor Medical Profilaxis 212. Asociația All Grow 213. Fundația Trîmbițașu Casa cu Bine 214. Asociatia Diakonisches Werk 215. Asociatia True Sight 216. Fundația Un copil, o speranta 217. Asociatia Alternative Sociale Millenium 218. Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj 219. Asociația Terra Solaris 220. ApTI - Asociatia pentru Tehnologie și Internet 221. Asociația Grund Community Egyesulet 222. Asociația Acasă în Banat 223. Fundația Eco-Civica 224. Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan 225. Asociația Casa cu Bine 226. Asociația Zâmbete Colorate 227. Asociația Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală din România 228. Asociația CSR Nest 229. Asociația Harmony and Hope Iași 230. Grupul PONT 231. Asociatia Părinți în Dialog 232. Asociația Culturala și de Tineret PROSPERO 233. Asociatia Eco Durabil 234. Asociatia Wilderness research and Conservation 235. Societatea Timișoara 236. Asociația RoOmenia - VOLUNTARI ÎN EUROPA 237. Asociația Te țin de mână 238. Asociația Tărâmul lui Andrei 239. Asociatia împotriva autismului 240. Asociatia Why Not Us 241. Asociatia Nasturelul Vesel 242. Asociatia Nevo Parudimos 243. Societatea Timișoara 244. Asociatia Dar fara frontiera! 245. #Rezist MILANO 246. Asociația CAPACE CU SUFLET 247. Asociația 100% Viata 248. Asociația Dicta 249. Organizația Națională Cercetașii României 250. Asociația O Voce pentru Autism Iași 251. ARPCPS - Centrul de Integrare pentru Migranti Brasov 252. Asociația Străzi pentru Oameni 253. Asociatia Sofia merge mai departe 254. Asociatia Creioane Colorate 255. Asociația O Voce pentru Autism Iași 256. Asociația Pădurea Copiilor 257. Asociația Nagual 258. Asociația Împreună Împotriva Obezității 259. Asociația Inima Copiilor 260. Asociația Misiunea Bucovina MB 261. Asociația ARK ORADEA 262. Asociatia UNIC, Iasi 263. Asociația Femeilor şi Familiilor din Mediul Rural (AFFMR) 264. Asociația Lanțului Alimentar Scurt (ALAS) 265. Asociatia Romanian Women’s Lobby 266. Asociația Școala Încrederii 267. Fundația Visul Luanei 268. Asociația Alacrity Education 269. Asociația pentru Educație Sustenabilă și STEAM 270. Asociatia Divers 271. Asociatia Ecotex 272. Asociația Sansa Ta 273. Asociația Parcul Natural București 274. ASOCIATIA LIFE CALL 275. Asociația Prader Willi din România 276. Alianța Națională pentru Boli Rare România 277. Asociația Română de Cancere Rare 278. Asociația DANROM Făurei 279. Asociatia Mai Mult Verde 280. Asociatia Anaid 281. ASOCIAȚIA DAISLER 282. Asociația Clujul Sustenabilitatea 283. Asociatia Atelierul de Bine 284. Asociația Corupția Ucide 285. Asociatia On Education-Despre educatie-Casa Curcubeu 286. Asociația Toți Copiii Citesc 287. Asociația Cursul Alpha România 288. Asociația Incluziune pe Bune 289. Asociația Info Sud Est 290. Asociația Artipic 291. CONSILIUL NAȚIONAL AL DIZABILITĂȚII DIN ROMÂNIA 292. Rezistența Civică Galați 293. Asociația 2Celsius 294. Asociația Rubik Educație Alternativă 295. Asociatia Parentis 296. Asociația Societatea Organizată Sustenabil 297. Fundația Serviciilor Sociale Bethany 298. Asociația Tineri Pentru Unu 299. Federatia Sindrom Down din Romania (23 membri) 300. Asociația Pastel 301. Asociația pentru Consum Sustenabil 302. Asociatia Invingatorii Sclerozei Multiple 303. Asociația Culturalis 304. Asociatia “Maria Holtzhauser” 305. Asociatia Scoala Anei 306. Asociația INDORA 307. Asociația HaicuBicla 308. Asociatia Club Sportiv Climb Again 309. Fundația Eco-Civica 310. Asociația VOINȚA 311. Federația Bicicliștilor din România 312. Asociația turistică sportivă civică și ecologistă Clubul de Ciclotursm „Napoca” 313. Asociatia Climato Sfera 314. Asociația „Dar fara frontiera!” 315. Asociația creștină For Help 316. Asociația pentru Susținerea Tinerilor din mediul Rural prin Integrare și Dezvoltare Personală - ASTRID 317. CPE - Centrul Parteneriat pentru Egalitate 318. Asociația „Te țin de mână” 319. Asociația Tărâmul lui Andrei 320. Asociația „Împotriva autismului” 321. Federatia Asociatilor Bolnavilor de Cancer 322. Alianța Pacientilor Cronici din Romania 323. Asociația Pacientilor cu Afectiuni Cardio Vasculare Pro Cardio 324. Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice 325. Asociația Floarea Sorului 326. ASOCIATIA AS 2001 ALBA IULIA 327. Asociația Centrul Diecezan Caritas Iași 328. Asociatia Banca Regionala Pentru Alimente Timisoara 329. Asociația InspirAction 330. Queer Sisterhood Cluj - Hilltop Org 331. Asociația Părinți de Cireșari 332. Asociația ProAct Suport 333. Asociatia Initiativa Civica Bucurestii Noi 334. Asociatia Părinților din școala 179 335. Asociația SOS Satele Copiilor România 336. Romanian Youth Movement for Democracy 337. Fundația PressOne 338. Asociatia Viitor Integritate Succes 339. Fundatia Inima de Copil 340. Fundația creștină Cornelius 341. Fundatia Kontaktmission Iași 342. Asociatia Română de Literație 343. Asociația Misiunea Bucovina MB 344. Fundatia HOSPICE Casa Sperantei 345. Asociatia „Aici pentru Tine” 346. Asociația Banca regională pentru alimente Constanta 347. Asociația SMART MANGEMENT T1D - Iași 348. Asociația LUNA ALBASTRĂ DIABET - Constanța 349. Asociația DIABETEAM - Timișoara 350. Asociația pentru promovarea drepturilor pacienților cu diabet tip 1 - Îngrijire fără bariere 351. Asociatia Prietenii Unicornilor 352. Asociatia Copii fara copilarie din judetul Vrancea 353. Asociatia Fii Pregatit, Brasov 354. Fundatia Alex Tache 355. Plogging Romania 356. Asociatia Secular - Umanista din Romania 357. Asociatia Romana despre Mancare 358. Asociatia Cristi Vasiliu 359. Asociatia SEXUL vs BARZA 360. Asociația MagiCAMP 361. Asociația Grupul VB 362. Asociația P.A.V.E.L. 363. Asociația Transilvania Pentru Promovarea Bolnavilor Psihici, Cluj-Napoca 364. Asociația pentru Dezvoltare și Implementare Proiecte de Educație și Incluziune - ADI-PEI 365. Societatea de Analize Feministe AnA 366. Asociatia Vocea Campionilor 367. Asociatia “Numere colorate in autism” 368. Asociația Resurse Umanitare Speranța ARUS Timisoara 369. Asociația Grupul VB 370. Asociatia Down Deea , Floresti 371. ASPNS- Asociația pentru Sprijinirea Persoanelor cu Nevoi Speciale LUCEAFARUL Piatra Neamț 372. Asociația Femeilor pentru Comunitate urban_roma 373. Asociația ECOTECA 374. Asociația Down Art Therapy 375. Asociația Curcubeu de Speranțe C.D.S.G.N.M. 376. Fundația Hope And Homes for Children 377. Asociația Incluziune pe Bune 378. Asociația Pyramid Learning Center 379. Asociația Prietenii lui Răzvan Târgu Mureș 380. Asociația RISE - Rețeaua Română a Întreprinderilor Sociale 381. Asociația ROI 382. Federația F. A. B. C. 383. Centrul Evanghelic MARANATA Europa de Est 384. Asociatia Pacientilor Oncologici din Romania (A.P.O.R) 385. Asociatia La Rascruce 386. Asociația Blijdorp România 387. Fundatia World Vision Romania 388. Asociația Maramureș Heritage 389. Asociația Iele-Sânziene 390. Asociația Reset 391. Academia Internațională Excelsior 392. Federația Coaliția pentru Educație (22 de organizații membre) 393. Asociația Daregen 394. Asociația Down Art Therapy 395. Asociația Centrul Român de Politici Europene 396. Asociația Banca pentru Alimente București 397. Asociația Curcubeu de Speranțe C.D.S.G.N.M. 398. Asociația Școala de Valori 399. Asociația FII OM, E GRATIS 400. Fundatia Terre des hommes Romania 401. Asociația pentru Antreprenoriat și Inovație 402. Asociatia pentru cetatenie culturala ARCA 403. Fundația Roma Education Fund Romania 404. Asociația Neuro Move CMT 405. Asociatia Authelp 406. Asociatia Dincolo de Autism 407. ARDOR (Asociația Româna de Dezbateri, Oratorie și Retorică) 408. Fundatia BIG Impact, Brașov 409. Fundatia Estera, Timișoara 410. Asociația CREĂM VIITORUL ÎMPREUNĂ Argeș 411. Asociația Pro Autism 412. Asociația Centrul TRS Core 413. ACCMA BETESDA - MARANATHA 414. Asociația Volens 415. Asociația Recorder Community 416. Fundatia Parada-Samusocial 417. Asociatia Părinți în Dialog 418. Brașovul Civic 419. Asociația Corect 420. Asociația Micilor Producători Dacia 421. Asociația pentru Integrare Socială și Protecția Mediului Feed-back 422. Asociația Club Sportiv Taifun Racing 423. Asociația pentru Gestionarea Proprietăților de Închiriat 424. Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație 425. Federatia Young Mens Christians Associations din Romania (YMCA Romania ) 426. Fundația Visul Luanei 427. Asociația Vraja 428. Asociația pentru Sănătatea Creierului 429. ASOCIATIA ABILITATEA INVINGE DIZABILITATEA 430. ASOCIATIA GLORIA EDUCATION FUND 431. Asociatia Save the Horses 432. Asociatia Sf. Ana 433. Asociația Trăiește cu Bucurie 434. Asociația Dai o șansă Alexandria-Centrul de zi Sf .Teodor 435. Asociația dexonline 436. Centrul European pentru Educatie si Cercetare Juridica 437. Asociația Bunul Samaritean Galați 438. Fundatia Transilvana Alpha 439. Asociația Îngerii Albaștri Brăila

Raportul European Civic Forum privind spațiul civic, ediția 2026

Wed, 13 May 2026 12:38:00 +0300

Societatea civilă continuă să fie atacată, iar politicile Uniunii Europene joacă acum un rol-cheie, se arată în cel mai recent raport al European Civic Forum. Redactat de European Civic Forum împreună cu partenerii săi naționali, raportul analizează anul 2025 și arată că restricțiile împotriva societății civile devin instituționalizate și normalizate pe întreg continentul. Acestea includ acuzații nefondate împotriva ONG-urilor în Parlamentul European și în parlamentele naționale, răspândirea legislației și retoricii privind „agenții străini”, precum și limitarea dreptului la protest, precizează ECF (sursa foto). Tiparele restrictive sunt preluate, legitimate și consolidate tot mai mult la nivelul Uniunii Europene, mai susțin autorii. Opt tendințe-cheie privind spațiul civic: Fabricarea suspiciunii: de la campanii marginale de denigrare la hărțuirea instituționalizată a ONG-urilor Conformarea prin contracte: activitatea de susținere publică, delegitimată și lipsită de finanțare Sperietoarea suveranității: legile privind „agenții străini” devin parte din repertoriul autoritar european Adunările pașnice, sub atac: reprimarea mișcărilor de protest devine normă Solidaritatea, scoasă în afara legii: incriminarea sistematică a sprijinului acordat refugiaților și migranților Supraveghere omniprezentă: guvernele extind atribuțiile și tehnologiile de monitorizare Acces refuzat: societatea civilă este marginalizată în procesele de consultare privind politicile publice Rezistență în fața represiunii: societatea civilă rămâne pe poziții Raportul European Civic Forum este alcătuit dintr-o analiză pe orizontală, la nivelul întregii Uniuni Europene, redactată de ECF, 13 capitole de țară și o analiză regională privind Balcanii de Vest, redactate de membrii ECF și de partenerii naționali. Capitolul privind România a fost redactat de Simona Constantinescu ( FDSC ) și poate fi consultat AICI . ________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Decizie istorică a CJUE în cazul legilor anti-LGBTQ din Ungaria

Tue, 28 Apr 2026 11:37:00 +0300

foto: Arhivă Facebook Parlamentul European Curtea supremă a Uniunii Europene a decis că legile anti-LGBTQ din Ungaria încalcă normele și valorile uniunii privind egalitatea și drepturile minorităților, dar și ”valorile fondatoare prevăzute la articolul 2 din Tratatul UE”, ceea ce este o constatare fără precedent. Legile respective au fost introduse de guvernul lui Viktor Orbán în 2021 și au interzis așa-numita promovare a homosexualității sau a schimbării de gen în rândul persoanelor sub 18 ani, susținând că aceasta încălca legislația privind protecția copilului. CJUE a constatat, printre altele, că legea stigmatiza și marginaliza persoanele transgender sau non-heterosexuale și le asocia cu persoane condamnate pentru pedofilie , relatează BBC . Legea ungară este „ contrară însăși identității Uniunii ca ordine juridică comună într-o societate în care prevalează pluralismu l ”, a decis Curtea . John Morijn, profesor de drept și politică în relații internaționale la Universitatea din Groningen, a declarat că hotărârea Curții este istorică prin simbolismul ei, în sensul că drepturile unui grup din societate nu pot fi negociate . „Nu poți echivala ceea ce este complet natural - faptul că 10% din cetățenii unui stat iubesc persoane de același sex - cu o infracțiune odioasă”, a declarat John Morijn pentru BBC. În plus, acesta crede că hotărârea CJUE ar putea avea implicații juridice mai largi în privința altor state membre ale UE, deoarece ar însemna că, pe viitor, Comisia ar putea sesiza un stat membru cu un avertisment similar. „În esență, încalci dreptul UE într-un mod atât de fundamental, încât nu te tragem la răspundere doar pentru încălcarea literei legii, ci și pentru încălcarea spiritului acelei legi , consacrat în articolul 2 , care enumeră toate valorile pluralismului, egalității și statului de drept”, a spus Morijn. Hotărârea CJUE a fost adoptată la nouă zile după ce ungurii au votat pentru încheierea erei de 16 ani de guvernare neîntreruptă a lui lui Viktor Orbán. Comisia Europeană a declarat că legea anti-LGBTQ va fi una dintre problemele pe care le va aborda cu noul guvern după instalarea acestuia. În 2025, Guvernul Orban a interzis marșul Pride în Budapesta, dar cetățenii au ripostat pe măsură, participând în număr foarte mare la tradiționala manifestare publică – peste 200.000 de persoane (foto). Europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al PE, a ținut atunci un discurs emoționant . ______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

