Cum vorbim despre consumul de droguri? Sau invitația specialiștilor la informare, asumare și conștientizare

Speakerii invitați au răspuns rând pe rând cu asumare și franchețe despre cum se vede această problemă din perspectiva mediului în care ei lucrează și activează: Ramona Costescu, președintă Asociația ALIAT, psiholog și psihoterapeut; Dr. Mugur Ciumăgeanu, lector universitar la Facultatea de Psihologie și Sociologie Timișoara, psihoterapeut specialist şi formator în psihoterapie cognitiv-comportamentală; Dr. Marian Ursan, lector universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, fondator și director executiv al Asociației Carusel;  Aurelia Stănculescu, director CMBRAE (Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională); Cătălin Moise, YouTuber; Alexandra Miroslav, coordonator programe educaționale Fundația Tineri pentru Tineri, într-un dialog moderat impecabil de către Ioana Ilie, de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. 

Iată și principalele idei cu care am rămas de la un eveniment care m-a captivat și m-a făcut să mă gândesc și mai mult la soluții, la ce se poate schimba și ce rămâne de făcut:

• Vocea adolescenților nu ar trebui atât de criticată, ci mai degrabă ar trebui solicitată mult mai des. Acesta e îndemnul Alexandrei Miroslav de la Tineri pentru Tineri - să îi întrebăm mult mai des pe tineri care sunt nevoile lor și să ne calibrăm la ele, pentru că nevoia lor la acea vârstă e să fie ascultați, chiar dacă vocea lor nu e pe deplin articulată și nici gândirea critică formată deplin în această etapă de dezvoltare. În final, ar trebui să le oferim mai multă încredere și iertare adolescenților, pentru că acele comportamente reprobabile ale lor, iar asta necesită multă răbdare. 
• Social media a venit și a adus o dorință de a masca imaginea de sine, de a fi frumoși, perfecți și buni. Nu mai e vorba doar despre a experimenta droguri, ci și de a dori să fie cineva, mai ales că în adolescență se formează identitatea de sine. Incidența anxietății și depresiei a crescut în pandemie, susține Ramona Costescu, președintă Asociația ALIAT, psiholog și psihoterapeut, care spunea că:

"E nevoie în dialogul cu tinerii să rămânem curioși și centrați, a valida nu ânseamnă întotdeauna să le validăm nevoia. A spune NU înseamna să ridicăm un zid - un zid al fricilor, frica ca adolescentul să greșească. Atenția față de adolescent înseamnă autenticitate. Să nu uităm că părinții au tendința să permanentizeze - dacă tânărul începe o experiență, aceștia cred că așa va fi el toată viața."

• Consumul problematic este atuncicând funcționalitatea zilnică e afectată (somn, bună dispoziție, stare emoțională etc). Consumul de substanțe conduce la modificarea percepției, ceea ce generează gânduri și emoții.
• "Singurul discurs care există în societate este NU. Discursul public e anacronic A menține genul ăsta de discurs e incredibil de dăunător, e criminal", susține Cătălin Moise. 
• "Nu există modalitate reală de interdicție a consumului. Aceste măsuri stupide de interdicție au ciupt puțin la consumul din câteva substanțe, adică nimic. Tinerii știu deja despre consum. Părinții lor cu siguranță nu știu nimic. În tot acest timp, autoritățile noastre zic că totul ar trebui să fie cu interdicții, lucru care nu funcționează. Consumul de alcool ca adicție duce la probleme mult mai mari morbiditate decât consumul de substanțe.", susține Mugur Ciumăgeanu.
• "În școală, dacă vrem să facem ceva care să funcționeze, trebuie să știm exact care sunt nevoile acestor tineri - cum facem să li se potrivească informația cu nevoile lor, conform cu profilul lor psihologic și cu stadiul de dezvoltare al vârstei la care se află. Uneori poate să-ți ia mult să te apropii real de un tânăr, pentru a-l înțelege, poate și un an. Când e tânăr, e bine să îi faci desenul cu deciziile, alternativele și consecințele, nu doar să-i spui NU", a declarat Aurelia Stănculescu.
• "Vorbim de un acces dificil la servicii sociale pentru un adolescent care consumă substanțe. Cei săraci n-au nicio șansă. Consumul de droguri e generalizat și îl întâlnim atât la oameni care sunt a treia generație de stat pe stradă sau că e văzut la tineri cu resurse și posibilități. Nu poți repara o tragedie provocând altele, continue chiar. Cetățenii vor să avem legislația asta punitivă și să înăsprim pedepsele, iar politicienii sunt doar un instrument care implementează asta. Ne putem concentra pe acces la tratamente pentru cei care întâmpină probleme la consumul de droguri - oameni care se zbat zilnic în tragedii de familie și de comunitate. Oamenii fără locuință n-au buletin, n-au medic de familie, n-au loc de muncă, sunt cu totul scoși în afara societății, mai mult ca sigur ajung la consum și adicție și n-au nicio șansă.", susține Marian Ursan, care a subliniat că "doar două organizații mici, amărâte se ocupă de schimbul de seringi în București, am lăsat totul pe umerii lor, ca societate.", care a adăugat: "Ce facem mai departe cu accesul la tratamentul substitutiv cu metadonă? Avem doar liste de așteptare. Comunitățile terapeutice unde sunt? Doar cele cu abordări religioase există. Și-au arătat vreodată utilitatea? Unde, când? De ce suntem așa răi ca societate și îngreunăm accesul la servicii sociale?".
• În final, soluția poate sta în centrele comunitare și în cluburi tematice care să dezvolte și cultive hobbyurile tinerilor, susține Ramona Costescu, care a spus că "Dacă ne-am uita în zona de intervenție, am vorbi despre alte rezultate și alt tip de consum, nu doar cel problematic"

  ---

• Evenimentul „Cum vorbim despre consumul de droguri?” a fost realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Fundația Tineri pentru Tineri, ca parte din apelul de finanțare #InStareSaAjut, dedicat inițiativelor dezvoltate de ONG-urile din România care vizează prevenția consecințelor negative asociate consumului de droguri în rândul adolescenților.

Apelul #InStareSaAjut face parte din programul de finanțare pentru ONG-uri #InStareDeBine, susținut de Kaufland Romania. Obiectivul programului este reducerea inegalităților sociale cu focus pe grupurile și comunitățile vulnerabile, prin intermediul activităților culturale, sportive și de viață sănătoasă și prin acțiuni de dezvoltare organizațională.

 

  În Stare de Bine este un program adresat organizațiilor neguvernamentale din România, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Programul pune la dispoziția organizațiilor neguvernamentale 1.000.000 euro/ anual pentru inițiative destinate grupurilor vulnerabile, în domeniile cultură, sport și viață sănătoasă.