Peste 80 de organizații neguvernamentale solicită noului Guvern monitorizarea agresorilor și măsuri urgente pentru protecția femeilor care se confruntă cu violența în familie, printr-o scrisoare deschisă adresată astăzi doamnei Prim Ministru.
Organizațiile neguvernamentale reunite în Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, cu sprijinul a altor peste 60 de organizații, cabinete de avocatură și grupuri informale, au transmis noului Guvern o scrisoare deschisă în care solicită adoptarea de măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.
Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară. Asemenea fapte, de o gravitate maximă, au readus în atenția publică problema violenței cu care se confruntă femeile din România și lipsa de protecție reală din partea autorităților.
Solicitările transmise guvernului în scrisoarea deschisă se referă la:
• Publicarea unor date oficiale cu privire la ordinele de protecție încălcate în anul 2017 (număr, sancțiunile aplicate);
• Adoptarea măsurii de monitorizare a agresorilor prin brățări electronice;
• Adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție;
• Deblocarea proiectului legislativ cu privire la introducerea ordinului de protecție provizoriu, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport.
Totodată, a fost lansată o PETIȚIE ONLINE, pentru ca orice persoană să își poată arăta susținerea față de solicitările propuse.
În atenția doamnei Prim-Ministră Viorica Dăncilă,
SCRISOARE DESCHISĂ
Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri eficiente de monitorizare a agresorilor și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.
Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale la nivel național, vă solicită adoptarea unor măsuri eficiente de monitorizare a respectării ordinelor de protecție și deblocarea proiectului Guvernului pentru armonizarea legislației cu prevederile Convenției de la Istanbul.
Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară.
Vă solicităm prin această scrisoare deschisă să cereți publicarea unui raport de către Poliția Română cu privire la numărul de ordine de protecție încălcate în anul 2017 și la modul în care a fost îndeplinită, în aceste cazuri, obligația poliției de supraveghere a respectării ordinelor de protecție. Câți dintre agresorii care au încălcat ordinele de protecție sunt cercetați pentru încălcarea hotărârii judecătorești și câți dintre inculpații în dosare cu aceeași acuzație au primit pedeapsa cu închisoarea? Deși există ordine de protecție emise sau plângeri înregistrate la poliție împotriva agresorilor, femeile sunt în continuare bătute și, în cele din urmă, ucise. Ordinul de protecție a fost introdus în legislație în 2012, însă Poliția Română ne-a transmis în august 2017: “La nivelul I.G.P.R nu a fost elaborată o procedură de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinului de protecție în cazurile de violență în familie, conform Legii nr. 217/2003, republicată. Cu toate acestea, de la nivel central, au fost transmise structurilor teritoriale circulare privind modul unitar de acțiune.”
Vă solicităm reglementarea unui sistem de monitorizare a respectării ordinelor de protecție prin asigurarea monitorizării agresorilor prin brățări electronice, măsură propusă în guvernele anterioare și susținută de Rețeaua VIF, însă care nu s-a concretizat până în prezent. Considerăm necesară adoptarea de urgență a unor proceduri de lucru cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție, în consultare cu societatea civilă.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare a fost supus dezbaterii publice în iulie 2017. Proiectul de lege vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament.
În tot acest timp în care Guvernul României amână adoptarea măsurilor necesare pentru siguranța femeilor și amână să transmită proiectul de lege în Parlament, în medie 39 de femei vor înainta, în fiecare zi, plângeri la secțiile de poliție pentru loviri sau alte violențe din partea unui membru de familie. La fiecare patru zile va fi înregistrat la poliție un caz în care o minoră a fost violată de un membru de familie. Vă atragem atenția că 25% dintre omorurile înregistrate la nivel național în 2015 au avut loc în familie.
