Parlamentul European a adoptat astăzi, în plenul de la Strasbourg, Rezoluția privind statul de drept din România, în care se recomandă insistent ”să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată”. De asemenea, Rezoluția îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept.

 

Rezoluția a fost votată cu  473 voturi "pentru", 151 "împotrivă" și 40 abțineri. Textul complet a fost publicat aici.

 

Textul al Rezoluției:

Parlamentul European,



A. întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);

B. întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE confirmă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO și care rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii;

C. întrucât UE funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă conform căreia statele membre respectă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, consacrate în CEDO și în Carta drepturilor fundamentale;

D. întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o condiție esențială a principiului democratic al separării puterilor;

E. întrucât, în raportul său privind România din aprilie 2018, Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) a exprimat îngrijorări serioase cu privire la anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, legi adoptate de Parlamentul României, precum și cu privire la proiectele de modificare a legislației penale; întrucât GRECO pune sub semnul întrebării procesul legislativ, exprimă temeri cu privire la independența judiciară și lasă să se înțeleagă că ar fi avut loc o încălcare implicită a standardelor în materie de combatere a corupției;


1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției
în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE(8);

11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF)(9); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară(10);

12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.

 

Reacția liderilor europeni din PE

Udo Bullmann, liderul grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European, a spus, în schimb că nu se pune problema ca executivul UE să declanșeze procedura de sancționare a României pentru încălcarea statului de drept, conform articolului 7 din Tratatul de Funcționare a UE, ca în cazul Poloniei și Ungariei.

 

„Nu e nicio voce din Comisie și nicio voce credibilă din Parlamentul European care să ceară declanșarea articolului 7. Este loc de îmbunătățiri și trebuie făcute îmbunătățiri în multe, multe aspecte, dar să compari situația presei din România cu cea din Polonia sau Ungaria nu este același lucru, scuzați-mă, și știți asta. Deci se mai pot face încă multe pentru o presă pluralistă, critică în România. Situațiile nu sunt comparabile, dar echipa mea nu a închis ochii la nimic. Salutăm dedicarea Guvernului României când a spus că va aplica recomandările Comisiei de la Veneția, dar asta trebuie să fie și aplicată”, a spus Bullmann, într-un briefieng de presă.

 

Întrebat despre o eventuală excludere a europarlamentarilor PSD din grupul S&D, el a precizat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere instituțional.

 

„În grupul S&D nu ai membri de delegații, ci membri individuali. Poți exclude un membru individual din grup - și am făcut asta în trecut în cel puțin două ocazii - dacă a comis o greșeală foarte mare legată de regulile grupului. Deci dacă este corupție, dacă este intervenția lobbyului în comportamentul politic, dacă minți împotriva camarazilor tăi, astea sunt motive de excludere a unui membru din grup. Dar o excludere a unei delegații nu are nicio legătură cu arhitectura instituțională”, a precizat europralamentarul german.

 

Și rivalul său din Parlamentul European, liderul grupului PPE, Manfred Weber, a spus că „ nu a cerut nimeni declanșarea articolului 7 față de România”. „Statul de drept este fundamental. Cer acum să fim clari privind principiile fundamentale ale statului de drept și mai sunt multe de făcut în România”, a mai spus Weber.

 

În schimb, lidera grupului Verzilor din parlamentul European, Ska Keller, a spus că rezoluția nelegislativă adoptată deja marți de Parlamentul European care denunță încălcări asupra statului de drept din România, este „un pas important”. „Dă un semnal foarte clar din Parlamentul European, de-a lungul tuturor grupurilor politice, că nu suntem de acord cu cea ce se petrece în România. Cerem Guvernului României să facă ceva și să aplice recomandările Comisiei de la Veneția”, a mai spus Keller.

 

Ea a avertizat că opinia publică din toată Europa va fi cu ochii pe România, pentru că țara va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019.

 

„Când o țară are Președinția Consiliului UE, se pune un accent important pe acea țară. România nu va trece pe sub radar, toți vor ști și vor vedea ce se întâmplă, iar asta va pune o presiune pe România și sper că se va înțelege că asta nu are nimic de a face cu vreo presiune externă. Una dintre problemele pe care le avem în UE este legată de încălcările statului de drept, cum este încălcarea independenței justiției, corupția, cum este în România, atacurile asupra presei libere. Nu avem multe instrumente acum pentru acestea, avem doar articolul 7, care este <<opțiunea nucleară>> și ne-ar trebui niște instrumente care să poată fi activate înainte. Verzii au o serie de idei, cum ar fi faptul că dacă sunt probleme de stat de drept, banii care trebuie distribuiți către fermieri, de exemplu, să fie distribuiți direct de la Bruxelles, să nu fie niciun risc pentru ca guvernul național să deturneze banii europeni sau să-i bage în proiectele lor pe care le favorizează”, a mai spus ea.  (Grupaj Hotnews)