Material scris de jurnalista Mona Dîrțu în cadrul Laboratorului Creștem Comunități de la Bălan desfășurat între 26 – 29 octombrie 2023.


“Sunt binevenite toate ideile”

Lungul drum de la problemă la soluție are, să ne reamintim, patru pași esențiali: întâi înțelegem contextul, apoi definim clar problema și abia după aceea generăm idei și posibile soluții. Ce se poate și ce nu stabilim în ultima etapă.

 

Nu e niciun dubiu că un oraș cu o istorie ca cea a Bălanului are de rezolvat cu mult mai multe probleme decât are resurse disponibile: financiare, demografice, de locuri de muncă plătite decent, de infrastructură (drumuri, clădiri, apă-canal), de mediu (generate de închiderea minei), de atractivitate pentru investitori etc. Și nu e niciun dubiu că aceste probleme sunt interconectate între ele, deopotrivă cauză și efect una pentru cealaltă, hrănindu-se reciproc.


De-aici a pornit Laboratorul: de la acest “zid” al problemelor comunitare care-și caută soluții într-un context dat - asemeni unei familii căreia nu-i ajung banii, timpul ori energia să le facă pe toate deodată. L-am botezat însă “zidul provocărilor”, nu al “problemelor” - iar pe coala coală albă lipită pe-un perete al sălii de spectacol a Casei de Cultură au apărut, în câteva ore, nemulțumirile bălănenilor. 

Câini vagabonzi, deșeuri și gunoaie, apă poluată, dispensar nerenovat, deschidere la DN. Zidul e dominat însă, la scor, de cuvântul "LIPSĂ". Lipsa de viziune. Lipsa de locuri de muncă. Lipsa proiectelor pe teren. Lipsa trotuarelor. Lipsa unei săli de sport. Lipsa unui hub cultural. Lipsa de timp. Lipsa responsabilității față de animale. Lipsa de implicare a tinerilor. Lipsa implicării comunității în binele comun. Lipsa comunicării. Lipsa empatiei. Lipsa încrederii. 

Bună parte dintre nemulțumirile afișate pe zid s-ar rezolva cu bani, cu efort și cu răbdarea de a pune aceste resurse în slujba soluțiilor. Altele, însă, țin mai puțin de bani. “Implicarea”, de pildă, nu ține de bani. Nici “responsabilitatea față de animale”. Nici “comunicarea”. Nici “empatia”. Toate sunt investiții individuale fără valoare financiară. De la această premisă a pornit Laboratorul “Creștem Comunități”.

Dacă există în Bălanul de azi o victorie comunitară obținută prin simpla mobilizare generală, aceea e stația de ambulanță. În 2022 proiectul de renovare a stației, înscris în competiția de bugetare participativă organizată de Consiliul Județean, prima de acest fel, s-a clasat pe primul loc, surclasând alte 21 de proiecte comunitare din județul Harghita. 

Nu faptul în sine că Bălanul a obținut banii e remarcabil, i-ar fi obținut și dacă n-ar fi fost pe primul loc, ci felul în care a făcut-o. Proiectul a câștigat competiția detașat, cu 2.887 voturi dintr-un total de 8.726 de voturi validate la nivel județean; asta în condițiile în care Bălanul are o populație de doar 5.414 oameni, conform recensământului din 2021. Mobilizarea exemplară se vede și dacă te uiți la performanța competitorilor: proiectul de renovare a ambulanței din Bălan a adunat cu 1.175 voturi mai mult decât proiectul clasat pe locul 2; și cu 2.162 de voturi peste cel de pe locul 3. 

Investiția personală a fiecărui bălănean a fost, în acest caz, un vot online, unul dat, pentru un proiect comunitar, la timpul potrivit. O altă investiție personală necesară e, acum, cea de răbdare: după votul din octombrie 2022 au început să se învârtă rotițele mecanismului de implementare, începând cu studiul de fezabilitate, desemnarea contractantului și toate celelalte. În august 2023, după zece luni, a fost stabilit contractantul. 

Alte obiective înscrise pe “zidul provocărilor” presupun ceva mai mult decât un vot dat la timp și răbdare, nu doar resurse de tot felul, ci și identificarea precisă a obstacolelor și, apoi, multă ingeniozitate și tenacitate pentru depășirea lor. 

Laboratorul “Creștem Comunități” din octombrie a început, înțelept, cu o sesiune de antrenament ghidată de Miruna Muscan și Ana Blidaru de la Code for Romania - una dintre cele mai dinamice și mai creative inițiative de la noi (fondată de un “întors” în România, Bogdan Ivănel, imediat după tragedia Colectiv). Specialitatea Code for Romania, care a “donat” până acum 480.000 de ore de muncă voluntară. O metodă de desenat idei și soluții în patru pași: înțelegerea contextului; identificarea problemelor; ideație și co-creare; conturarea soluțiilor. Ce-a urmat, pe scena Casei de Cultură, a fost ca un film derulat pe repede înainte: 50+ oameni lucrând în patru grupuri, contra cronometru, în sesiuni de 10, 45, 50 și 15 minute,  la câte-o problemă de pe “zidul provocărilor”. 

Un exercițiu în care oamenii care abia se cunoscuseră, bălăneni și invitații lor, au pus în centrul cercului lor problema aleasă și au încercat să formuleze, cu ochii pe ceas, posibile soluții și apoi să le lege în câte-o scurtă prezentare. 

Cuvintele prin care participanții au descris, la cald, acest prim experiment al laboratorului: “a fost intens de tot”; “ne-au venit o grămadă de idei și nu sunt toate fanteziste”; “a fost și haos, dar și multă energie”; “mi-am dat seama că e mai productiv să ne concentrăm pe ce avem decât pe ce ne lipsește”; “cel mai greu a fost să vorbim pe rând”; “cel mai bun a fost sfatul cu «sunt binevenite toate ideile», adică să taci și să asculți chiar dacă ideea ți se pare proastă, pentru că din ea poate ieși o idee bună”. 

La final antrenamentul s-a dovedit cu folos: fiecare și-a luat o lecție, o perspectivă nouă, o metodă de lucru. Reconfortant a fost, pentru cei dispuși să se implice, gândul că, în viața reală, soluțiile la probleme adunate în decenii nu trebuie formulate în 120 de minute.