Guvernul Romaniei a aprobat la data de 27 mai 2015, Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei pentru perioada 2015 - 2020 si planul strategic de actiuni. Cele doua documente reprezinta o conditionalitate ex - ante a Comisiei Europene pentru accesarea fondurilor structurale pentru perioada de programare 2014 - 2020. 

Elaborata de Ministerul Muncii, cu sprijinul Bancii Mondiale, Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei urmareste, in principal, cresterea nivelului de ocupare a categoriilor vulnerabile si a sustinerii veniturilor acestora prin extinderea programelor de activare pe piata muncii, introducerea stimulentelor pro-munca, cresterea rolului economiei sociale si, totodata, dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel de comunitate.

Una dintre reformele propuse prin aceasta strategie consta in consolidarea programelor existente, bazate pe evaluarea veniturilor si a mijloacelor de existenta, respectiv ajutorul social, alocatia de sustinere a familiei si ajutorul pentru caldura, si crearea unuia singur, flexibil. Acesta, numit venit minim de insertie (VMI), are ca scop focalizarea si adecvarea sprijinului la nevoile identificate ale familiei (adulti, copii, varstnici), sustinand astfel in mai mare masura participarea pe piata muncii a persoanelor din familiile sarace.   

Totodata, prin noul program se propune crearea sau extinderea la un singur grup tinta a tuturor categoriilor actuale de beneficiari de prestatii sociale, care acum se suprapun partial, dar si cresterea bugetului de sprijin.

In plus, diferentele in stabilirea criteriilor de eligibilitate, la constituirea dosarelor de beneficiari, dar si la efectuarea platilor au creat, de-a lungul timpului, multe probleme autoritatilor din domeniu. Astfel ca, imbunatatirea, simplificarea si alinierea acestora la tintele Strategiei Europa 2020, adica realizarea unui singur program, a unui singur proces de aplicare va duce la reducerea costurilor administrative si a celor private, la eliminarea in mare masura a erorilor, fraudei si coruptiei din sistem.

De altfel, in contextul mai larg in care, la nivelul UE - 28, a fost asumata o tinta de reducere a numarului persoanelor in risc de saracie sau excluziune sociala cu 20 milioane persoane, Guvernul Romaniei s-a angajat sa contribuie din 2008 pana in 2020 la atingerea acestei tinte prin scoaterea din saracie a 580.000 cetateni romani.

Practic, masurile propuse in noua strategie sunt menite sa genereze, in primul rand, oportunitati egale in societate pentru toti cetatenii.

Persoanele cu venituri reduse, copiii si tinerii lipsiti de ingrijirea si sustinerea parintilor, varstnicii singuri sau aflati in stare de dependenta, persoanele de etnie roma, cele cu dizabilitati, cele dependente de droguri sau de alcool, victimele violentei in familie, persoanele care au ispasit pedepse privative de libertate si cele care traiesc in comunitati marginalizate sunt vizate direct de masurile care vor fi luate pe parcursul implementarii strategiei Ministerului Muncii.

Pentru copii, obiectivul strategiei este acela de a le asigura conditiile necesare pentru imbunatatirea abilitatilor si dobandirea de cunostinte noi, indiferent de originea lor sociala, in asa fel incat sa fie atins pe deplin potentialul fiecaruia.

Pentru adultii apti de activare pe piata muncii, tinta consta in asigurarea oportunitatii participarii lor depline la viata economica, sociala si culturala a Romaniei.

In acelasi timp, pentru persoanele care au depasit varsta activa, strategia are ca tinta asigurarea conditiilor necesare pentru ca acestea sa fie apreciate si respectate, sa ramana independente si sa participe la toate aspectele vietii ca cetateni activi. Mai bine spus, sa se bucure de o calitate ridicata a vietii, intr-o comunitate sigura.

In ceea ce priveste grupurile vulnerabile, acestea se confrunta cu probleme specifice, avand adesea nevoie de servicii integrate si particularizate, care sa duca la intensificarea participarii lor sociale si economice. Echipele multidisciplinare, formate din asistenti sociali si diversi lucratori comunitari, vor avea ca rol principal sprijinirea acestora in vederea accesarii serviciilor sociale, atat din zonele rurale, cat si din cele urbane.

Noul act normativ va duce, de asemenea, la o coordonare mai buna a actiunilor sociale, prin stabilirea unor relatii functionale intre echipele de lucratori comunitari si persoanele aflate la niveluri mai inalte de management. Mai mult, echipele multidisciplinare vor elabora o serie de protocoale de colaborare care vor permite planificarea cazurilor sociale impreuna cu furnizorii de servicii din domeniu, cu participarea egala a tuturor celor implicati, institutii si beneficiari deopotriva.

Sursa: mmuncii.ro