ONG-urile în România, între încredere publică și sustenabilitate

Mon, 27 Apr 2026 17:24:00 +0300

Organizațiile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe diverse scenarii. ”În România anului 2026, ONG-urile nu mai sunt doar organizații care ’fac bine’. Sunt, tot mai mult, actori economici, furnizori de servicii și gardieni ai democrației ”, a fost una dintre concluziile principale ale dialogului purtat de Simona Constantinescu (advocacy& development în FDSC ), Alexandra Dumitrescu (Marc Impact – BCR Social Finance) și jurnalista Eli Roman, gazda podcastului ClimateZone . Podcastul poate fi urmărit AICI (sursa foto). Sondajele și studiile arată că românii au încredere în ONG-uri, dar nu le susțin financiar suficient de mult, deși ar putea. Motivele sunt diverse. Cei mai mulți români observă în special ce fac ONG-urile ”pentru alții”, nu și pentru ei - adică la nivel macro al societății. Un alt motiv este lipsa comunicării eficiente, care să aducă organizația în prim-plan. Sute de ONG-uri se implică activ în comunitățile lor, dar sunt prea puțin cunoscute departe de casă. Cât de mare este, de fapt, sectorul ONG în România aflăm din studiul FDSC . Pe de altă parte, sondajele arată că donațiile sunt cel mai des impulsionate de emoții (cum ar fi urgențele medicale) sau de un impact cu rezultat vizibil pe termen scurt. Mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit reprezintă una dintre cele mai simple forme de sprijin personal pentru ONG-uri, dar el este nefolosit la adevărata lui capacitate – doar o treime din potențialul total estimat (circa 172 milioane de euro) intră în sectorul neguvernamental. Alte concluzii subliniate în timpul dialogului: Sponsorizările sunt dependente de contextul economic care poate genera decizii politice de restrângere a mecanismului și reducerea bugetelor din partea sponsorilor Granturile reprezintă o soluție pe termen scurt, dar și o problemă pe termen lung pentru că nu asigură continuitatea între proiecte Există soluții alternative: Dezvoltarea activității economice proprii, crearea serviciilor plătite, atragerea investițiilor de impact sau activarea facilităților fiscale legate de inserția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Cum arată viitorul? ”ONG-urile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe scenarii”, subliniază Simona Constantinescu. În plus, organizațiile trebuie se adapteze astfel încât ” să nu mai fie percepute doar ca cele care se ocupă de nevoiași sau de cele mai mari probleme ale societății, ci ca niște generatoare de soluții, care merită să fie luate în seamă ”. Iar societatea să înțeleagă că e nevoie de finanțare constantă, predictibilă, pentru că nu te poți aștepta la schimbări majore și constante fără sprijin financiar. ”Oamenii aceștia sunt niște profesioniști. Așteptarea ca ONG-urile să facă voluntariat într-o proporție covârșitoare este o așteptare nerealistă. Voluntariatul este extraordinar de util și este o abilitate pe care merită să o cultivăm în societate, începând cu copiii noștri, de mici. Dar la situații complicate soluțiile sunt complexe și e nevoie de profesioniști. Voluntarii vin, pleacă. (...) ONG-urile vor fi obligate să se profesionalizeze. Există acest risc, să se ajungă la o îndepărtare de misiune – adică totul să se facă ținând cont de cerințele clienților, de cerințele pieței, și nu de nevoie. Profesionalizarea probabil că e inevitabilă, dar nu avem de ales”, a mai explicat Simona Constantinescu. Două piedici despre care s-a vorbit pe larg în podcast: Reglementările europene transpuse în mod inadecvat în legislația românească Dezinformările propagate în spațiul public și care generează suspiciuni și rețineri printre unii posibili donatori ”Este o informație falsă că ONG-urile au un regim preferențial. Nici pe departe. Ba mai mult decât atât, pe lângă raportările obligatorii către stat, ele raportează și către donatorii lor”, subliniase anterior Simona Constantinescu într-un interviu acordat RFI Romania în luna februarie . Cel mai recent raport FDSC de monitorizare a spa țiului civic din România poate fi consultat AICI . _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Legea privind femicidul, exemplu de mobilizare generală cu impact major în societate

Mon, 27 Apr 2026 10:00:00 +0300

Foto: Centrul Filia Președintele Nicușor Dan a promulgat legea privind prevenirea femicidelor, la capătul unor luni marcate de tragedii repetate, reacții publice și decizii instituționale. ”Această lege transformă angajamentul statului român de a garanta siguranța femeilor și copiilor într-un mecanism concret de prevenție, oferind autorităților instrumentele necesare pentru a interveni la timp, înainte ca violența să devină o tragedie”, a punctat președintele Nicușor Dan. 59 de femicide au fost raportate în 2025 . Ulterior, numărul a fost actualizat la 63 . Societatea civilă s-a mobilizat în toată țara, prin manifestații și luări de poziție. ”A contat extrem de mult prezența în stradă și reacția imediată a cetățenilor care s-au alăturat protestelor organizate de noi, pentru că am reușit să punem presiune pe autorități să ia atitudine și mai ales pe Parlament, să demareze această inițiativă de elaborare a unui proiect până la urmă complex”, a subliniat Andreea Bragă (Centrul Filia) la RFI România . Parcursul proiectului, de la depunere la vot în Parlament, poate fi urmărit AICI . O scrisoare deschisă prin care se cerea promulgarea fără întârziere a legii, inițiată de Centrul FILIA și semnată de 46 de ONG-uri, printre care și FDSC , a fost trimisă președintelui Nicușor Dan. Cronologia completă, AICI . Iar mobilizarea continuă. Legea a fost rapid ”decriptată” pentru publicul larg de echipa de la Cafeneaua Faptelor Bune , un centru de educație juridică și responsabilitate socială coordonat de avocați activi. ”În rândurile de mai jos găsești, într-un limbaj simplu, tot ce trebuie să știi despre drepturile tale în 2026: ce este femicidul și cum îl recunoști, ce faci pas cu pas atunci când ești amenințată, unde suni, ce documente ai nevoie, ce greșeli să eviți și unde găsești sprijin juridic gratuit. (...) Citește cu atenție. Informația corectă îți poate salva viața – sau pe a cuiva drag ”, transmite echipa. Articolul ”Cum te aperi de femicid și violența domestică - Noile drepturi ale victimelor în 2026” În plus, Code for Roman ia reamintește cu acest prilej că a dezvoltat soluția https://vdhub.ro/ro , ”o platformă care oferă acces rapid la resurse esențiale, precum linii telefonice de urgență, ONG-uri și autorități locale datoare să ofere sprijin, dar și ghiduri psihologice care să te ajute să identifici situațiile abuzive ori să sesizezi un abuz”. _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Wrap up Social Change Accelerator 2025

Thu, 09 Apr 2026 09:37:00 +0300

” Social Change Accelerator 2025 a învățat 233 de organizații din România că timpul acordat planificării, învățării și proceselor de reflecție nu înseamnă o încetinire a muncii, ci o investiție în viitorul lor, în claritate, în echipe mai sănătoase și în proiecte care nu mai apar doar ca reacție la urgențe, ci ca parte a unei direcții asumate”. În sectorul non-profit există o presiune constantă: să faci mereu mai mult. Mai multe proiecte, mai multe aplicații de finanțare, mai multe evenimente, mai multe rezultate măsurabile. Agenda devine rapid o listă de urgențe, iar organizațiile ajung să funcționeze într-un mod familiar multor oameni care vor să mute munții: aleargă permanent, obosesc repede și se învinovățesc că nu fac suficient. În această lume, ideea să te oprești intenționat pentru a face strategie sau dezvoltare organizațională poate părea aproape un lux sau chiar o pierdere de timp. Pentru multe ONG-uri mici și medii, fiecare zi în care nu scrii un proiect sau nu implementezi o activitate pare o zi pierdută. Dar experiențele a 233 de organizații care au trecut în 2025 printr-un astfel de proces de creștere strategică arată exact contrariul: uneori, pauza pentru a răspunde la întrebările dificile te ajută să treci de la supraviețuire la creștere. Vestea proastă: să faci nu-i suficient Majoritatea ONG-urilor pornesc din energie și convingerea că pot schimba bucățica lor de lume. O problemă din comunitate, câțiva oameni dedicați și dorința de a face mai bine ceva. La început, structurile sunt informale, rolurile sunt aproape inexistente sau se combină frecvent, iar deciziile se iau rapid. Că arde. Pe măsură ce organizația crește, însă, apar și frustrările pentru că există probleme, dar ele sunt dificil de verbalizat. Fără un moment de reflecție, multe organizații intră într-o rutină care seamănă cu rotița hamsterului. Iar frustrările, odată adunate în buzunar, atârnă greu în impactul pe care o organizație îl poate avea, indiferent de cât de bine intenționată este. 233 de organizații care au conștientizat vestea proastă că să faci nu-i suficient au intrat în 2025 în programul de dezvoltare organizațională Social Change Accelerator . Prima doză de curaj a fost chiar faptul că au cerut ajutor. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), susținute de OMV Petrom și Iulian Stanciu, au lucrat cu ele îndeaproape, ca să le sprijine să se reconstruiască și să nu mai stea pe picioare de nisip în activitatea de zi cu zi și în echipele lor. În programul pentru organizații la început de drum s-a lucrat atât unu la unu, cât și în proiecte de grup, ca fiecare echipă să taie din bariere și să-și croșeteze aripi. În final, investiția asta este una care ajunge în societate. Organizațiile care sunt bine cu adevărat pot face bine în mod sustenabil în comunitățile lor. În programul pentru organizații în creștere s-a lucrat aplicat, pe construirea unui plan de fundraising realist. Granturile de implementare au ajutat apoi organizațiile să testeze, să implementeze și în final să-și crească atât rezultatele, cât și încrederea că se poate face fundraising cu succes. Programul de Reziliență și Impact pentru organizații mature a însemnat construirea sau revizuirea strategiei organizației și formularea teoriei schimbării, dar și construirea unui Fond de Reziliență. La început, totul părea dificil de dus până la capăt, iar firul roșu de urmat ridica semne de întrebare și poate și o ușoară rezistență, așa cum este firesc și uman când pășești spre necunoscut. Pe parcurs, pentru multe organizații, programul a devenit de fapt punctul de cotitură care le-a schimbat mai ales felul în care gândesc. „A fost mai simplu decât mă așteptam - ne-am dus mai ales spre companii locale, unde decizia se ia mai ușor și unde avem deja o relație mai lungă de încredere. Au înțeles foarte repede despre ce e vorba, din prisma unui mindset de business care vede nevoia unui fond de rezervă, deci a funcționat”, spune una din organizațiile participante în programul de reziliență și impact. De ce să te oprești pentru strategie organizațională După un an de muncă, una dintre cele mai frecvente concluzii ale participanților este paradoxală: dacă nu s-ar fi oprit pentru strategie, cea mai mare pierdere ar fi fost de fapt… timpul. În răspunsurile lor, cuvântul „timp” apare repetat obsesiv. Fără aceste luni dedicate procesului din Social Change Accelerator, organizațiile sunt convinse că ar fi continuat să piardă ani încercând să descopere singure lucruri esențiale despre funcționarea lor. Adevărul este că multe ONG-uri merg din inerție ani întregi fără roluri clar definite, procese de lucru stabile, planuri de fundraising coerente, documente juridice actualizate. Dar când aceste lucruri sunt abordate sistemic, efectele sunt rapide: echipele devin mai eficiente, deciziile sunt mai clare, iar energia se redistribuie către misiunea organizației. Un alt rezultat al ONG-urilor care au trecut prin procesul de dezvoltare organizațională este claritatea. Pentru multe organizații, participarea la sesiuni de lucru, ateliere, consultanță sau reflecție internă a adus schimbări foarte concrete precum oameni-resursă, lămuriri privind procesele de contabilitate sau cele legale și chiar susținere emoțională. Dacă nu ar fi fost aici, cu siguranță nu ar fi avut nici banii, nici șansa să găsească toate răspunsurile într-un singur loc, alături de resurse scrise, consultanți și experți care să-i ajute să afle de unde survin de fapt blocajele din activitatea lor. „Sunt mai încrezător că pașii mici făcuți corect și în direcția bună de mine, ca fundraiser, pot aduce nu doar bani, ci și schimbările de viziune de care are nevoie organizația.”, confirmă unul dintre participanții la Școala de Fundraising. Strategia ca spațiu de întâlnire Un alt efect al acestor procese de accelerare organizațională, poate mai puțin discutat în spațiul public, este dimensiunea lor umană. Pentru multe ONG-uri, momentele de strategie au devenit spații de întâlnire și reflecție colectivă. Când trag linie, participanții vorbesc despre coeziune de echipă, networking și conexiuni cu alte organizații ca fiind unele dintre cele mai importante câștiguri ale procesului. Burnout-ul este pentru ei o realitate constantă, iar aceste spații de reflecție devin și spații de sprijin emoțional. Un participant menționează chiar că ar fi pierdut „susținerea emoțională și aprecierea” care l-a motivat de fapt să continue în sectorul ONG. O altă transformare produsă de astfel de procese este una mai greu de măsurat: încrederea. Un participant a spus că experiența i-a oferit „confirmarea că toată munca din sectorul non-guvernamental este relevantă”, iar pentru organizațiile mici, care lucrează adesea în condiții de precaritate financiară și instituțională, această validare poate fi la fel de importantă ca primirea unui grant. Vocea mentorilor implicați în program În Social Change Accelerator au fost implicați 31 mentori care au avut sesiuni individuale cu organizațiile, fiecare aplicate pe problemele lor. Despre mitul pierderii timpului pentru strategie, patru din mentorii implicați spun la unison același lucru: nu e un lux să te oprești pentru asta. „Le-aș spune așa, foarte direct. Dacă nu aveți timp pentru strategie, probabil că pierdeți timp în fiecare zi fără să vă dați seama. Strategia nu e un lux. E, de fapt, modul prin care îți recuperezi timpul. Nu înseamnă documente lungi sau ședințe infinite. Înseamnă să răspunzi la câteva întrebări simple: ce alegem să NU mai facem? pentru cine lucrăm, de fapt? care e impactul pe care îl urmărim? Strategia nu te încetinește, ci te ajută să nu mai alergi în direcții greșite”, spune Andreea Buzec. Același gând l-a avut și Claudia Abrudan, care menționează și că „ lipsa timpului pentru dezvoltare este, de fapt, motivul pentru care implementarea este atât de grea”. „Nu trebuie să începi cu un plan perfect; e suficient să-ți pui în calendar două ore pe lună sau o zi pe trimestru în care te oprești, te uiți la unde ești și alegi conștient următorul pas. Implementarea fără dezvoltare e ca alergatul foarte repede într-un cerc: obosești enorm, dar nu ajungi atât de departe pe cât ai merita”, a completat ea. Elena Petrea e convinsă că dacă organizațiile își dau timp să se uite la viitor, succesul vine fără emoții: „Dacă o organizație spune nu avem timp pentru dezvoltare sau strategii, noi trebuie să implementăm proiecte, i-aș spune să-și facă timp. Dacă vor să aibă direcția, claritatea, așezarea pe baza căreia să știe ce oferă și spre ce se îndreaptă - atunci - să-și facă timp. Căci da, altfel arată o organizație care se prezintă

Spațiul civic în UE, esențial dar tot mai restrâns - Raport FRA

Wed, 01 Apr 2026 16:44:00 +0300

Organizațiile societății civile din întreaga UE se confruntă cu presiuni tot mai mari, care le subminează capacitatea de a proteja drepturile fundamentale și de a contribui în mod semnificativ la viața democratică, subliniază Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în cea mai recentă evaluare a spațiului civic. Raportul este publicat în momentul în care UE începe punerea în aplicare a primei sale Strategii pentru societatea civilă , care urmărește să consolideze implicarea societății civile și să asigure un spațiu civic deschis și sigur în întreaga Uniune, se arată în comunicatul transmis presei. Intitulat „Actualizare privind spațiul civic: Crearea condițiilor pentru ca societatea civilă să susțină valorile UE și să consolideze democrația” ( Civic Space Update: Enabling civil society to uphold EU values and strengthen democracy ) , raportul arată că organizațiile societății civile (OSC) se confruntă cu provocări tot mai mari pe fondul instabilității geopolitice, al campaniilor de dezinformare și al polarizării sociale tot mai accentuate. Potrivit analizei FRA: 67% dintre organizațiile pentru drepturile omului raportează atacuri sau amenințări online 60% semnalează o acoperire mediatică negativă sau campanii de denigrare 39% se confruntă cu reduceri de finanțare motivate politic 36% se confruntă cu controale administrative sau audituri excesive Organizațiile raportează, de asemenea, o intensificare a ingerințelor în libertatea de întrunire și de exprimare, inclusiv în cadrul demonstrațiilor. Statele membre ale UE iau măsuri pentru a proteja și sprijini mai bine societatea civilă, însă strategiile generale de protejare a unui spațiu civic deschis rămân mai degrabă excepția. Presiunea persistentă asupra spațiului civic evidențiază nevoia unor abordări mai coerente și pe termen lung , în conformitate cu Strategia UE pentru societatea civilă. Raportul FRA recomandă următoarele acțiuni la nivelul UE și al statelor membre pentru protejarea și consolidarea spațiului civic: Îmbunătățirea monitorizării: consolidarea colectării și analizei datelor privind evoluțiile spațiului civic, inclusiv a semnalelor de avertizare timpurie. Asigurarea sprijinului la nivel național: elaborarea sau actualizarea strategiilor de protejare a societății civile și de contracarare a campaniilor de dezinformare care vizează actorii societății civile. Protejarea libertăților: garantarea libertății de asociere, de întrunire și de exprimare, asigurând că legislația nu restrânge în mod disproporționat spațiul civic. Consolidarea participării: permiterea unei contribuții prompte și relevante din partea OSC în elaborarea politicilor și legislației, inclusiv în cadrul evaluărilor privind drepturile omului. Protejarea actorilor societății civile: consolidarea măsurilor de protecție pentru organizațiile aflate sub amenințare, inclusiv prin sprijin de urgență, asistență juridică și securitate cibernetică. Asigurarea finanțării: garantarea unui acces larg și nediscriminatoriu la surse și mecanisme de finanțare, în conformitate cu standardele internaționale și dreptul UE. În sprijinul eforturilor UE de protejare a spațiului civic, FRA va colabora cu Comisia Europeană, cu organizațiile societății civile și cu organizațiile internaționale pentru consolidarea monitorizării. Aceasta va include crearea unui centru de informare online care să ofere acces la date de monitorizare existente, rapoarte și resurse pentru protejarea societății civile. Raportul se bazează pe datele și informațiile colectate de Franet , rețeaua multidisciplinară de cercetare a FRA ( sursa foto ). El este, de asemenea, fundamentat pe o consultare realizată de FRA în 2024 cu OSC participante la Platforma sa pentru Drepturi Fundamentale. Constatările sunt completate de cercetare documentară, interviuri, reuniuni cu părțile interesate și schimburi cu organizații interguvernamentale. Raportul acoperă evoluțiile până în ianuarie 2025 în toate statele membre ale UE, precum și în Albania, Macedonia de Nord și Serbia. __________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Community Index Magazine 2026: topuri, analize și perspective pentru piața de CSR și investiții în comunități