Semnatarele acestei solicitări sunt organizațiile neguvernamentale membre în Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor (Rețeaua VIF):
1. Asociaţia TRANSCENA, Bucureşti
2. Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei ARTEMIS, Cluj-Napoca
3. Fundaţia SENSIBLU, București
4. Asociaţia GRADO – Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, Bucureşti
5. Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Bucureşti
6. Asociatia pentru Libertate şi Egalitate de Gen, A.L.EG., Sibiu
7. Asociaţia Centrul FILIA, Bucureşti
8. Asociaţia FRONT, Bucureşti
9. Asociaţia ANAIS, București
10. E-ROMNJA – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome, București
11. Institutul Est European pentru Sănătatea Reproducerii – IEESR, Tg. Mureş
12. Fundaţia Centrul de Mediere şi Securitate Comunitară – CMSC, Iași
13. Asociația PAS ALTERNATIV, Braşov
14. Asociaţia pentru Promovarea Femeilor din România, Timişoara
15. Societatea Doamnelor Bucovinene, Suceava
16. Asociația ATENA DELPHI, Cluj-Napoca
17. Asociația SEVA – Șanse egale – Valoare – Autoritate, Suceava
18. Asociația SPICC – Solidaritate, Participare, Incluziune, Comunicare, Cooperare, Timișoara
19. Asociatia Quantic, București
20. Asociația All for Family, Constanța
21. Asociația Femeilor Universitare, București
22. Asociația VIS, Constanța
23. Asociația Psihosfera, Brașov
24. Asociatia Business Professional Women -Romania
25. Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesület
Scrisoarea deschisă este sprijinită de:
1. Timișoara Civică
2. Asociația Pieces of Heaven, Timișoara
3. Federația Inițiativa Timișoara
4. Asociația Arsens Timișoara
5. Asociația Culturală Diogene, Timișoara
6. Asociația LGBTeam, Timișoara
7. Societatea de Analize Feministe – AnA
8. Asociația Plural
9. Asociația MozaiQ LGBT
10. Asociația E-Civis
11. MCA România
12. Asociația Tineri pentru Tineri
13. Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
14. Asociația Civicus România
15. Asociația Romano ButiQ
16. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
17. Asociația Mișcarea civică “Miliția spirituală”
18. Asociația Carusel
19. MRC- Median Research Centre
20. Asociației Studenților la Sociologie și Asistență Socială (AS-SAS UB).
21. Asociația Ateliere fără Frontiere
22. CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică
23. Asociația Funky Citizens
24. Asociația Human Catalyst
25. Fundația Agenția Împreună
26. Fundația Policy Center for Roma and Minorities
27. Societatea Națională de Cruce Roșie- Filiala Brașov
28. Asociația Diversitate
29. Asociația Sens Pozitiv
30. Asociația Viitorul Tinerilor
31. Federatia ONG Muntenia
32. Centrul pentru Studiul Democrației
33. Salvați Copiii România
34. Grupul pentru Dialog Social
35. Romanian Harm Reduction Network
36. Asociației A.R.T. Fusion
37. Institutul de Politici Publice – IPP
38. Centrul European pentru Drepturile Copiiilor cu Dizabilități – CEDCD
39. Consiliul Tineretului din România
40. Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI
41. Asociația Umanistă Română
42. Asociația Psihologilor Atestați din România- A.P.A.R.,
43. Asociația Fii Iubire Neconditionata- A.F.I.N.
44. Societatea Civilă Profesională de Psihologie Jardan și Asociații, Brașov
45. Asociatia WORLD Delta, Brașov
46. Asociatia Comunitară Centrul Educațional Sofia,Brașov
47. Fundația Agapedia România
48. Cabinet Individual de Asistență Socială- reprezentat prin As. Soc. Daniela Lupu
49. Cabinet de avocatură Enescu Rodica
50. Societatea civilă de avocați Ștefănescu-Goangă & Asociații – prin avocat Liliana Ștefănescu-Goangă
51. Societatea Națională de Cruce Roșie – filiala sector 3 București
52. Asociația Active Watch
53. Centrul de Studii în Idei Politice – CeSiP
54. Sexul vs. Barza
55. Asociația Accept
56. Community Aid Network Brașov
57. Fundația pentru Asistență Socială și Tineret FAST
58. Asociația pentru Educația Permanentă a Adulților EDUCADULT
59. Asociația APADOR-CH
60. Centrul de Resurse Juridice
61. Asociația ARAS
62. Platforma RESPECT
63. ASUR – Asociația Secular-Umanistă din România.
Sursa articolului aici.