Staffan NILSSON, presedintele Comitetului Economic si Social European
Este de netagaduit faptul ca, in Uniunea Europeana, situatia economica ramane fragila, in pofida tuturor eforturilor concertate depuse pentru identificarea si punerea in aplicare a unor masuri menite sa readuca Europa pe fagasul normal. Reportajele din presa evidentiaza zilnic turbulente continue: scaderea ratingurilor de credit, fluctuatii pe piete, somajul in continua crestere si practici bancare insuficient sanctionate, in ciuda indiferentei totale manifestate fata de binele public. Responsabilitatea este pusa deseori pe seama politicilor Uniunii Europene. Rareori se vorbeste insa despre progresele inregistrate si despre apelul la o uniune economica si politica mai integrata, lansat recent de conducatori ai institutiilor europene.
Si mai rar se vorbeste despre strategia UE pentru crestere economica in acest deceniu, Strategia Europa 2020, asupra careia statele membre s-au pus de acord cu doi ani in urma si care urmareste realizarea pana in 2020 a unei Europe durabile din punct de vedere economic si social. Obiectivele Strategiei Europa 2020 urmaresc construirea unei economii pe termen lung, solide si incluzive si atingerea unor niveluri ridicate de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala. Strategia urmareste totodata sa aduca imbunatatiri evidente in viata de zi cu zi a cetatenilor. Statelor membre, guvernelor si, nu in ultimul rand, partenerilor sociali si organizatiilor societatii civile le revine sarcina de a face astfel incat Strategia Europa 2020 sa duca la obtinerea acestor rezultate tangibile.
Ca membri ai Comitetului Economic si Social European (CESE), nu putem lua deciziile care sa aduca schimbarile necesare. Putem insa sa ne folosim de cunostintele si experienta noastra pentru a actiona in sensul acestor schimbari si pentru a formula o serie de propuneri constructive, in numele societatii civile. Suntem ferm convinsi ca Strategia Europa 2020 este calea de urmat.
Sa luam exemplul pietei unice. Strategia Europa 2020 recunoaste ca „o piata unica mai puternica, mai aprofundata si mai cuprinzatoare reprezinta un element vital pentru asigurarea cresterii si crearea de locuri de munca” si pentru a face fata provocarilor globalizarii. Ea este dovada palpabila a faptului ca UE lucreaza pentru producator, pentru consumator si pentru cetateanul obisnuit. De pilda, Comisia Europeana a calculat ca o retea energetica integrata a UE ar putea reduce facturile la energie ale consumatorilor cu 110 miliarde EUR pana in 2020. Iar o piata digitala unica sigura le-ar oferi consumatorilor mult mai multe posibilitati de alegere. Dar mai avem inca un drum lung de parcurs: piata unica inca poate fi imbunatatita si se poate dezvolta in continuare.
Somajul in UE este in continua crestere. Europa 2020 urmareste crearea de noi locuri de munca si cresterea nivelului de ocupare a fortei de munca, in special in randul tinerilor, prin promovarea calificarilor, prin reducerea ratelor abandonului scolar si prin investitii in formarea profesionala. Este necesara o mai stransa cooperare transfrontaliera pentru a-i ajuta pe tineri sa circule in Europa. Conlucrand, statele membre pot elimina carentele in materie de servicii si pot crea posibilitati de ocupare a unui loc de munca. Mai presus de toate, Europa trebuie sa construiasca o economie ecologica durabila, care sa asigure salvgardarea mediului in beneficiul tuturor.
In unele state membre, euroscepticii cauta sa profite de problemele actuale pentru a destrama unitatea europeana. Dar, in vreme ce ei si-ar dori „mai putina Europa”, in cursul consultarilor CESE si pe forumurile cetatenesti, noi am auzit in repetate randuri apelul la „mai multa Europa”. Stim ca, daca europenii ar trai azi in 27 de tari mici, distincte, aflate in concurenta intre ele, s-ar gasi intr-o situatie cu mult mai dificila. Cetatenii doresc o Uniune Europeana a incluziunii si a sanselor egale, cu locuri de munca decente, cu garantarea nivelului de trai si a drepturilor fundamentale – nu doar libertate economica pentru toti.
Recent, atat presedintele Consiliului European, cat si presedintele Comisiei si-au facut curaj si au lansat un apel la actiuni politice si economice mai integrate pentru UE. Era si timpul! De buna seama, si cetatenii isi doresc sa aiba un cuvant mai greu de spus in legatura cu deciziile care ii privesc. Punerea in aplicare a Strategiei Europa 2020 nu este apanajul politicienilor; ea reclama implicarea activa a tuturor componentelor societatii, printre care autoritatile regionale, intreprinderile, sindicatele si societatea civila organizata. Acesta este si rolul CESE: sa reprezinte opiniile societatii civile organizate acolo unde aceasta trebuie sa se faca auzita.
O economie de crestere a UE nu trebuie sa piarda niciodata din vedere obiectivul general de promovare a bunastarii si a progresului social. Sunt de parere sa Strategia Europa 2020 ne ofera un cadru de aplicare a reformelor clar si coerent, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Tot ceea avem de facut este „sa ne mobilizam pentru o Europa mai puternica”.