Wed, 01 Apr 2026 10:43:00 +0300

A apărut Community Index Magazine 2026 , ediția a șaptea a anuarului bilingv română-engleză dedicat investițiilor în comunități realizate de companii în România. Ediția 2026 republică într-un format editorial premium rezultatele Community Index 2025 și aduce în prim-plan două premiere editoriale: Top 10 companii care investesc în comunitățile din România, realizat în funcție de numărul de proiecte și programe comunicate public Top 10 proiecte pentru România , selecția unor inițiative remarcate prin scor, nivel de inovație, impact și aliniere strategică între specificul industriei și nevoile comunității ”Publicația are la bază un proces amplu de monitorizare, documentare și centralizare a peste 1.200 de proiecte și programe derulate în România în perioada iunie 2024 – august 2025 și surprinde o evoluție importantă a pieței: trecerea de la proiecte punctuale la intervenții mai bine articulate, mai diverse tematic și mai atent conectate la nevoile reale ale comunităților. Ediția din acest an pune în prim-plan și o conversație mai matură despre impact : cum îl înțelegem, cum îl comunicăm și, mai ales, cum îl rafinăm în timp. În acest context, revista susține o idee esențială pentru maturizarea pieței: impactul real nu se reduce la raportare. El se construiește prin intenție, cultură organizațională și acțiune susținută, iar măsurarea nu îl înlocuiește, ci îl face mai clar și îl ajută să evolueze”, se precizează în comunicatul de presă . Totodată, Community Index Magazine 2026 aduce în discuție și ”rolul standardelor și cadrelor internaționale de evaluare, într-un context în care instrumente precum B4SI, SROI sau The IFC Strategic Community Investment Handbook rămân încă insuficient utilizate în România”. ” Aceste cadre sunt valoroase nu doar pentru că ajută la măsurare, ci și pentru că oferă organizațiilor repere utile pentru a învăța, a-și rafina intervențiile și a construi programe mai relevante pentru comunități ”. Ediția 2026 include interviuri cu voci internaționale și locale importante pentru teme precum raportarea de sustenabilitate, valoarea socială, schimbarea sistemică și investițiile în comunități. Printre acestea se regăsesc și lideri și profesioniști din România precum Marco Hößl, Liliana Popa, Andreea Oprea și Dana Hogea . Secțiunea de studii de caz prezintă ”exemple concrete despre modul în care companiile și organizațiile construiesc intervenții relevante în educație, mediu, sănătate, reziliență comunitară și siguranță”. ” Community Index Magazine 2026 se adresează profesioniștilor din sustenabilitate și CSR, companiilor, ONG-urilor, autorităților, universităților, agențiilor de comunicare și tuturor celor interesați de modul în care investițiile în comunități pot deveni mai strategice, mai relevante și mai bine fundamentate . Prin această ediție, revista oferă o imagine de ansamblu asupra evoluției pieței de CSR și investiții în comunități din România, reunind într-un singur loc date, exemple relevante și perspective asupra direcțiilor în care se îndreaptă acest domeniu”. Rezultatele Community Index 2025 pot fi consultate pe website-ul oficial: https://communityindex.ro/community-index-2025/ Ediția digitală a Community Index Magazine 2026 poate fi răsfoită gratuit aici: https://communityindex.ro/community-index-magazine-2026/ .

Lumea este din ce în ce mai instabilă (Raport V-Dem)

Mon, 23 Mar 2026 16:36:00 +0200

Foto: V-Dem Institute ” Lumea nu a mai văzut până acum atât de multe țări care se ’autocratizează’ în același timp, așa cum s-a întâmplat în ultimii câțiva ani ”, se arată în cel mai recent raport anual publicat de Varieties of Democracy (V-Dem) . Numărul țărilor cu regimuri în transformare a urcat la 62 în 2025. Aproape un sfert dintre națiunile lumii (44) se află acum pe lista țărilor care se autocratizează, ceea ce reflectă o creștere abruptă a fenomenului. 28 dintre ele erau democrații la începutul acestor episoade, doar 13 mai erau încă democrații în 2025. Alte idei extrase din raport: Uniunea Europeană este puternic afectată. Autocratizarea domină în Europa de Est, caracterizând șapte state membre și doi aliați principali – Regatul Unit și Statele Unite. Cenzura mediatică rămâne tactica cea mai folosită de guvernele care se autocratizează, 32 de țări (73%) recurgând la ea. Autocenzura în mass-media se agravează în 26 de țări, între care și România. În același timp, reprimarea societății civile a crescut puternic și afectează 30 de țări (68%). ” România s-a democratizat începând din 2019, însă o nouă autocratizare a început deja în 2021. Intimidarea opoziției, suprimarea societății civile, atacurile asupra presei și intervențiile serviciilor externe de informații au devenit obișnuite. Curtea Constituțională a României a făcut pasul fără precedent de a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2024, în urma acuzațiilor de ingerință rusă”. ” Ungaria ocupă primul loc în ceea ce privește amploarea totală a deteriorărilor. Era o democrație liberală atunci când Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, au venit la putere în 2010. Guvernul său a eliminat treptat mecanismele de control și echilibru asupra Executivului, a afectat calitatea alegerilor și a restrâns sever libertatea presei și accesul la informație. Mai nou, protestele antiguvernamentale s-au intensificat, iar opoziția față de Fidesz se organizează înaintea alegerilor din aprilie 2026. Ungaria este o autocrație electorală din 2018”. ” Statele Unite se alătură listei țărilor care se autocratizează sub administrația președintelui Donald J. Trump. În doar un an, SUA ocupă deja locul al patrulea ca amploare a deteriorărilor, imediat după primele trei cazuri cele mai flagrante, care se autocratizează de peste un deceniu. Deși componentele electorale ale democrației americane rămân în mare parte neafectate, toate celelalte dimensiuni s-au deteriorat substanțial, ceea ce a dus la scăderea indicelui democratic. Libertatea de exprimare, mecanismele de control și echilibru, statul de drept și drepturile civile se află printre aspectele cel mai grav afectate până în 2025”. Raportul poate fi consultat AICI . Câteva teme de interes: „Marea inversare”: 2000 vs. 2025 Țări aflate în proces de autocratizare Țări aflate în proces de democratizare În centrul atenției: autocratizarea în SUA Cel mai dramatic declin din istoria americană Desființarea drepturilor civile și a egalității în fața legii Cea mai rapidă „expansiune a puterii executive” din istoria modernă Demantelarea mecanismelor de control și echilibru – concentrarea puterii Încercări de reducere la tăcere a presei, a vocilor dizidente și a mediului academic Asociațiile rămân libere – dar nu și ferite de reprimare Ce ar fi necesar pentru o întoarcere de tip „U-turn”? Mai multe informații, AICI . Varieties of Democracy (V-Dem) produce cel mai amplu set global de date despre democrație, cu peste 32 de milioane de puncte de colectare date pentru 202 țări și teritorii, peste 4.200 de cercetători și alți experți de țară, care măsoară peste 600 de atribute diferite ale democrației. _____________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

FDSC lansează LegiXplore ONG - un instrument digital gratuit care explică legea ONG-urilor

Thu, 12 Mar 2026 07:55:00 +0200

București, 12 martie 2026 - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) lansează LegiXplore ONG , un instrument gratuit de orientare juridică dedicat organizațiilor neguvernamentale din România, disponibil pe platforma www.crestem.ong . Instrumentul traduce prevederile O.G. nr. 26/2000 – actul normativ care reglementează înființarea și funcționarea asociațiilor, fundațiilor și federațiilor – într-un limbaj simplu, accesibil celor fără pregătire juridică. LegiXplore ONG se adresează tuturor celor care vor să pornească un ONG și au nevoie de îndrumare clară, pas cu pas, pentru a înțelege ce au de făcut din punct de vedere legal, dar și organizațiilor nonprofit aflate la început de drum sau celor care vor să verifice dacă documentele și regulile interne sunt puse la punct și respectă legea. „In interacțiunile noastre cu ONG-urile, vedem des cum neclaritățile tehnice devin obstacole pentru persoanele care vor să înființeze un ONG sau pentru cele care deja au un ONG. Complicațiile provin din dificultatea de a descifra «legaleza». De aceea, am creat LegiXplore ONG: un instrument care traduce legea în pași logici, ajutând organizațiile să înțeleagă exact ce trebuie făcut, când și în ce ordine”, declară Bianca Oprea, consilier juridic FDSC . În plus, LegiXplore ONG apare însoțit de o serie de materiale video explicative care abordează, pe scurt și pe înțelesul tuturor, cele mai întâlnite spețe juridice din viața unui ONG - de la depunerea dosarului la judecătorie până la recomandări pentru statut cu care poți salva timp și bani. Cum funcționează LegiXplore ONG? LegiXplore ONG funcționează ca un traseu logic, bazat pe întrebări și răspunsuri, care conduce utilizatorul exact la informația relevantă pentru situația sa. Instrumentul este structurat pe două direcții principale: • Înființarea ONG-ului: ghidează utilizatorul în alegerea formei juridice potrivite (asociație, fundație sau federație), explică pașii pentru dobândirea personalității juridice, pregătirea dosarului, procedura în instanță și primii pași administrativi. • Funcționarea ONG-ului: acoperă regulile de funcționare, atribuțiile organelor de conducere, extinderea prin filiale și sucursale, actualizarea statutului, tipurile de activități și veniturile permise, precum și obligațiile privind declararea beneficiarului real. Instrumentul nu înlocuiește consultanța juridică specializată, însă oferă o bază solidă de orientare, astfel încât organizațiile să poată lua decizii informate și să știe ce pași au de urmat. Cui se adresează? • Persoanelor care doresc să înființeze un ONG și au nevoie de un punct de pornire clar. • Organizațiilor la început de drum care vor să evite erorile administrative frecvente. • Liderilor de ONG-uri care doresc să verifice dacă documentele și regulile interne sunt actualizate și conforme cu legea. Un instrument necesar pentru un sector în creștere Sectorul neguvernamental din România numără în prezent aproximativ 127.000 de organizații înregistrate, reprezentând o forță semnificativă în societatea civilă. Diversitatea acestora – de la asociații de cartier și fundații culturale, la federații profesionale și organizații de advocacy – implică o varietate de situații juridice și administrative pe care O.G. 26/2000 le reglementează. Cu toate acestea, accesul la consiliere juridică specializată rămâne limitat pentru multe dintre aceste organizații, în special pentru cele mici sau aflate la început. LegiXplore ONG vine să acopere acest gol, oferind gratuit o orientare juridică de primă linie pentru întreg sectorul . Prin simplificarea accesului la informații juridice importante, LegiXplore ONG contribuie la profesionalizarea sectorului și la reducerea riscurilor de neconformitate legală care pot afecta capacitatea organizațiilor de a-și îndeplini misiunea socială. LegiXplore ONG este disponibil gratuit la: www.crestem.ong Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. Despre Programul Acceleratorul Schimbării Sociale LegiXplore ONG a fost dezvoltat în cadrul Programului Acceleratorul Schimbării Sociale – un efort colaborativ al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Asociației pentru Relații Comunitare (ARC), sprijinit financiar de OMV Petrom și Iulian Stanciu . Pentru detalii suplimentare, contactați: ● Viorelia Manda, Manager program ( viorelia.manda@fdsc.ro / 0740 039 804) ● Natalia Șeremet, Coordonatoare comunicare ( natalia.seremet@fdsc.ro / 0755 832 698)

Pro și contra legii pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală

Tue, 24 Feb 2026 10:09:00 +0200

Foto: Pixabay.com Proiectul de lege pentru reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală, depus la începutul anului la Senat, a generat o serie de poziții pro și contra, solid argumentate, din partea ONG-urilor. ” Proiectul prevede ca serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate, încadrate la un cod CAEN existent, cu obligația de a plăti taxe, impozite și contribuții sociale. Activitatea ar urma să fie desfășurată doar în spații autorizate de autoritățile locale, pe baza unor criterii stricte de amplasare și funcționare ”, relatează TVR . Mai multe informații de context (național și internațional), AICI . Pagina proiectului depus la Senat, AICI . Propunerea legislativă a ajuns la Consiliul Economic și Social , pentru avizare, ocazie cu care mai multe organizații neguvernamentale au trimis puncte de vedere, pro și contra. √ Asociația Necuvinte a susținut avizarea favorabilă dar cu observații. Argumentele sale, AICI . Ø Asociația Romanian Womens Lobby s-a opus ferm și a cerut Senatului respingerea imediată a proiectului înregistrat cu numărul b24/03.02.2026. Argumentele invocate, AICI . Prezentăm mai jos integral poziția organizațiilor membre ale Comitetului Național Intersectorial pentru controlul Tuberculozei și infecției HIV/SIDA , iar l a finalul articolului găsiți și decizia luată de Comitetul Economic și Social. ________________ _________________ Către: Consiliul Economic și Social Ref: Propunere de aviz favorabil cu observații B24/03.02.2026 17.12.2026 Organizațiile semnatare, membre ale Comitetului Național Intersectorial pentru controlul Tuberculozei și infecției HIV/SIDA , respectiv organizații care desfășoară activități pentru protejarea drepturilor persoanelor implicate in activități de sex comercial, dorim să va prezentăm o serie de argumente din perspectiva drepturilor omului și a sănătății publice în favoarea unui Aviz Favorabil cu Observații pentru acest proiect de lege. Atât instituțiile Organizației Națiunilor Unite (ONU) ( Raportul Special al Raportorului UN privind dreptul fiecărei persoane de a se bucura de cel mai înalt standard de sănătate fizică și mentală - A/HRC/14/20) , cât și Strategia Naționala HIV/SIDA 2022-2030 a României , opozabilă diferitelor ministere și agenții naționale cu atribuții în acest domeniu al sănătății publice, identifică lucrătorii și lucrătoarele sexuale drept grup prioritar , dat fiind vulnerabilitățile, stigmatizarea și discriminarea cu care se confruntă. Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a identificat discriminarea sistematică cu care aceste lucrătoare se confruntă în ceea ce privește accesul la educație, muncă și servicii de sănătate. Lipsa unui statut legal aferent activităților de sex comercial, cu drepturile și obligațiile aferente – principala țintă a reglementării legale propuse de inițiatori prin B24/-3.02.2026 – contribuie major la clandestinizarea acestui tip de activitate, îngreunând accesul lucrătorilor și lucrătoarelor sexului comercial la servicii medicale, testare, prevenție și consiliere. Poziția noastră comună are la bază următoarele premise: Activitatea sexuală comercială este un tip de muncă care implică consimțământul liber exprimat al persoanelor a căror vârstă este de minim 18 ani și care trebuie reglementată legal. Incapacitatea statului român de a asigura un cadru legal care să protejeze legal persoanele implicate in acest tip de muncă poate să contribuie la pierderea autonomiei personale și coerciție, inclusiv traficul de persoane umane: reglementarea legală a acestei munci va delimita mai clar activitățile sexuale consensuale de exploatarea forțată. Clarificarea unui statut legal poate conduce la mecanisme colective ale lucrătoarelor sexuale comerciale împotriva exploatării și în favoarea drepturilor lor economice si sociale (pensie, ajutor de șomaj, concediu, etc.), ca si a dreptului la sănătate (asigurare de sănătate și acces fără obstacole la serviciile de sănătate). Organizațiile semnatare propun adăugarea unor observații cu privire la dispozițiile legale aferente Persoanelor Fizice Autorizate (PFA) ce urmează a fi aplicate lucrătoarelor și lucrătorilor din acest domeniu al muncii. Este imperios necesară o amnistie fiscală vizând aceste activități comerciale : în absența acestora, amenzile contravenționale aplicate pentru descurajarea muncii sexuale voluntare și consensuale vor bloca obținerea statutului de PFA. Nu mai puțin, este nevoie de reglementări suplimentare vizând spațiul desemnat pentru aceste activități, mai ales cele supuse regimului închirierii de spații și acordurile aferente, respectiv includerea explicită a acestei munci în ISCO 08 ce stă la baza standardizării și clasificarea ocupațiilor din România ( COR 2026 ). Asociația ARAS Asociația Sexul vs. Barza Asociația SECS Asociația ACCEPT Asociația „Eu sunt! Tu?” Fundația Tineri pentru Tineri UNOPA-Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA Fundația Romanian Angel Appeal Co-semnatari: Fundația ECPI-Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice Asociația Necuvinte ________________ _________________ Avizul CES transmis Senatului și argumentele reținute, ≥ AICI ≤ . Propunerea legislativă își continuă parcursul procedural în Parlament. ______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Nou raport european: spațiul civic din România, între garanții legale și vulnerabilități în practică

