Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului[1] depășeÈ™te cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri È™i serii CI. (For English version click here).
De pilda, Guvernul adaugă din proprie iniÈ›iativă asociatiile, fundaÈ›iile È™i federaÈ›iile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entitati raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliÅŸtilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.
Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeaÈ™i categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc È™i cu instituÈ›iile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, aÈ™a cum recomandă standardele internaÈ›ionale în materie, ONG-urilor li se impun aÈ™adar niÈ™te obligaÈ›ii de raportare la care cu greu vor face față până È™i profitabilele bănci È™i păcănele.
TransparenÈ›a structurii interne a oricărei ONG - statut, adresa, componenÅ£a Consiliului Director È™.a. - este deja asigurată în România prin Registrul NaÈ›ional ONG, aflat în gestionarea Ministerului JustiÈ›iei È™i disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.
În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea ÅŸi combaterea spălării banilor ÅŸi finanţării terorismului, precum ÅŸi pentru modificarea ÅŸi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influenÈ›a grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizaÈ›iilor neguvernamentale, sub sancÈ›iunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:
- închiderea completă a organizaÈ›iilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
- reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
- în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are È™i el efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc È™i oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume È™i toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) È™i Art. 19(8, 10)).
Criticile au fost expuse È™i explicate iniÈ›iatorilor, Ministerul JustiÈ›iei È™i Oficiul NaÅ£ional de Prevenire ÅŸi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea FDSC. ExplicaÈ›iile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONG-urilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:
Încheiem în speranÈ›a că veÈ›i stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG È™i posibilitatea dizolvării ca sancÈ›iune pentru refuzul de a divulga aceste date.
De asemenea, considerăm că actuala forma a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaÈ™ de informaÈ›ii.
Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială È™i conexe (socio-educaÈ›ionale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piaÈ›a muncii etc.) furnizate de către organizaÈ›iile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.
SituaÈ›ia este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esenÈ›iale prin care Guvernul îÈ™i fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizaÈ›ia inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor È™i finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizaÈ›iile non-profit È™i impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului È™i prin măsuri proporÈ›ionale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînÈ›eles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporÈ›ionale cu pretinsul risc.
Forma actuală a proiectului de lege este aÈ™adar inacceptabilă pentru o societate civilă funcÈ›ională dintr-un stat european. Prevederile excesive È™i dăunătoare referitoare la asociaÈ›ii, fundaÈ›ii È™i federaÈ›ii trebuie blocate în Parlament.
Semnatari:
ACCEPT
ActiveWatch
Alături de Voi
AsociaÅ£ia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Asociația Anais
Asociația Dăruiește Viață
Asociația Front
Asistenta si Programe pentru Dezvoltare Durabila - Agenda 21
Asociația Groundfloor Group
Asociația Mame pentru Mame
Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G.
Asociatia Pro Democratia
Asociația pentru Relații Comunitare
Asociația SAMAS
Asociația Sustainable Lifestyle
Asociatia Transcena
Centras
Centrul Cultural Clujean
Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi
Centrul pentru Inovare Publică
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Centrul pentru Legislație Nonprofit
CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
Colectiv A
CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
CRPE Centrul Român de Politici Europene
ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
Expert Forum
FederaÈ›ia Dizabnet – ReÈ›eaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
FederaÈ›ia FundaÈ›iilor Comunitare din România
FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)
FundaÈ›ia AgenÈ›ia Împreună
Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
Fundația Civitas
Fundația Comunitară București
Fundația Comunitară Oradea
Fundația Comunitară Sibiu
Fundația Comunitară Iași
Fundația Comunitară Țara Făgărașului
Fundația Comunitară Timișoara
Fundația Crucea Alba
Fundatia HEKS/EPER Romania
Fundația Estuar
Fundația Gabriela Tudor
Fundația Inimă de Copil
Fundația Inovații Sociale Regina Maria
Fundația Little John's (Cisnădioara)
Fundația Noi Orizonturi
Fundația PACT
Fundația pentru Parteneriat
Fundația Sensiblu
Fundația Regen
Greenpeace România
Grupul PONT
Hope and Homes for Children
HOSPICE Casa Sperantei
Institutul pentru Politici Publice
Institutul Prezentului
Let's Do It, Romania!
MagiCAMP
Mediawise Society
MetruCub - resurse pentru cultură
Miliția Spirituală
Opportunity Associates România
Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
ReÈ›eaua NaÈ›ională a Muzeelor din România
Roma Education Fund
SalvaÈ›i Copiii România
Societatea Academică din România
Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
Techsoup Romania
TERRA Mileniul III
Terre des hommes Elveția
United Way Romania
Valentina România
Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan" al Academiei Romane, Bucuresti
Prof. Dr. Mihaela Lambru , Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
Persoane de contact pentru informatii suplimentare: Simona Constantinescu, FDSC, simona.constantinescu@fdsc.ro sau Nicoleta Andreescu, APADOR-CH, nandreescu@apador.org.
[1] Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European È™i a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European È™i al Consiliului È™i de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European È™i a Consiliului È™i a Directivei 2006/70/CE a Comisiei.