Mon, 16 Feb 2026 15:28:00 +0200

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) anunță publicarea raportului național privind spațiul civic din România în 2025, realizat în cadrul proiectului Monitoring Action for Civic Space (MACS). Raportul face parte dintr-o inițiativă europeană mai amplă care include ș apte rapoarte de țară , pentru Bulgaria, Danemarca, Franța, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și România. Bazat pe o metodologie inovatoare, fiecare raport evidențiază principalele tendințe din țările analizate, formulează recomandări clare și indică acțiunile necesare pentru o mai bună protejare a libertăților civice. Raportul de țară privind România, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în cadrul proiectului MACS analizează evoluțiile spațiului civic din perioada ianuarie - decembrie 2025. Analiza examinează patru dimensiuni ale spațiului civic românesc: modul în care sunt protejate și exercitate libertatea de asociere, libertatea de întrunire pașnică, libertatea de exprimare și condițiile generale care permit existența unui spațiu sigur pentru actorii civici. “ Expertiza Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile în monitorizarea spațiului civic, corelată cu expunerea la nivel european prin participarea la coaliții și platforme internaționale, ne-a permis să contribuim la elaborarea acestui raport. Suntem onorați să facem parte din această coaliție europeană de organizații care promovează standardele democratice și protecția spațiului civic, iar contribuția noastră la acest demers comun demonstrează angajamentul pe termen lung al FDSC de a apăra valorile democrației participative și ale unei societăți civile puternice și independente", declară Simona Constantinescu, autoarea raportului de țară privind România, Monitoring Action for Civic Space (MACS) și directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Un element central al evoluțiilor din 2025 este climatul politic polarizat, în care organizațiile societății civile au fost frecvent prezentate în discursul public ca actori influențați din extern sau ca instrumente politice, în special în contextul electoral și post-electoral. Vizibilitatea crescută a societății civile a fost însoțită de o intensificare a stigmatizării și a suspiciunilor privind rolul organizațiilor neguvernamentale în discursul public. Raportul evidențiază, de asemenea, rolul fragilității instituționale în configurarea spațiului civic. În mai multe domenii, inclusiv reglementarea media, accesul la informații sau gestionarea adunărilor publice, instituțiile au acționat cu un nivel limitat de transparență, predictibilitate și responsabilitate, ceea ce a accentuat diferența dintre normele juridice și aplicarea lor concretă. Libertatea de asociere Libertatea de asociere poate fi exercitată în România iar cadrul de reglementare care guvernează organizațiile societății civile respectă standardele internaționale. Cu toate acestea, acumularea cerințelor de conformare și raportare a generat o sarcină administrativă semnificativă, care afectează capacitatea operațională a organizațiilor neguvernamentale și costurile de funcționare. În România există o sarcină administrativă ridicată pentru ONG-uri, similar oricărei alte categorii de persoane juridice de drept private: depun situa ții financiare la fel ca firmele, raportează toate informațiile contabile și fiscale către ANAF prin intermediul sistemului SAF-T și înregistrează orice modificare statutară într-un registru special la judecătorie după parcurgerea unei proceduri judiciare . Nu există un regim mai ușor sau simplificat care să țină cont de scopul nonprofit, de dimensiunea sau capacitatea unui ONG. Tendința este de creștere a presiunii birocratice din cauza instrumentalizării măsurilor legate de transparență. În timp ce standardele internaționale privind raportarea stabilesc că statul nu trebuie să impună obligații asupra ONG-urilor comparabile cu cele ale instituțiilor publice, o astfel de tendință poate fi regăsită în România. Cel mai recent exemplu este reprezentat de proiectul Codului de Procedură Administrativă aflat încă în procesul de avizare interinstituțională, ce va duce la creșterea sarcinii administrative asupra ONG-urilor, deoarece include obligații impuse în mod normal autorităților publice. Libertatea de întrunire pașnică În ceea ce privește libertatea de întrunire, raportul constată că aceasta este garantată constituțional, dar exercitarea sa în practică ridică probleme. Legislația depășită (legea este din 1991), practicile de aprobare informală, precum și aplicarea neuniformă a dispozițiilor legale continuă să limiteze exercitarea efectivă a acestui drept, în special pentru grupurile vulnerabile și în cazul formelor de protest pe teme care generează tensiune socială. Autoritățile locale au utilizat în 2025 proceduri administrative discreționare și inconsecvente, inclusiv interzicerea sau limitarea nejustificată a unor adunări sau impunerea de restricții privind locul și durata manifestațiilor în paralel cu lipsa de reacție pentru oprirea unor manifestări cu caracter ilegal prin promovarea unor simboluri fasciste, rasiste sau xenophobe. Legislația existentă nu reflectă practicile contemporane de întrunire și nu oferă protecție explicită pentru adunările spontane sau pentru formele moderne de manifestare, precum acțiunile de tip flash-mob. Libertatea de exprimare În ceea ce privește libertatea de exprimare, raportul constată că aceasta nu a fost restrânsă prin mecanisme directe de cenzură, dar a fost afectată de presiuni structurale, economice și de reglementare care au generat protecție inegală pentru diferite tipuri de discurs. Jurnalismul de interes public, monitorizarea civică și critica instituțională legitimă s-au confruntat cu presiuni legislative, administrative și economice, în timp ce discursul aliniat puterii politice a beneficiat de o mai mare acoperire în spațiul public. Garanțiile slabe pentru independența editorială, combinate cu riscurile de capturare a mass-mediei, au subminat pluralismul mediatic. Dificultăți suplimentare în înțelegerea DSA (Digital Service Act) și a rolului autorităților publice au fost observate în special în perioadele premergătoare campaniei și în timpul campaniei electorale din 2025. Există un deficit de competențe și cunoștințe privind comunicarea digitală la nivelul autorităților publice care duce la acțiuni lipsite de eficiență sau chiar de legitimitate. Adesea se acordă prioritate reclamațiilor individuale, care copleșesc instituțiile publice subfinanțate și care determină adoptarea unor hotărâri ad-hoc. Prin contrast, cazurile coordonate de comportament coordonat neautentic, care sunt cele ce afectează în cea mai mare măsură discursul public și adesea par să fie sprijinite de actori statali ostili nu sunt nici documentate, nici abordate în mod sistematic. Se poate observa existența unei presiuni publice semnificative asupra autorităților de a acționa, în special cu privire la dezinformare și protejarea minorilor, mai exact în legătură cu conținutul public pe principalele platforme de social media. Această presiune duce adesea la inițiative legislative elaborate în grabă și fundamentate insuficient care sunt dificil sau chiar imposibil de aplicat, precum și la declarații publice ale autorităților care utilizează termeni precum “război hibrid” sau “lupta împotriva știrilor false (fake news)”. Aceste reglementări “simbolice” pot adânci polarizarea socială, fără a genera rezultate eficiente sau tangibile. Libertatea de exprimare a fost afectată de dificultățile în accesarea informațiilor de interes public, lucru care s-a reflectat în practicile recurente de refuzare sau condiționare a răspunsurilor conform prevederilor Legii nr. 544/2001 privind Liberul Acces la Informațiile de Interes Public. Spațiu sigur pentru actorii civici Societatea civilă din România a fost prinsă în „focul încrucișat" post-electoral, caracterizat prin polarizare intensă și atacuri retorice care descriu organizațiile societății civile drept instrumente ale forțelor străine care ar acționa împotriva intereselor naționale. În contextul alegerilor prezidențiale din mai 2025, lideri politici din opoziția suveranistă și naționalistă au acuzat public organizațiile societății civile că operează ca „ONG-uri soroșiste" și au avertizat că acestea vor fi „trase la răspundere". Astfel de narațiuni conspiraționiste au persistat în discursul post-electoral, catalogând organizațiile societății civile drept actori politici ilegitimi. Actorii civici s-au confruntat cu intimidări, amenințări și discursuri instigatoare la ură, iar aplicarea neuniformă a legii împotriva acestor abuzuri a creat un climat de insecuritate. România nu dispune încă de o legislație specifică împotriva litigiilor strategice abuzive (SLAPP) menite să descurajeze participarea publică, iar jurnaliștii și activiștii civici rămân vulnerabili la acțiuni judiciare costisitoare și epuizante, concepute pentru a anula vocile critice. Lipsa unor mecanisme eficiente de protecție dedicate pentru jurnaliști și organizații ale societății civile în afara legii penale generale, corelată cu absența transparenței în investigarea amenințărilor și a atacurilor, subminează capacitatea actorilor civici de a-și desfășura activitatea în siguranță. “ Î n concluzie, deși cadrul legislativ formal rămâne în mare parte aliniat standardelor europene privind drepturile fundamentale, analiza evidențiază o discrepanță tot mai vizibilă între garanțiile juridice și aplicarea lor efectivă. Sper ăm ca acest raport să fie un instrument pentru a înțelege mai bine vulnerabili tățile spațiului civic românesc și pentru a sprijini politici publice care protejează efectiv libertățile civice.” adaug ă Simona Constantinescu , directoare de dezvoltare și advocacy a Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. ### Despre Proiectul Monitoring Action for Civic Space (MACS) MACS este implementat de o coaliție europeană de organizații ale societății civile, incluzând organizații precum European Center for Not-for-Profit Law , European Civic Forum , Bulgarian Center for Not-for-Profit Law , Nyt Europa , Le Mouvement associatif , Hungarian Environmental Partnership Foundation , Netherlands Helsinki Committee , National Federation of Polish NGOs și Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Rapoartele de țară și informații suplimentare despre metodologie sunt disponibile pe pagina MACS a ECNL , iar evoluțiile privind spațiul civic pot fi urmărite prin platforma Civic Space Watch. Procesul de monitorizare combină analiza cadrului legal, evaluarea aplicării acestuia în practică și consultări cu experți și organizații relevante, oferind recomandări de politici publice și identificând situațiile în care evoluțiile naționale pot intra în conflict cu dreptul sau valorile Uniunii Europene. Rapoartele sunt completate de un sistem european de avertizare timpurie care semnalează restricțiile asupra spațiului civic încă din fazele incipiente și facilitează reacții rapide din partea instituțiilor europene, organizațiilor internaționale, mass-media și actorilor din domeniul drepturilor omului. Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. ### Pentru detalii suplimentare, Simona Constantinescu, simona.constantinescu@fdsc.ro sau Monica Jitariuc +40 751 751 305 ### Rapoartele fac parte din proiectul Monitoring Action for Civic Space (MACS) și sunt realizate pe baza unei metodologii comune de monitorizare dezvoltate de o coaliție europeană de organizații ale societății civile. Scopul proiectului MACS este de a furniza dovezi pentru intervenții timpurii și pentru consolidarea protecției libertăților civice la nivel național și european. Pentru detalii, vizitați http://www.ecnl.org/macs

Scrisoare deschisă adresată Comisarului European pentru Justiție

Thu, 12 Feb 2026 14:15:00 +0200

” Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat” . Este un fragment din scrisoarea deschisă adresată de mai multe organizații neguvernamentale Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, aflat joi în vizită la București. Pe agenda oficialului european figurează întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului, ai Parlamentului și ai sistemului judiciar român. De asemenea, comisarul pentru Justiție va avea astăzi o întrevedere cu asociații profesionale și organizații ale societății civile . Textul integral al scrisorii deschise: Domnule Comisar Michael McGrath, Organizațiile semnatare vă adresează această Scrisoare Deschisă cu ocazia vizitei dumneavoastră la București vizând starea democrației, justiției și statului de drept din România. Dorim să folosim această oportunitate pentru a reaminti Comisiei Europene că România a fost retrogradată în Indicele Democrației 2024 publicat de Economist Intelligence Unit (EIU), primind statutul de „democrație defectuoasă” și clasificarea de „regim hibrid”, ca urmare a incapacității de blocare a interferenței Federației Ruse și tacticilor ilegale utilizate pe rețelele de socializare, respectiv încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale, care au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Nu mai puțin, conform Transparency International, România se află în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) 2025 sub media democrațiilor fragile, alături de Bulgaria și Ungaria. Pentru perioada indicată, autoritățile române au fost incapabile să combată discursul urii folosit pentru a eroda și mai mult domnia legii și a spori diviziunea socială . Raportarea, investigarea, urmărirea penală și condamnarea discursului urii motivat de homofobie, anti-migrație și antisemitism indică slaba capacitate a autorităților competente de a investiga aceste incidente penale, autorii lor nefiind urmăriți penal în mod corespunzător. Intensificarea discriminării îndreptată împotriva persoanelor LGBTI+, inclusiv interzicerea dreptului la liberă exprimare și asociere în spațiul public în cazul Oradea PRIDE 2025, nu a primit o reacție adecvată din partea autorităților române în condițiile în care instituții critice de apărare a drepturilor omului se află sub atac. Nedeclanșarea de către Parlamentul României a procedurilor de numire a unor noi membri ai Colegiului Director ai Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) blochează de luni de zile activitatea acestei instituții fundamentale pentru apărarea egalității. CNCD se confruntă deja cu un real deficit al resurselor umane care, asociat slabei profesionalizări a membrilor Colegiului Director propuși de partidele politice, conduce la întârzieri serioase în soluționarea petițiilor și afectează credibilitatea instituției într-un moment în care este nevoie reală de implicare sporită în combaterea radicalismului și extremismului din societatea românească. Cum poate îndeplini CNCD în aceste circumstanțe standardele minime impuse de Directiva (UE) 2024/1500, inclusiv în ceea ce privește alocarea unor resurse umane și financiare suficiente pentru a-și consolida independența, eficiența și capacitatea de a preveni și combate în mod eficient discriminarea? România nu își îndeplinește obligațiile legale pe care le are ca stat membru UE atunci când obstrucționează deliberat hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene . Lipsa de implementare a hotărârii CJUE în cazului Coman , hotărâre pronunțată în 2018 referitoare la libera circulație în cadrul UE, ne afectează direct dreptul la viață de familie, cu efecte negative în domeniul ocupării forței de muncă, al relațiilor de muncă și al afacerilor sociale. Această situație afectează în mod clar dreptul cetățenilor Uniunii și al membrilor familiilor acestora de a se deplasa și de a avea reședința liber în interiorul Uniunii Europene. La 6 ani distanță de declanșarea procedurii de pre-infringement inițiată de Comisia Europeană în 2020 în cazul Coman, este evident ca aceasta nu funcționează și nu a reușit să își atingă obiectivul. În prezent, nu există nicio perspectivă juridică și niciun angajament politic ca această hotărâre a instanței va fi respectată de autoritățile române. În iulie 2023, Guvernul a transmis Parlamentului un proiect de lege ( PLX 730/2023) care nu transpune în mod corespunzător hotărârea Coman a CJUE. În loc să recunoască partenerii de același sex ca „soți”, proiectul introduce o categorie juridică distinctă, consolidând astfel un tratament inegal. Această abordare contravine hotărârii Curții UE și perpetuează discriminarea în loc să o remedieze. Votul asupra proiectului în Parlament este blocat de peste doi ani, ceea ce evidențiază lipsa unui angajament real din partea Guvernului pentru soluționarea acestei probleme, în pofida deținerii unei majorități parlamentare. Domnule Comisar McGrath, statul de drept din România nu poate funcționa fără punerea în aplicare a hotărârilor Curților Europene care urmăresc respectarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale pentru fiecare dintre noi, ca cetățeni ai Uniunii Europene . Discuțiile desfășurate de peste 3 ani între diverse ministere, sub coordonarea Avocatului Poporului, au eșuat din cauza lipsei de voință politică și instituțională ale Guvernului. Tacticile României de a câștiga timp în aplicarea acestor hotărâri definitive ale justiției trebuie și pot fi sancționate de către Comisia Europeană. Dacă nu dorim ca „virusul ungar” să se răspândească în țările noastre, e timpul ca instituția Comisiei Europene să poată folosi mecanismul de condiționalități financiare și cel vizând procedura de infringement în cazul României. Fără sancționarea neîntârziată a practicilor iliberale ce subminează statul de drept și restrâng drepturi și libertăți fundamentale, democrația românească va continua să se deterioreze accelerat. Organizații semnatare : Asociația Accept Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice Asociația [H] Brașov Asociația TransCore Asociația VULGAR Asociația ARK ORADEA, organizatoare Oradea PRIDE Asociația Identity.Education Asociația Incluziune pe Bune ( sursa foto: arhivă Facebook / Michael.McGrath.EU )

test

Tue, 10 Feb 2026 18:23:00 +0200

test bla bla

Cum văd românii organizațiile neguvernamentale - Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă BOSC 2025

Tue, 10 Feb 2026 08:23:00 +0200

Nivelul de încredere al populației în organizațiile neguvernamentale din România se menține în jur de 50%, într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată și neîncredere generalizată în instituții. În același timp, deși neîncrederea față de ONG-uri este și ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporția celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 și 2025, de la 14% la 27%, arată Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025 , realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) . 1 din 2 români declară că are încredere în organizațiile neguvernamentale Tinerii între 18 și 29 de ani au cel mai ridicat nivel de încredere în ONG-uri (57%) și sunt mai activ implicați civic decât alte grupe de vârstă 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri Proporția celor care au interacționat cu un ONG a crescut la 66% Donațiile și redirecționarea a 3,5% din impozit rămân principalele forme de implicare civică asociate ONG-urilor 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, dublu față de 2023 BOSC 2025 face parte dintr-o serie de cercetări sociologice desfășurate în 2010, 2016, 2023 și 2025, analizând evoluția percepțiilor publice privind societatea civilă: nivelul de încredere, atitudinile față de ONG-uri, rolul și impactul acestora, formele de asociere și implicare civică. „Ne bucurăm că FDSC continuă să furnizeze date solide despre societatea civilă din România. Suntem la a patra ediție a Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă și avem acum o perspectivă comparabilă în timp asupra modului în care românii văd organizațiile neguvernamentale. E important că nivelul de încredere rămâne stabil, într-o societate marcată de polarizare, iar o majoritate semnificativă dintre români consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără ONG-uri, ceea ce confirmă rolul lor esențial. În același timp, este încă mult de lucru pentru ca impactul ONG-urilor să fie resimțit mai larg și mai direct în viața oamenilor” declară Ionuț Sibian, Director Executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Încrederea în ONG-uri Datele BOSC 2025 arată că organizațiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) și partidele politice (19%). Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%). Încrederea în ONG-uri este mai ridicată în rândul femeilor, al tinerilor între 18 și 44 de ani, al persoanelor cu studii superioare, al locuitorilor din orașe mari și a celor din regiunea Moldova. Tinerii se disting constant printr-o relație mai apropiată cu organizațiile neguvernamentale. Persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani au un nivel de încredere semnificativ mai ridicat în ONG-uri (57%) comparativ cu populația de peste 60 de ani (36%) și sunt mai frecvent beneficiari ai serviciilor oferite de acestea. Majoritatea respondenților consideră că ONG-urile joacă un rol esențial în funcționarea unei societăți democratice. 63% sunt de acord că ONG-urile se implică acolo unde statul nu reușește să producă schimbări. Un procent similar, 62% consideră că o societate democratică nu poate funcționa fără organizații neguvernamentale. Analizele statistice incluse în studiu arată că încrederea în ONG-uri este puternic influențată de convingerea că acestea sunt indispensabile democrației și că suplinesc eșecurile statului, în timp ce teoriile conspiraționiste și percepțiile de tip autohtonist sunt asociate cu un nivel scăzut de încredere în societatea civilă. „Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2025 aduce în prim-plan un lucru important: în discuțiile despre societatea civilă avem nevoie de date, nu de impresii și etichete. În acest fel, putem identifica atât punctele tari și oportunitățile, cât și pe cele slabe și amenințările existente în interfața cu publicul larg. Cifrele arată că ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democrație și că interacțiunea cu ele a crescut, dar și că o mare parte din populație nu simte un impact direct în viața de zi cu zi. Acest tip de cercetare ajută la mutarea conversației din zona de opinii polarizante în zona faptelor măsurabile”, declară Mircea Kivu, coordonator al Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă 2025. Impactul ONG-urilor Imaginea de ansamblu privind impactul ONG-urilor este una moderat pozitivă. Aproape jumătate dintre respondenți consideră că ONG-urile au o influență pozitivă asupra calității vieții beneficiarilor direcți ai serviciilor lor. În schimb, 62% afirmă că organizațiile neguvernamentale nu au nicio influență asupra propriei lor vieți. ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv la nivel local decât la nivel național. Unul din trei dintre respondenți consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societății. Această percepție – ONG-urile „fac bine, dar nu mie” – este identificată drept una dintre explicațiile centrale ale nivelului relativ redus de implicare civică formală. Interacțiune ridicată, implicare selectivă Două treimi dintre români (66%) declară că au interacționat, într-o formă sau alta, cu o organizație neguvernamentală . Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporția celor care au făcut donații a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din orașe mari. Aproape două treimi din populația adultă cunoaște posibilitatea de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit, iar proporția celor care declară că au utilizat acest mecanism a crescut la 42% în 2025. Dintre aceștia, 18% au redirecționat către ONG-uri. Tot tinerii sunt mai activi în formele de implicare civică non-caritabile: au ponderi mai ridicate în participarea la demonstrații publice, voluntariat și activism instituțional. De asemenea, tinerii cu studii superioare din orașe mari și din zona București–Ilfov sunt cei mai prezenți în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susținerea presei independente, chiar dacă această formă de sprijin este încă, per ansamblu, marginală la nivelul populației generale. Implicarea civică 35% dintre adulți declară că sunt membri ai unei forme de asociere, însă doar 12% fac parte în prezent dintr-un ONG în sens restrâns, iar 8% plătesc cotizație. Cele mai răspândite forme de asociere rămân casele de ajutor reciproc, urmate de organizațiile religioase. Analiza implicării civice evidențiază patru dimensiuni distincte: caritatea, activismul militant, activismul instituțional și voluntariatul. Implicarea civică se manifestă cel mai frecvent prin donații, în timp ce participarea la proteste, voluntariat sau susținerea presei independente rămâne concentrată în segmente mai restrânse ale populației, în special în rândul tinerilor cu studii superioare din mediul urban mare. Susținerea materială a presei independente, un fenomen relativ nou, s-a dublat față de 2023 și 4% dintre români declară că au donat în ultimul an pentru un ziar, o revistă sau o publicație online, potrivit datelor BOSC 2025. ONG-urile, ca watchdog: misiunea așteptată de societate Aproximativ 80% dintre respondenți susțin cele patru misiuni testate pentru organizațiile neguvernamentale, respectiv: sprijinirea persoanelor aflate în nevoie, organizarea oamenilor pentru a face lucruri împreună, verificarea modului în care acționează guvernanții și contribuția la elaborarea legilor și a altor acte normative. Dintre acestea, rolul care se detașează este cel de supraveghere a puterii: 52% consideră, „în foarte mare măsură”, că ONG-urile ar trebui să verifice ce fac guvernanții, această așteptare fiind mai pronunțată în rândul femeilor și al persoanelor cu vârste între 30 și 44 de ani. ### Despre Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC) Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă este un program de cercetare inițiat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în 2010, care urmărește evoluția percepțiilor publice asupra societății civile și a organizațiilor neguvernamentale din România în 2010, 2016, 2023 și 2025. BOSC analizează comparativ în timp încrederea, atitudinile, rolurile atribuite ONG-urilor, formele de asociere și implicarea civică a populației. Baza de date și chestionarul utilizat sunt publice, putând fi accesate pe site-ul FDSC: www.fdsc.ro Ediția BOSC 2025 este realizată în cadrul programului Acceleratorului Schimbării Sociale o inițiativă menită să ajute organizațiile societății civile din România să devină mai eficiente, mai sustenabile și mai pregătite să genereze schimbări pozitive în comunitățile în care activează. Programul este un efort colaborativ al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și al Asociației pentru Relații Comunitare (ARC) și este sprijinit de OMV Petrom și Iulian Stanciu. Metodologia ediției 2025 Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă – BOSC 2025 a fost realizat între 15–25 octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ național de 1.017 persoane adulte, prin interviuri telefonice (CATI), de către institutul CC SAS . Eșantionul a fost selectat prin metoda Random Digit Dialing (RDD) și ponderat în funcție de sex, vârstă, nivel de educație, mediul de rezidență și regiune, pe baza datelor INS. Marja maximă de eroare este de ±3,1 puncte procentuale. Notă: Autorii subliniază că, în cazul comportamentelor civice, datele trebuie interpretate cu prudență, din cauza efectului de dezirabilitate socială. Despre Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) FDSC este o organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, care contribuie la consolidarea societății civile din România prin finanțări, cercetare, advocacy și dezvoltare organizațională. FDSC susține valorile democratice, participarea civică și cooperarea între societatea civilă, sectorul public, mediul de afaceri și cel academic. Prin studiile periodice publicate FDSC îşi propune să ofere constant o evaluare multidimensională a evoluţiei sectorului neguvernamental din România. Detalii: https://www.fdsc.ro/wp-content/uploads/2026/02/BOSC-2025.pdf Un kit de presă complet găsiți aici. Vizualuri grafice : 22 de grafice cu principalele date din raport sunt disponibile în format orizontal aici sau în format vertical aici. ### Pentru detalii suplimentare, contactați: Viorelia Manda, Manager program ( viorelia.manda@fdsc.ro / 0740 039 804) Natalia Șeremet, Coordonatoare comunicare ( natalia.seremet@fdsc.ro / 0755 832 698)

Mesaje transmise la Davos de 5 lideri ai drepturilor omului: De la democrație și tehnologie, la violență și furie

Tue, 03 Feb 2026 12:36:00 +0200

”Drepturile omului trebuie protejate tocmai pentru a evita ca lumea să cadă într-un abis”. Aproape 830 de directori generali și președinți de corporații au participat anul acesta la Reuniunea Anuală 2026 a Forumului Economic Mondial , organizată la Davos (Elveția). Printre aceștia s-au numărat peste 60 de șefi de stat și de guvern - una dintre cele mai remarcabile prezențe la cel mai înalt nivel din istoria reuniunii. ”Schimbările economice și politice afectează pe toată lumea. Prin urmare, protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale oamenilor din întreaga lume este crucială – fie că este vorba de investiții în oameni, de implementarea de noi tehnologii într-un mod etic sau de reconstruirea prosperității la nivel global”, se arată într-un articol publicat pe site-ul evenimentului anual . În acest context, jurnaliștii prezenți la Davos au întrebat cinci lideri implicați activ în apărarea drepturilor omului care este mesajul cel mai important pe care vor să îl transmită. Iată câteva idei extrase (articolul complet, AICI ): Philippe Bolopion — Director executiv, Human Rights Watch • „A existat un atac total asupra drepturilor omului la nivel global în ultimii ani. Aș spune că mișcarea pentru drepturile omului a pierdut teren, din păcate. Lumea a devenit mai ostilă față de drepturile omului. Avem multe țări care sunt mai puțin libere astăzi decât erau acum 20 de ani”. • „Vezi multe țări din întreaga lume care își dau seama că, singure, sunt sub amenințare. Dar împreună, ar putea fi puternice. Și pentru ca acest efort să aibă sens, aceste țări trebuie să se unească în jurul a mai mult decât un simplu interes comun. Ele trebuie să se unească în jurul ideii de apărare a democrației, apărarea drepturilor omului, pentru că altfel aceste valori sunt cu adevărat sub amenințare”. • „Liderii mondiali, în special liderii democrațiilor cu putere medie, trebuie să ia asta ca un semnal de trezire și să unească forțele pentru a apăra drepturile omului și valorile democratice.” Agnes Callamard — Secretar general, Amnesty International • „Pentru cei care susțin că drepturile omului nu sunt o prioritate, vreau să le reamintesc că nașterea sistemului organizat de protecție a drepturilor omului este foarte exact marcată în timp. A apărut ca urmare a unei încercări de a distruge lumea. Declarația Universală a Drepturilor Omului [adoptată în 1948] a fost declarația umanității: niciodată din nou. Pentru că atunci când nu există protecție a drepturilor omului, ai al Doilea Război Mondial. Drepturile omului trebuie protejate exact pentru a evita ca lumea să cadă într-un abis”. • „Davos ar trebui să insiste asupra dialogului, dar atunci când dialogul eșuează pentru că cealaltă parte nu vrea dialog, există un singur răspuns. Nu capitularea, rezistența. Și sper că în timpul acestui Davos, vom avea multe exemple de lideri – politici sau economici – spunând: Suntem pregătiți să dialogăm, dar dacă nu vom fi ascultați, dacă cealaltă parte nu este pregătită să dialogheze, dacă cealaltă parte vrea doar capitulare, atunci ne vom ridica și vom rezista în numele umanității.” Gary A. Haugen — CEO, International Justice Mission • „Două lucruri pe care vreau ca liderii de la Davos să le aprecieze este, în primul rând, că violența împotriva săracilor devastează economiile și oportunitățile pentru miliarde de oameni din întreaga lume”. • ”Puterea tehnologiei explozive și a inteligenței artificiale va transmite acea putere a violenței și răului către tot mai mulți oameni din întreaga lume pentru că dezvoltăm instrumente pe care infractorii le pot folosi pentru a răni mai mulți oameni la scară largă și pentru a ascunde acest lucru mai bine”. • „Acum există oportunitatea de a face două lucruri: Să îți asumi responsabilitatea ca dacă construiești tehnologie și AI, să te gândești în prealabil cum poți fi sigur că aceasta nu va fi folosită de forțe criminale din lume. Și apoi, cum aș putea, de asemenea, să colaborez responsabil cu guvernul, cu mediul de afaceri și societatea civilă pentru a mă asigura că cei care abuzează de aceste instrumente sunt trași cu adevărat la răspundere?” • „Când facem aceste lucruri, ne putem asigura că protejăm viitorul pentru copiii noștri.” Oleksandra Matviichuk — Șefa Center for Civil Liberties (Ucraina) • „Nu știu cum vor numi istoricii în viitor această perioadă istorică, dar ordinea mondială, care se bazează pe Carta ONU și pe legea internațională, se prăbușește sub ochii noștri. Și Ucraina se află în epicentrul evenimentului care va modela viitorul lumii. Pentru că nu este doar un război între două state. Acesta este un război între două sisteme - autoritarism și democrație”. • „Generația noastră – nu doar în Ucraina, ci global – are o responsabilitate istorică enormă de a începe o reformă radicală a sistemului internațional de pace și securitate”. Amitabh Behar — Director executiv, Oxfam International • „Mesajul meu pentru liderii puternici, și practic pentru toată lumea la nivelul politicii reale, este: Uitați-vă în jur, nu fiți orbiți de narațiunile create în social media sau media”. • „Există furie, și ea crește enorm. Călătoresc, munca mea mă face să călătoresc. Întâlnesc grupuri de cetățeni. Pot vedea că există furie”. • „Este important ca acești lideri să fie atenți la acea furie. Și furia este doar despre asigurarea unei vieți demne pentru toată lumea. Asta înseamnă asumare a leadershipului. Sper că ei pot face asta.” ( surse foto colaj: https://www.weforum.org/ ) ___________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Scrisoare-apel către instituțiile UE: PSD și ministrul Justiției din România intimidează jurnaliști de investigație

Mon, 19 Jan 2026 14:26:00 +0200

Foto: Pixabay.com ”În România, un ministru al Justiției și un partid aflat la guvernare atacă și încearcă să discrediteze jurnalismul de investigație în loc să răspundă faptelor. Acesta este un caz clasic de intimidare a presei într-un stat membru UE”, se mai arată într-o scrisoare-apel adresată mai multor organisme europene de Alianța "A Patra Putere" , împreună cu alte 8 organizații. Scrisoarea a fost transmisă către: Parlamentul European, Comisia LIBE, conducerea PE, PES, Grupul S&D, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass-Media, OECD și Comisia Europeană – DG JUST. Demersul a fost generat de atacurile defăimătoare și agresive lansate la adresa jurnaliștilor de la Recorder după publicarea anchetei ”Justiție Capturată” și la adresa Emiliei Șercan după publicarea materialului referitor la plagiatul ministrului Justiției. Documentul integral și lista semnatarilor : ” PSD și ministrul Justiției din România intimidează jurnaliști de investigație într-un stat membru UE Ne adresăm dumneavoastră în calitate de jurnaliști și organizații care susțin media independentă din România, pentru a semnala un caz grav și emblematic de intimidare a jurnalismului de investigație într-un stat membru al Uniunii Europene. În urma publicării unei investigații documentate privind suspiciuni serioase de plagiat într-o lucrare de doctorat aparținând ministrului Justiției din România, jurnalista de investigație Emilia Șercan a devenit ținta unor atacuri publice coordonate din partea celui mai mare partid din coaliția de guvernare (PSD) și a ministrului vizat de dezvăluire. Aceste reacții nu infirmă faptele prezentate de jurnalistă, ci urmăresc delegitimarea acesteia și discreditarea profesiei. Aceeași strategie de delegitimare a fost folosită recent și în cazul altei investigații care a produs o reacție puternică în societatea din România. Redacția independentă Recorder a dezvăluit într-un documentar video carențe fundamentale ale sistemului de justiție din România. Din nou, autoritățile au evitat confruntarea faptelor documentate și au ales să atace jurnaliștii și presupusele motivații ale acestora. Suntem în fața unui tipar clasic de intimidare: în locul unui răspuns factual, actorii politici și autoritățile statului acuză jurnalismul de investigație de presupuse motivații și legături politice, fără a prezenta dovezi. Această strategie, specifică regimurilor iliberale, nu urmărește doar descurajarea investigațiilor privind integritatea puterii, ci reprezintă un mecanism de intimidare sistematică. Scopul ei este să transmită un mesaj de avertisment întregii prese, că orice jurnalist care îndrăznește să ancheteze puterea va fi pedepsit public. Considerăm extrem de grav că un ministru al Justiției și partidul din care face parte - PSD, partid aflat la guvernare - folosesc poziția instituțională pentru a ataca un jurnalist și pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea presei de a chestiona puterea. Aceasta reprezintă o linie roșie care nu poate fi trecută într-un stat de drept și într-o Uniune Europeană întemeiată pe valori care protejează libertatea presei, pluralismul și controlul democratic al puterii. Aceste practici contravin în mod direct standardelor Uniunii Europene privind libertatea de exprimare și libertatea presei, consacrate în articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, precum și în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilește că presa joacă rolul esențial de „câine de pază" al democrației. Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice, punerea sub semnul întrebării a legitimității muncii lor și atribuirea unor presupuse motivații politice fără dovezi constituie forme de presiune incompatibile cu obligațiile asumate de statele membre ale UE privind protecția pluralismului media și a libertății de exprimare. În acest context, vă cerem: să analizați acest caz ca pe un posibil exemplu grav de încălcare a standardelor europene privind libertatea presei și statul de drept; să solicitați autorităților române explicații oficiale privind atacurile la adresa jurnalismului de investigație; să monitorizați îndeaproape modul în care Guvernul României își respectă obligațiile asumate în cadrul UE privind protecția jurnaliștilor; să transmiteți un semnal public clar și fără echivoc că intimidarea, hărțuirea și linșajul mediatic al presei nu sunt tolerate într-un stat membru al Uniunii Europene. Tăcerea sau relativizarea unor astfel de derapaje riscă să le transforme într-o practică acceptabilă. Solidaritatea instituțiilor europene cu jurnalismul de investigație este esențială pentru apărarea valorilor democratice pe care Uniunea Europeană pretinde că le protejează. Această scrisoare nu este doar un gest de susținere pentru un jurnalist, ci un apel ferm pentru apărarea libertății presei ca fundament al statului de drept. Istoric Cazul Emilia Șercan (PressOne) Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit la 12 ianuarie 2026 că ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), și-a plagiat peste jumătate din teza de doctorat. Șercan, care publică de 10 ani investigații despre fenomenul plagiatului, a analizat întreaga teză, a furnizat publicului toate dovezile fraudei academice și a oferit ministrului Justiției dreptul de a-și preciza punctul de vedere înainte de publicarea articolului. După publicare, atât ministrul Justiției cât și PSD (partidul din care acesta face parte) au reacționat public. Au negat, fără a oferi probe ori argumente, că teza ar fi plagiată și au acuzat-o pe jurnalistă că are motivații obscure. PSD a susținut explicit, într-un comunicat oficial, că dezvăluirea plagiatului este "o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor" și că autoarea investigației ar fi „o impostoare". Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea în 2019 de șefii Academiei de Poliție, care au fost condamnați definitiv pentru fapta de instigare la șantaj, și împotriva ei a fost orchestrată în 2022 o operațiune de kompromat după ce a dezvăluit plagiatul premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă. Este lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București. A fost nominalizată în 2025 la „PRIX EUROPA European Journalist of the Year 2024" și în 2023 la premiul #AllforJan, decernat în memoria jurnalistului slovac Ján Kuciak, asasinat în 2018. De asemenea, a fost premiată în 2019 de European Network for Academic Integrity (ENAI) cu Services to Academic Integrity Award, iar Ambasada Statelor Unite în România i-a oferit în 2020 International Anti-Corruption Day reward. Cazul Andreea Pocotilă & Mihai Voinea (Recorder) Jurnaliștii de la Recorder au difuzat pe 9 decembrie 2025 un documentar de două ore intitulat „Justiție capturată". În material, rezultat al unei documentări care a durat 18 luni, Andreea Pocotilă și Mihai Voinea au prezentat publicului mecanisme complexe, opace, puțin cunoscute publicului, prin care dosare penale care vizează personaje care dețin putere și influență sunt tergiversate până la expirarea termenului de prescripție. În plus, documentarul a oferit publicului o imagine de ansamblu asupra felului în care, după modificări legislative operate în 2022 de puterea politică, un grup restrâns de persoane a ajuns să controleze întreaga funcționare a puterii judecătorești - în principal a instanțelor de apel și a parchetelor specializate în infracțiuni anti-corupție și de crimă organizată. După difuzare, aproape 900 de magistrați și-au exprimat public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din justiție, iar publicul a reacționat prin proteste de stradă în mai multe orașe, scrisori deschise, petiții. Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au emis un comunicat în care au susținut că materialul amplifică o campanie de „destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție" și au vorbit despre un „plan bine stabilit". Șefa Curții de Apel București (CAB) a acuzat public atât jurnaliștii Recorder cât și televiziunea publică - care a redifuzat documentarul, de instigare publică împotriva ordinii constituționale (faptă penală); a atacat magistrații intervievați de Recorder; și a susținut că redacția nu i-a oferit dreptul de a-și spune punctul de vedere. (În realitate, CAB a refuzat solicitarea pentru un interviu filmat făcută de jurnaliști cu 21 de zile înainte de publicare. Refuzul scris a fost dat publicității de Recorder). Nici șefa CAB, nici CSM nu au contestat până în prezent niciuna dintre probele și declarațiile filmate prin care Recorder și-a construit argumentația. Documentarul „Justiție capturată" a înregistrat 5M vizualizări - peste un sfert din populația României - doar pe YouTube”. Alianța A Patra Putere Active Watch Centrul pentru Jurnalism Independent Asociația Ziariștilor Independenți din România Societatea Timișoara Freedom House Alianța Internațională a Jurnaliștilor din România Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București) Funky Citizens

Hotărâre istorică a CEDO privind postările magistraților pe rețelele sociale

Mon, 15 Dec 2025 12:24:00 +0200

sursa foto: European Court of Human Rights Marea Cameră a CEDO a decis că sancționarea unui magistrat pentru postări pe rețelele sociale atunci când sunt făcute în interes public încalcă art. 10 din Convenția drepturilor omului. Hotărârea a fost prezentată public luni, 15 decembrie 2025, în cazul Danileț vs. România, și poate fi consultată AICI . ”Hotărârea de azi clarifică faptul că, deși sunt supuși unei obligații generale de rezervă, magistrații pot comenta public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general. Hotărârea pronunțată astăzi este definitivă. Standardele stabilite de Marea Cameră vor avea efect obligatoriu, de lege pentru toate cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România”, precizează Nicoleta Popescu , unul dintre avocații lui Cristi Danileț. Într-un articol publicat pe site-ul său , avocata subliniază faptul că hotărârea Marii Camere reprezintă ”un moment-cheie în jurisprudența CEDO privind articolul 10 și statutul magistraților, având potențialul de a consolida sau redefini standardele europene referitoare la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor în societățile democratice”. ”Cazul privește libertatea de exprimare a unui judecător și modul în care statul poate sau nu poate sancționa magistrații pentru opiniile exprimate în spațiul public. Astfel, Curtea a confirmat că România a încălcat în cazul magistratului român articolul 10 privind libertatea de exprimare, din Convenția europeană a drepturilor omului” - Nicoleta Popescu. Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român. Cum s-a ajuns la Marea Curte a CEDO La data de 20 februarie 2024, o Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului a pronunțat prima hotărâre în cauza Danileț c. României, constatând încălcarea articolului 10 din Convenția drepturilor omului, în cazul sancționării disciplinare a judecătorului român pentru două postări publicate pe Facebook. Ulterior, Guvernul României a contestat decizia și a formulat cerere de trimitere a cauzei la Marea Cameră. ”Din punct de vedere procedural, această etapă este excepțională: nu orice cerere de trimitere este admisă, iar Marea Cameră acceptă doar cauze care ridică probleme importante de drept, cu relevanță pentru jurisprudența Curții și pentru toate statele membre”, subliniază Nicoleta Popescu, cea care l-a reprezentat pe reclamant în fața Curții Europene și a obținut hotărârea de condamnare din februarie 2024. Audierea în fața Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, la Strasbourg. Reclamantul Cristi Danileț a fost prezent și și-a susținut punctul de vedere, fiind asistat de avocatele Nicoleta Popescu și Mihaela Ghirca-Bogdan. În cadrul audierii au fost prezentate pledoarii orale – procedură rară în fața Curții Europene - iar dezbaterile au fost urmărite de studenți la drept și magistrați din mai multe state europene. ” Această cauză nu este despre o persoană, ci despre limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Este o discuție despre standardele libertății de exprimare în spațiul public, importantă pentru toți magistrații ”- avocata Nicoleta Popescu. Concluzii importante Marea Cameră a confirmat că sancționarea disciplinară a judecătorului a fost disproporționată și că exprimările sale vizau chestiuni de interes public - funcționarea justiției și statul de drept. „Obligația de rezervă există, dar ea NU poate fi transformată într-o interdicție generală de a vorbi, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației” - avocata Mihaela Ghirca-Bogdan. „A cere magistraților să tacă atunci când se discută despre statul de drept este o rețetă periculoasă pentru democrație. Le mulțumesc avocatelor mele pentru munca lor și tuturor celor care m-au susținut pentru curajul lor. Această decizie este importantă pentru toți magistrații din România și din țările membre ale Consiliului Europei (…) Miza acestui caz este echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un context în care magistrații sunt și trebuie să fie voci importante în dezbaterile despre statul de drept” - Cristi Danileț. Mai multe informații despre cronologia cazului, contextul general, interesul public și importanța deciziei pronunțate astăzi, AICI .

ONU: Tinerii stabilesc standardele etice pentru un viitor fără corupție

Tue, 09 Dec 2025 10:34:00 +0200

”Corupția nu este întotdeauna vizibilă, dar impactul ei se resimte peste tot”. Astăzi este marcată în întreaga lume Ziua internațională împotriva corupției, instituită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) în 2003. ”Corupția este un fenomen social, politic și economic complex, care afectează toate țările. Corupția subminează instituțiile democratice, încetinește dezvoltarea economică și contribuie la instabilitatea guvernamentală. Corupția atacă fundamentul instituțiilor democratice prin distorsionarea proceselor electorale, denaturarea statului de drept și crearea unor hățișuri birocratice, a căror singură rațiune de a exista este solicitarea de mită. Dezvoltarea economică este blocată, deoarece investițiile străine directe sunt descurajate, iar micile afaceri din țară găsesc adesea imposibil de depășit „costurile de pornire” impuse de corupție”, se arată pe pagina ONU special dedicată acestei zile . Tinerii sunt cei chemați să schimbe lucrurile în bine, pentru că ei stabilesc standardele etice pentru un viitor fără corupție. Iată mesajul transmis cu această ocazie de Felipe Paullier, secretar general adjunct pentru Tineret al ONU : ” Corupția nu este întotdeauna vizibilă, dar impactul ei se resimte peste tot. Ea slăbește instituțiile, afectându-ne pe toți, amplifică inegalitățile și erodează încrederea care menține societățile unite. Atunci când corupția se răspândește, tensiunile se adâncesc, iar comunitățile devin mai fragile și mai vulnerabile la conflicte. De Ziua Internațională Anticorupție, recunoaștem faptul că tinerii înțeleg aceste provocări și percep aceste realități foarte clar. În întreaga lume, ei cer sisteme mai transparente, mai corecte și mai responsabile. Cererea lor pentru integritate este o aspirație mai amplă pentru stabilitate, incluziune și pace. Acest mesaj nu ar putea fi mai oportun. Anul acesta marcăm a 10-a aniversare a rezoluției Consiliului de Securitate al ONU privind tineretul, pacea și securitatea – un moment de referință care a confirmat rolul esențial al tinerilor în prevenirea conflictelor și menținerea păcii. În urmă cu un deceniu, comunitatea internațională a recunoscut un adevăr simplu: pacea este imposibilă fără participarea semnificativă a tinerilor. Astăzi, acest rol este și mai evident. Integritatea și anticorupția sunt elemente centrale ale unei agende de stabilitate care influențează direct cadrul pentru tineret, pace și securitate. Atunci când tinerii promovează un leadership etic, o guvernanță incluzivă și instituții mai juste, ei contribuie la prevenirea conflictelor înainte ca acestea să înceapă. Ei construiesc fundațiile unei păci și dezvoltări durabile. De la inițiative comunitare la crearea de instrumente digitale inovatoare pentru transparență, tinerii modelează un viitor în care deschiderea și responsabilitatea sunt principii directoare ale vieții publice. Munca lor ne amintește că acolo unde integritatea crește, pacea are spațiu să crească și ea. Dar crearea acestui viitor este o responsabilitate comună. Ea necesită dialog deschis, muncă în echipă, respect pentru perspective diverse și angajamentul fiecăruia dintre noi de a întări încrederea oriunde putem. Sprijinirea integrității, transparenței și comportamentului etic aduce beneficii tuturor. Atunci când stăm alături de tineri și amplificăm aceste valori, putem crea comunități întemeiate pe încredere, reziliență și pace durabilă – o lume în care fiecare tânăr are oportunitatea de a prospera”. ______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Contribuția Funky Citizens la Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030

Tue, 18 Nov 2025 09:58:00 +0200

Foto: MApN ” Cea mai mare amenințare la adresa securității României nu vine din exterior, ci din slăbiciunile noastre interne. Corupția, instituțiile publice deficitare, lipsa încrederii cetățenilor în stat, absența mecanismelor reale de participare civică – acestea sunt vulnerabilitățile pe care le exploatează amenințările hibride și pe care le agravează cheltuielile opace din bani publici ”. Este mesajul principal transmis de Funky Citizens în contribuția sa la Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , document remis către Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale cu ocazia lansării de către președintele Nicușor Dan a consultării publice pe această temă. Cu o experiență de peste 14 ani în monitorizarea cheltuielilor publice și a fondurilor UE, și cu o prezență activă în structurile europene de formulare a politicilor economice și de relații externe, Funky Citizens vine cu recomandări strategice în cinci domenii: Transparența cheltuielilor de apărare Arhitectură independentă de oversight – inclusiv controlul civil al serviciilor de informații Mecanisme structurate de participare civică – operaționalizarea angajamentului strategic față de societatea civilă Răspuns coordonat la amenințări hibride – recunoscând rolul esențial al societății civile și riscurile unui „Minister al Adevărului” Poziționarea României în UE și pe Flancul Estic Funky Citizens își manifestă deschiderea pentru un dialog în vederea implementării acestor recomandări și creării mecanismelor de transparență și participare ”pe care strategia le invocă, dar nu le detaliază încă”. ” Funky Citizens nu cere participare cetățenească pentru că suntem ONG-iști idealiști (deși suntem puțin). O cerem pentru că democrațiile cu participare largă sunt mai reziliente la amenințări. Iar coeziunea socială este fundația apărării efective. Poți avea cea mai performantă armată din regiune, dar dacă societatea e fragmentată și cetățenii nu au încredere în instituții, capabilitatea ta de apărare este limitată. Participarea nu slăbește securitatea. O consolidează. Strategia vorbește des despre "reziliență societală". Noi oferim mecanismele concrete care o construiesc ”, se mai arată în documentul transmis Administrației Prezidențiale .

Sesiune de informare: Apelul 2 de finanțare din cadrul Programului de Implicare Civică

Thu, 13 Nov 2025 10:56:00 +0200

Programul de Implicare Civică invită organizațiile neguvernamentale și nonprofit din România să participe la sesiunea de informare dedicată Apelului 2 de finanțare. Data: 25 noiembrie Ora: 10:00 - 12:00 Locația: Online, pe Zoom Cui se adresează sesiunea? Organizațiilor care au experiență relevantă în ariile sprijinite pentru care intenționează să depună o propunere de proiect și anume: (1) implicare civică și advocacy (inclusiv protecția biodiversității, conservarea și gestionarea resurselor naturale) și (2) creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Sesiunea de informare se adresează atât organizațiilor eligibile pentru a aplica în calitate de Solicitant, cât și celor care pot participa în calitate de Partener. Ce vei afla în cadrul sesiunii? · Detalii relevante despre Program și Apelul 2 · Criteriile de eligibilitate pentru Solicitanți și Parteneri · Buget și tipurile de costuri eligibile · Procesul de aplicare, pașii și documentația necesară Este recomandat ca numărul de participanți din partea fiecărei organizații să fie de maxim două persoane . Înscrierile au loc până vineri, 21 noiembrie 2025, ora 17:00 , prin completarea formularului de aici: https://bit.ly/4p56psA . Doar persoanele înscrise vor primi un email cu toate detaliile de participare până luni, 24 noiembrie, ora 18:00 . Detalii despre Apelul 2, găsiți aici . Despre Programul de Implicare Civică Programul de Implicare Civică este unul dintre cele 11 programe tematice lansate în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, parte a celei de-a doua Contribuții Elvețiene pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul UE și al României. Obiectivul general al Programului de Implicare Civică este de a consolida participarea societății civile și de a sprijini organizațiile neguvernamentale și nonprofit din România în promovarea democrației, a transparenței și a implicării active a cetățenilor în viața publică. Programul de Implicare Civică este implementat de consorțiul desemnat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) , Fundația pentru Parteneriat (FP) și KEK-CDC .

Inițiativă în premieră: Școala de leadership civic și politic

Mon, 10 Nov 2025 09:49:00 +0200

Într-un context geopolitic tot mai complicat, dincolo de Prut își deschide porțile Școala de leadership civic și politic. De ce? Pentru că ”Republica Moldova are nevoie de oameni noi, integri, cu idei, energie și ambiție”, explică inițiatorii proiectului - Comunitatea WatchDog.MD . ” Alegerile parlamentare recente au arătat limpede: concurența pentru funcțiile publice este redusă, iar lideri credibili sunt puțini. Migrația masivă din ultimii 25 de ani a lăsat goluri vizibile în toate domeniile ”, sunt principalele argumente invocate în comunicatul de presă. Școala de leadership civic și politic este un program intensiv, cu o durată de 3 luni, pentru formarea unei noi generații de lideri publici. Sunt invitați să participe la competiția pentru cele 8 locuri puse la dispoziție toți cei care sunt atrași de o carieră în politică sau în societatea civilă și care vor să devină lideri capabili să-și dezvolte țara și să contribuie la integrarea ei în Uniunea Europeană. Programul oferă, printre altele: Bursă 1.500 EUR/lună, condiționată de realizarea sarcinilor din program Traininguri în diverse domenii, inclusiv strategie politică și planificare Mentorat cu experți practicieni din Moldova și UE Module practice: simulări de campanie electorală, exerciții de discurs public, dezbateri moderate, redactare de propuneri de politici publice, analiză media și exerciții de comunicare în situații de criză Networking: conexiuni cu lideri, experți și mentori din țară și din UE Data limită pentru înscriere: 16 noiembrie 2025, ora 23:59 . Mai multe informații despre criteriile de aplicare, criteriile de selecție și derularea programului, AICI și AICI .

Au fost desemnați câștigătorii primei ediții a programului „Azi. Împreună.”

Thu, 30 Oct 2025 13:48:00 +0200

Fundația OMV Petrom anunță câștigătorii fondului de finanțare „Azi. Împreună.”, ediția I 2025. 9 organizații nonprofit vor implementa proiecte în valoare totală de 1.500.000 Lei Proiectele de educație și sănătate sunt în beneficiul a 2.860 de copii, părinți și cadre didactice, iar cele de biodiversitate vizează restaurarea a 10.5 hectare de habitate naturale și pajiști. Proiectele câștigătoare din cadrul primei ediții a fondului de finanțare „Azi. Împreună.” susțin sănătatea timpurie, contribuie la reducerea ratei mortalității infantile, cresc gradul de participare la educație timpurie în mediile defavorizate și promovează conservarea biodiversității. Astfel, Asociația Umanitară Renaître România, Asociația Română pentru Nou-Născuții Îndelung Spitalizați, Asociația ParentIS și Fundația Sense International România sunt sprijinite pentru implementarea proiectelor de sănătate timpurie. Asociațiile Bookisit, Grow and Know și eematico sunt selectate pentru a dezvolta proiecte de educație timpurie în comunități vulnerabile. Asociația Pădurea Copiilor și Fundația ADEPT Transilvania sunt susținute pentru a implementa programe în domeniul conservării biodiversității. Accesați pagina dedicată de pe site-ul Fundației OMV Petrom, aici , pentru mai multe detalii despre organizațiile și propunerile câștigătoare. „O societate sănătoasă are nevoie de un sector nonprofit puternic, de aceea am lansat fondul de finanțare „Azi. Împreună.”, prin care punem la dispoziția ONG-urilor locale 1.5 milioane Lei pentru proiecte cu impact direct și cu potențial de a fi recunoscute la nivel național. Mulțumesc juriului pentru rolul său esențial în alegerea acelor inițiative capabile să producă schimbări durabile pentru cât mai mulți oameni și comunități în nevoie,” a declarat Steven van Groningen, Președintele Consiliului Director, Fundația OMV Petrom. Juriul fondului de finanțare „Azi. Împreună.” Juriul care a evaluat aplicațiile a fost format din reprezentanți ai societății civile, ai mediului de afaceri și ai media: Adelina Dabu (Confederația Patronală Concordia), Luiza Domnișoru (Revolut Bank), Oana Zamfir (Digi FM), Alina Kasprovschi (Fundația Comunitară București) și Amalia Fodor (Fundația OMV Petrom). Cu o activitate de peste 14 ani în la nivel național și european, Adelina Dabu este expert în afaceri publice și sustenabilitate, poziție din care coordonează grupul de lucru pentru economie circulară din cadrul Concordia. Luiza Domnișoru lucrează în domeniul comunicării și relațiilor publice de 25 de ani, în roluri cheie și companii din industrii diferite, unde s-a specializat în gestionarea reputației, comunicare strategică și relații media. Oana Zamfir , jurnalist cu o experiență vastă în TV și radio, a moderat și realizat de-a lungul timpului numeroase dezbateri, emisiuni, podcast-uri și interviuri în exclusivitate cu personalități din diverse domenii. În prezent, Oana este gazda matinalului Digi FM. Alina Kasprovschi , absolvent de MBA la Maastricht University, are 10 ani de activitate în marketing și comunicare, pentru agenții de PR și mari companii multinaționale. Din acest an, Alina a asumat și rolul de președinte al Boardului Federației Fundațiilor Comunitare din România. Amalia Fodor are o experiență de peste 20 de ani de management și comunicare. A condus echipe de relații publice și de responsabilitate socială corporatistă, iar, din 2012, a trecut în domeniul nonprofit, poziție din care a implementat proiecte naționale în educație, sănătate, mediu și cultură. Fondul de finanțare „Azi. Împreună.”: proiectele câștigătoare, pe scurt - „Poveștile care ne învață”, al Asociației Bookisit , sprijină părinții din comunități vulnerabile în înțelegerea nevoilor emoționale ale preșcolarilor prin ateliere interactive și ghiduri de educație parentală, bazate pe cărți pentru copii; - „Cresc cu rost”, al Asociației Grow and Know – Creștere și Cunoaștere , aduce învățarea experiențială, prin joacă, în grădinițe din mediul rural pe care le dotează cu mobilier adaptat vârstei, colțuri senzoriale, jocuri educative și cărți ilustrate; - „Micii exploratori”, al Asociației eematico , crește accesul la opționale practice de educație STEAM pentru preșcolari, îmbunătățește abilitățile de predare ale cadrelor didactice și dotează grădinițele partenere cu materiale educaționale specifice; - „Alături de mama”, al Asociației Umanitare Renaître România , urmărește îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor cu vârste între 0-3 ani și a mamelor din medii defavorizate, prin acces facilitat la servicii medicale, informare practică și ajutor material de bază; - „Puterea îmbrățișării în terapie”, al Asociației Române pentru Nou-Născuții Îndelung Spitalizați , vizează dezvoltarea și validarea a două proceduri naționale pentru metoda de îngrijire Cangur (Kangaroo Mother Care), o practică ce reduce riscul de deces și dizabilitate al nou-născuților prematuri sau cu alte afecțiuni la naștere; - „Caravana pașilor mici”, al Asociației ParentIS , oferă sprijin concret mamelor din medii vulnerabile prin consiliere psihologică, promovarea alăptării și educație pentru sănătate, în cadrul unei intervenții mobile care ajunge direct în comunități rurale; - „Pentru fiecare copil, împreună”, al Fundației Sense International România , propune dezvoltarea unui serviciu de intervenție timpurie, la Sibiu, pentru nou-născuți și copii mici cu dizabilități senzoriale și familiile lor; - „Biodiversitate prin pajiști urbane”, al Asociației Pădurea Copiilor , creează două zone pilot cu grad ridicat de biodiversitate în Parcul Municipal Ploiești Vest; - „Angofa, natură și comunitate”, al Fundației ADEPT Transilvania , îmbunătățește starea de conservare a văii Angofa, a habitatelor umede și a speciilor asociate și consolidează implicarea comunității locale printr-o abordare practică, participativă. Proiectele sunt implementate în București și în județele Brașov, Botoșani, Călărași, Galați, Hunedoara, Iași, Mureș, Olt, Prahova și Sibiu. 98 de organizații nonprofit au trimis cereri de finanțare în cadrul primei ediții a fondului, iar etapele preliminare de selecție și verificare a eligibilității au fost realizate de către Fundația OMV Petrom, în parteneriat cu Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile . Despre Fundația OMV Petrom Lansată în anul 2022, Fundația OMV Petrom construiește programe și susține investiții pe termen lung în România pentru comunități dezavantajate, în trei domenii cheie: educație timpurie, sănătate timpurie și biodiversitate. Mai multe detalii despre activitatea Fundației puteți găsi pe site-ul Fundației, www.fundatiaomvpetrom.ro .

Elveția și România au marcat lansarea Programului de Implicare Civică - un pas important pentru consolidarea societății civile din România

Wed, 29 Oct 2025 12:24:00 +0200

Peste 130 de reprezentanți ai organizațiilor societății civile, mediului diplomatic și instituțiilor publice s-au reunit marți, 28 octombrie 2025, la București pentru evenimentul de lansare oficială a Programului de Implicare Civică , parte din Programul de Cooperare Elvețiano-Român - a doua Contribuție Elvețiană. Programul urmărește consolidarea spațiului civic în România, prin sprijinirea participării active a cetățenilor la viața publică, promovarea transparenței și a democrației, precum și susținerea organizațiilor societății civile în eforturile lor de a genera schimbări sistemice în țară. Evenimentul de lansare a adus împreună actori cheie care împărtășesc aceleași valori și angajamente pentru responsabilitate și implicare civică. În deschiderea evenimentului, Excelența Sa Massimo Baggi, Ambasadorul Confederației Elvețiene în România ( foto ) , a subliniat importanța susținerii societății civile: „ Programul de Implicare Civică a fost conceput special pentru a sprijini sectorul societății civile din România și se numără printre puținele surse de finanțare publică dedicate consolidării acestui pilon esențial al vieții democratice.” La rândul său, Giacomo Solari , Șeful Biroului Contribuției Elvețiene și Șef adjunct al misiunii la Ambasada Elveției în România , a evidențiat rolul esențial al unei societăți civile active: „ Sprijinim cu convingere societatea civilă din România în eforturile sale de a promova incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, reducerea riscurilor, protejarea biodiversității locale, libertatea de exprimare și combaterea oricărei forme de violență .” Unitatea Națională de Coordonare din cadrul Ministerului Finanțelor a fost reprezentată de Raluca Diaconeasa Gîrniță, Șef Serviciu, Direcția Generală Afaceri Europene și Cooperare Internațională , care a evidențiat sinergia Programului de Implicare Civică cu celelalte programe finanțate prin cea de-a doua Contribuție Elvețiană și a subliniat rolul acestora în reducerea decalajelor socio-economice și promovarea dezvoltării durabile: „Programul de Implicare Civică reprezintă un pilon menit să stimuleze schimbări durabile și să transforme diversitatea activităților într-un demers coerent, centrat pe cetățean și pe nevoile comunității.” La eveniment au fost prezenți și reprezentanții organizațiilor propuse spre finanțare în cadrul Apelului 1, care au vorbit despre direcțiile de acțiune și schimbările sistemice pe care le vizează prin inițiativele lor. Programul de Implicare Civică nu este doar despre finanțări, „ ci este și despre oamenii care au încrederea că pot schimba lucrurile în jurul lor. Acest Program își dorește să transforme energia civică în acțiuni concrete, capabile să genereze schimbări de durată în societate .”, a completat Ionuț Sibian, Director executiv, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile . Cu o alocare totală de 14 milioane CHF (franci elvețieni) pentru proiecte, Programul de Implicare Civică sprijină, prin două apeluri de proiecte , domenii esențiale pentru dezvoltarea unei societăți echitabile și democratice. Finanțarea oferită va susține proiecte ce abordează teme precum combaterea discriminării, protecția biodiversității și a drepturilor de mediu, transparența media, implicarea civică, advocacy și sprijinirea grupurilor vulnerabile. „ Apelul 1, lansat în aprilie 2025, a vizat schimbările sistemice cu impact național, în timp ce Apelul 2 este dedicat proiectelor axate pe implicare, dialog și participare civică la nivel local și național ”, a menționat Csilla Dániel, Director adjunct, Fundația pentru Parteneriat . Partenerul elvețian al consorțiului a pus accent pe valoarea schimbului de experiență și a colaborării transnaționale. Dieter Zürcher, Partener KEK – CDC, a declarat că „ Programul de Implicare Civică oferă un cadru solid de învățare în care cunoștințele circulă între ambele țări. Peste 900 de experți români și 300 de experți elvețieni și-au împărtășit experiența în cadrul primei Contribuții elvețiene .” Prin efortul comun al partenerilor din România și Elveția, Programul de Implicare Civică devine o platformă pentru colaborare și o investiție pe termen lung în democrația participativă din România. Programul de Implicare Civică este implementat de consorțiul desemnat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) , Fundația pentru Parteneriat (FP) și KEK-CDC .

Programul de Implicare Civică lansează Apelul 2: granturi pentru proiecte cu impact local sau național

Fri, 17 Oct 2025 15:05:00 +0300

Programul de Implicare Civică anunță lansarea Apelului 2 , destinat organizațiilor societății civile din România, care au oportunitatea de a accesa finanțări cuprinse între 50.000 CHF și 200.000 CHF (franci elvețieni) pentru proiectele care încurajează implicarea civică și incluziunea socială. Cu o alocare totală de 7 milioane CHF , Apelul 2 sprijină proiecte care stimulează implicarea, dialogul și participarea civică și care acoperă domeniile relevante ale Programului. „ Granturile mici au o forță mare. Ele ajung acolo unde începe schimbarea: în comunități, în zone îndepărtate, în cartiere, în grupurile de oameni care au nevoie de sprijin. Finanțările din Apelul 2 vor oferi ONG-urilor din România resursele necesare pentru a construi comunități reziliente și incluzive și pentru a transforma implicarea civică într-un reflex de durată în România ”, a menționat Giacomo Solari, Șeful Biroului Contribuției Elvețiene (SCO) și Șef adjunct al misiunii la Ambasada Elveției în România. „Implicarea civică înseamnă mai mult decât reacție, înseamnă responsabilitate, colaborare și acțiune concretă. Prin Apelul 2, ne propunem să susținem inițiative care îi ajută pe oameni să treacă de la nemulțumire la acțiune, de la pasivitate la participare. Prin inițiativele pe care le vom sprijini ne dorim să creștem cetățeni încrezători, voci locale puternice și comunități care găsesc și pun în practică propriile soluții”, a adăugat Ionuț Sibian, Directorul executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Apelul 2 din cadrul Programului de Implicare Civică se concentrează pe două arii de intervenție: Aria 1 – Implicare civică și advocacy vizează (1) inițiativele de advocacy dedicate promovării participării publice, dialogului social și bunei guvernări și (2) proiectele de protejare a biodiversității , conservare și gestionare a resurselor naturale. Alocarea totală pentru această arie este de 4.000.000 CHF , estimându-se finanțarea a aproximativ 24 de proiecte . Aria 2 – Creșterea capacității grupurilor vulnerabile susține proiectele ce vizează incluziunea socială și acțiunile pentru creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Aria 2 va finanța circa 18 proiecte , cu o alocare totală de 3.000.000 CHF . Cine poate aplica și ce tipuri de proiecte sprijină Apelul 2? Apelul 2 se adresează în principal ONG-urilor din România cu experiență relevantă în cele două arii de intervenție. Sunt eligibile proiectele care rezolvă probleme „de la rădăcină” și vizează o gamă largă de grupuri țintă, în special cetățeni din zonele rurale și urbane mici, inclusiv persoane aparținând grupurilor vulnerabile (fete și femei, minorități, persoane cu dizabilități, persoane afectate de dependențe, supraviețuitori ai violenței domestice sau ai traficului de persoane etc.). Factorii de decizie din domeniul public, școlile, mass-media, liderii comunitari sunt, de asemenea, grupuri cheie vizate pentru colaborare în Apelul 2. Proiectele propuse trebuie să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice sau la implementarea lor mai eficientă și să aibă o durată cuprinsă între 12 și 24 de luni . Procesul de aplicare pentru Apelul 2 se va desfășura exclusiv online pe platforma: www.finantaripublice.fdsc.ro . Organizațiile interesate sunt invitate să consulte Ghidul Solicitanților pentru a afla condițiile de eligibilitate, precum și detalii suplimentare. Despre Programul de Implicare Civică Programul de Implicare Civică este unul dintre cele 11 programe tematice lansate în cadrul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, parte a celei de-a doua Contribuții Elvețiene pentru reducerea disparităților economice și sociale în cadrul UE și al României. Obiectivul general al Programului de Implicare Civică este de a consolida participarea societății civile și de a sprijini organizațiile neguvernamentale și nonprofit din România în promovarea democrației, a transparenței și a implicării active a cetățenilor în viața publică. Programul de Implicare Civică este implementat de consorțiul desemnat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), format din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) , Fundația pentru Parteneriat (FP) și KEK-CDC . Despre Programul de Cooperare Elvețiano-Român Programul de Cooperare Elvețiano-Român (SRCP) se află la cea de-a doua contribuție elvețiană destinată unor state membre ale Uniunii Europene și are ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții în România, precum și consolidarea sau dezvoltarea de noi parteneriate elvețiano-române între instituții publice și organizații private. Acordul-cadru semnat în decembrie 2022 între guvernele celor două țări prevede implementarea a 11 programe tematice, care răspund unor nevoi prioritare ale României și valorifică expertiza Elveției în domenii cheie precum: creștere economică și dialog social, gestionarea migrației și creșterea siguranței publice, protecția mediului, întărirea sistemelor sociale, precum și implicare civică și transparență. Contribuția financiară elvețiană acordată României se ridică la 221.5 milioane CHF , iar programele finanțate urmează să fie implementate până la finalul anului 2029. Contacte pentru mass-media: Irina Bejan, Director de Program, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile | irina.bejan@fdsc.ro | +40 757 579 183 Natalia Șeremet, Coordonatoare comunicare, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile | natalia.seremet@fdsc.ro | +40 755 832 698

Criza cu care se confruntă societatea civilă și apărătorii drepturilor omului din Europa

Mon, 13 Oct 2025 08:48:00 +0300

Societatea civilă europeană se află în criză, afirmă Comisarul pentru Drepturile Omului Michael O'Flaherty, care a identificat trei tendințe alarmante și a făcut apel la solidaritate pentru estomparea lor. „Săptămâna trecută, m-am întâlnit cu apărători ai drepturilor omului și activiști ai societății civile la Strasbourg și la Bruxelles. Unii sunt în exil, alții sunt pe punctul de a-și părăsi țara, alții își apără concetățenii aflați în detenție. Toți au vorbit despre provocările formidabile cu care se confruntă. Sunt profund îngrijorat de deteriorarea rapidă a condițiilor de lucru ale organizațiilor societății civile din statele membre ale Consiliului Europei, determinată de trei tendințe alarmante”, a declarat Michael O'Flaherty, Comisarul pentru Drepturile Omului ( foto: Consiliul Europei ). Cele trei tendințe la care se referă, în cadrul unui apel publicat pe pagina Consiliului European , sunt: 1. Legislație restrictivă ”Prima este răspândirea legislației restrictive, fie ea în vigoare, fie în stadiul de propunere. Aparent menite să sporească transparența sau să consolideze suveranitatea națională, astfel de legi stigmatizează activiștii societății civile și organizațiile non-profit pentru primirea de finanțare străină. Se introduc reguli administrative împovărătoare, supraveghere intruzivă și sancțiuni excesive. Aceste legi fac din ce în ce mai dificilă, și chiar periculoasă, continuarea activității de către apărătorii drepturilor omului”. 2. Represiune și hărțuire ”În al doilea rând, am observat o represiune tot mai accentuată împotriva activiștilor . Aceasta include, în unele cazuri, utilizarea excesivă a forței de către poliție împotriva celor care își exercită dreptul la proteste pașnice pentru a-și arăta nemulțumirea față de politicile guvernamentale. Apărătorii drepturilor omului și activiștii societății civile se confruntă, de asemenea, cu riscuri tot mai mari de violență fizică și hărțuire. Prea mulți sunt urmăriți penal și chiar închiși pentru munca lor legitimă sau pentru exprimarea opiniilor disidente sau critice”. 3. Criză severă de finanțare ”În cele din urmă, situația este agravată de o criză gravă de finanțare cu care se confruntă organizațiile societății civile din întreaga Europă. Ea vine ca urmare a încetării aproape întregului ajutor guvernamental al SUA și a reducerilor de finanțare iminente sau deja decise de către finanțatorii statali și nestatali. Organizațiile din întreaga Europă au fost forțate să își reducă activitățile, să concedieze angajați, iar unele chiar s-au închis. Criza de finanțare este deosebit de dăunătoare pentru apărătorii drepturilor omului și organizațiile societății civile care au criticat politicile guvernamentale, au expus corupția sau care apără drepturile grupurilor vulnerabile. Este esențial ca planurile bugetare la nivel regional și național să mențină o finanțare adecvată pentru organizațiile pentru drepturile omului”. Michael O'Flaherty subliniază importanța majoră a unei societăți civile puternice și nevoia susținerii ei, inclusiv financiare: ”Europa are nevoie de o societate civilă vibrantă pentru a face față numeroaselor provocări cu care ne confruntăm astăzi – de la conflicte la tripla criză planetară, la inegalitatea tot mai mare și lipsa de încredere în instituții. Reiterez apelul meu urgent către statele membre de a-și îndeplini obligațiile și de a apăra apărătorii drepturilor omului și societatea civilă. De asemenea, fac apel la finanțatorii nestatali să își intensifice investițiile în societatea civilă europeană . Nu uitați niciodată că apărătorii drepturilor omului sunt forța vitală a sistemelor noastre de protecție a drepturilor omului și un pilon al societății democratice ”. Michael O'Flaherty a fost ales Comisar al Consiliului Europei pentru drepturile omului , pentru un mandat de 6 ani, în cadrul unei sesiuni plenare a Adunării Parlamentare (APCE) desfășurate în ianuarie 2024. Fost director al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, O'Flaherty a fost, de asemenea, profesor de drepturile omului şi director al Centrului Universitar Naţional Irlandez, comisar-şef al Comisiei pentru Drepturile Omului din Irlanda de Nord şi membru al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, se arată pe site-ul APCE. _______________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Un fost prizonier de război în Rusia, onorat cu Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului

Tue, 30 Sep 2025 10:38:00 +0300

Jurnalistul și activistul ucrainean Maksym Butkevych este laureatul ediției din acest an a Premiului Vaclav Havel pentru Drepturile Omului, acordat de Consiliul Europei u nor personalități remarcabile din domeniu. Premiul a fost înmânat în cadrul unei ceremonii speciale, desfășurată în ziua deschiderii sesiunii plenare de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE) de la Strasbourg. Maksym Butkevych ( foto dreapta ) este cofondator al Centrului pentru Drepturile Omului Zmina și al postului de radio Hromadske. ”În ciuda pacifismului său de-o viață, s-a înrolat voluntar în Forțele Armate Ucrainene la începutul invaziei rusești din 2022 și a devenit comandant de pluton. Capturat și condamnat la 13 ani de închisoare de către forțele ruse, a îndurat peste doi ani de închisoare grea înainte de a fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri în octombrie 2024. El rămâne un simbol puternic al curajului și rezilienței în apărarea dreptății și a libertății”, se arată în comunicatul de presă . Ceilalți doi finaliști, jurnalista georgiană Mzia Amaghlobeli și jurnalistul azer Ulvi Hasanli, sunt deținuți în țările lor de origine, așa că au primit premiile prin reprezentanți – avocatul Mziei și soția lui Ulvi. Profesia nu este o coincidență, a precizat președintele PACE, Theodoros Rousopoulos ( foto stânga ), el însuși fost jurnalist. „ Fără dreptul la libertatea de exprimare și la mass-media liberă, independentă și pluralistă, nu există o democrație adevărată ”, a subliniat el. Platforma pentru Siguranța Jurnaliștilor a Consiliului Europei a înregistrat 171 de jurnaliști aflați în detenție în Europa până la mijlocul lunii martie a acestui an, inclusiv 98 în statele membre ale Consiliului Europei, în timp ce cel puțin 26 de jurnaliști ucraineni sunt în continuare deținuți ilegal în Rusia. La rândul său, Maksym Butkevych a dedicat premiul prizonierilor de război și civililor ucraineni deținuți ilegal în Rusia, precum și tuturor colegilor jurnaliști privați de libertate în regimuri autoritare. El a îndemnat lumea să nu-i uite pe ei și pe toți cei care luptă pentru libertate și demnitate: „Ucraina își apără nu numai integritatea teritorială, ci și valorile fundamentale. Cooperarea noastră, libertatea noastră și dorința noastră de a trăi în respect reciproc, cu demnitate și fără frică se bazează pe aceste valori.” Discursurile video, AICI (de la 1:13:00) Aflat la 13-a ediție, Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului este acordat anual de PACE în parteneriat cu Biblioteca Václav Havel și Fundația Charta 77, „pentru a onora acțiunile remarcabile ale societății civile în apărarea drepturilor omului în Europa și nu numai”. Primul laureat (2013), a fost Ales Bialiatski (Belarus) activist civic și luptător pentru drepturile omului. Încarcerat pentru exprimarea convingerilor sale, el a primit în 2022 și Premiul Nobel pentru Pace. ____________________________________________________________ Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG

Un buget ambițios pentru o Europă puternică: 2 trilioane de euro

Fri, 19 Sep 2025 08:33:00 +0300

Planul bugetar pe termen lung anunțat de Comisia Europeană se ridică la aproape 2 mii de miliarde de euro. Creionată ca să aducă beneficii atât cetățenilor, cât și mediului de afaceri, propunerea de buget este axată pe competitivitate, securitate, migrație, sustenabilitate și coeziune. Investind în programe simple, bine țintite, acest buget va construi o Europă mai puternică și mai agilă, susține Comisia Europeană . Ce este Cadrul Financiar Multianual 2028 -2034 și cum funcționează? Cadrul Financiar Multianual (CFM) este planul bugetar pe termen lung al Uniunii Europene, de obicei stabilit pentru o perioadă de șapte ani. Nu este un fond unic, ci o structură care stabilește plafoanele maxime anuale de cheltuieli pentru diverse domenii de politică ale UE, precum agricultură, cercetare, coeziune sau securitate. CFM nu se referă doar la sumele disponibile pentru aceste domenii, ci și la modul în care fondurile sunt distribuite între statele membre și regiuni. Scopul său este de a asigura că prioritățile UE sunt susținute prin finanțare stabilă și previzibilă și că cheltuielile sunt planificate responsabil pe termen lung. În fiecare an, UE adoptă un buget anual încadrat în limitele stabilite de CFM. ( European Commission ) De ce este CFM atât de important? CFM este principalul instrument al UE pentru a investi în viitorul său. Noul cadru apare într-un context de provocări fără precedent: instabilitate geopolitică, războiul Rusiei împotriva Ucrainei, schimbările climatice, transformarea digitală și inegalitățile sociale. În ultimii ani, bugetul UE a avut un rol crucial în răspunsul la crize (pandemie, șocuri energetice/lanțuri de aprovizionare) și în sprijinul pentru Ucraina. Întrebarea-cheie este dacă factorii de decizie vor cădea de acord asupra unui buget ambițios pentru 2028–2034, capabil să abordeze provocările majore și să ofere flexibilitatea necesară pentru viitoare situații de criză( „EU budget 2028–2034” ). De ce contează CFM pentru organizațiile societății civile? CFM influențează sprijinul pentru fermieri, întreprinderi, regiuni și grupuri vulnerabile. El modelează investițiile în educație, cercetare, sănătate și pregătirea pentru situații de criză, precum și finanțarea organizațiilor societății civile și a activităților acestora. Informații de ansamblu utile: Parlamentul European – „The EU long-term budget: all you need to know” și Consiliul UE – „The EU long-term budget” . Ce noutăți propune Comisia pentru CFM 2028–2034? Dimensiune și design: buget propus de ~ 1,98 trilioane EUR (≈ 1,26% din VNB-ul UE , incluzând rambursarea granturilor NextGenerationEU), reflectând ambiții mai mari și noi provocări. Vezi comunicarea și pachetul legislativ al Comisiei din 16 iulie 2025 : pagina MFF 2028–2034 și dosarul „Multiannual Financial Framework” (publicații) . Structură mai simplă și flexibilă: programe mai puține, mai coerente, pentru acces mai ușor și adaptare la crize. Comisia – „EU budget 2028–2034 explained” . Planuri de parteneriat național și regional: integrarea a 14 fonduri în planuri adaptate fiecărei țări/regiuni pentru impact maxim și reguli simplificate. Comisia – „EU budget 2028–2034 explained” . Fondul European pentru Competitivitate (nou): ~ 409 mld. EUR pentru cercetare, inovare și tehnologii strategice. A se vedea comunicarea Comisiei și analizele de sinteză (EP Think Tank). ( European Commission ) Accent sporit pe apărare și securitate: finanțare mai mare pentru proiecte comune de apărare, mobilitate militară și infrastructuri critice (inclusiv fereastră dedicată în noul fond de competitivitate). ( Reuters ) Obiective climatice și sociale consolidate: de ex., minimum 14% din planurile de parteneriat pentru incluziune socială; sprijin continuu pentru fermieri și zone rurale. Comisia – materiale explicative . Mecanism extraordinar de criză: instrumente noi pentru răspuns rapid la șocuri și dezastre. ( European Commission ) Venituri modernizate ale UE: resurse proprii noi și ajustări ale contribuțiilor naționale. Comisia – pachet MFF 2028–2034 . Cum au reacționat rețelele societății civile la propunerile Comisiei? Poziții publice (selecție): Declarație comună (40+ organizații): „Keep what works: 8 success factors for a future ESF+” – exemple de publicare și co-semnatari: EDF , RREUSE , Autism-Europe . ( edf-feph.org ) European Youth Forum: „Young people take a blow in the European Commission’s proposal for the post-2027 Erasmus budget” – reacție și analiză. ( youthforum.org ) SMEunited: „Proposed MFF has potential to respond to current challenges” – comunicat (16/07/2025). ( smeunited.eu ) European Environmental Bureau ( EEB ): „A LIFE-threatening budget: … risks quiet rollback of EU environmental funding” . Reacții conexe (WWF). WWF . ( EEB - The European Environmental Bureau ) Copa-Cogeca: „Presentation of the post-2027 MFF/CAP – The Black Wednesday of European Agriculture” (21/08/2025). ( copa-cogeca.eu ) European Disability Forum (EDF): „EU Budget post-2027: social spending must be reinforced” . ( edf-feph.org ) European Anti-Poverty Network (EAPN): „EU budget 2028–2034: Defence, security and competitiveness at the expense of the most vulnerable” . ( eapn.eu ) Civil Society Europe: „Reaction to the MFF 2028–2034: Progress for Some, Setbacks for Others” . ( civilsocietyeurope.eu ) COFACE Families Europe: „The future EU budget: Why families must remain at the heart” . ( coface-eu.org ) Scrisoare comună (330+ ONG-uri): „Strengthening and shielding European democracy with the upcoming MFF” – ( civic-forum.eu ) European Partnership for Democracy (EPD) & parteneri: „Support for Democracy in the Next MFF is Key for the EU to Achieve its Ambitions” – ( European Partnership for Democracy ) EPC – policy brief (Liza Saris): „Securing Europe’s civic space: Investing in democracy in the next MFF” – ( EPC ) Există opinii din partea CESE? · ECO/682 – „Multiannual financial framework 2028–2034” (opinie în curs): pagina CESE (raportori: Dominika Biegon, Konstantinos Diamantouros, Luca Jahier). · ECO/662 – „The road to the next Multiannual Financial Framework” (adoptată 30/04/2025): opinie CESE . · SOC/843 – AgoraEU and Justice Programmes (opinie în curs) pagina CESE (raportor Ionut Sibian) · Eveniment CESE (5 sept. 2025): programul audierii MFF cu participarea raportorilor (inclusiv Luca Jahier). Program . European Economic and Social Committee Luca Jahier, raportor pentru opinia CESE privind propunerile Comisiei (din partea Grupului Organizațiilor Societății Civile), a declarat: „Avem o problemă reală cu acest nou buget. Pe de o parte, creșterea este de doar +0,1% față de CFM precedent, iar pe de altă parte avem noi priorități majore: apărare, competitivitate etc., pe care le salutăm, dar în realitate nu există ambiția unui buget mai mare și mai solid care să facă față tuturor provocărilor. În plus, lipsesc instrumentele de datorie pentru finanțarea unor investiții strategice de mare amploare, precum NextGenerationEU. O altă problemă serioasă este reducerea Politicii Agricole Comune și a fondurilor de coeziune. În fine, noile resurse proprii sunt un pas pozitiv, dar insuficient…” Ionut Sibian, raportor pentru opinia CESE privind Programele „AgoraEU” și „Justiție”, a declarat: Salutam propunerea Comisiei privind programul „AgoraEU”, care este în strânsă concordanță cu crearea unei Europe libere și democratice, una dintre prioritățile formulate în Agenda strategică a UE pentru perioada 2024-2029. Sustinem propunerea Comisiei și invităm Parlamentul European și Consiliul să aprobe propunerea în cadrul viitoarelor negocieri. Incurajam Comisia să recunoască în mod explicit în regulament activitatile de advocacy și implicare ale societății civile în procesul de elaborare a politicilor, ca elemente esențiale ale consolidării participării democratice și a rezilienței societății, în conformitate cu obiectivul general al programului. Ce urmează? Decizia privind viitorul buget pe termen lung și sistemul de venituri va fi discutată de statele membre în Consiliu (unanimitate), cu consimțământul Parlamentului European pentru CFM și, după caz, ratificarea de către parlamentele naționale pentru partea de venituri. Pentru detalii oficiale și materiale explicative: Comisia Europeană – „The long-term EU budget” Consiliul UE – „The EU long-term budget” Parlamentul European – „The EU long-term budget: all you need to know” CESE își elaborează poziția: Opinia ECO/682 privind CFM 2028–2034 este programată pentru prezentare la plenara CESE (Decembrie 2025 indicat pe pagina dosarului). ECO/682 . Surse-cheie și lecturi suplimentare European Commission – „Multiannual Financial Framework” (dosar de publicații) European Commission – „EU budget 2028–2034” European Parliament – „The EU long-term budget: all you need to know” Council of the EU – „The EU long-term budget” Opinii CESE în pregătirea CFM 2028–2034: The road to the next Multiannual Financial Framework (ECO/662) Enhancing Fiscal Transparency through Participatory Budgeting in the EU Next generation of own resources