Să lucrăm împreună și să găsim cele mai bune soluții pentru simplificarea cadrului de funcționare a ONG și digitalizarea Registrului Național al acestuia – este mesajul central al scrisorii adresată ieri Ministerului Justiției de mai bine de 30 de organizații. ONG-urile punctează care sunt cele mai importante aspecte de luat în considerare în procesul de reformare inițiat de Ministerul Justiției, detaliile sunt disponibile mai jos:

 

București, 17 iunie 2021

Către: Domnul Stelian Ion, Ministrul Justiției 

Domnul George – Bogdan Ilea, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

Domnul Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției

________________________________________________________________________________________

Stimați domni,

Vă scriem în contextul anunțului dumneavoastră cu privire la intenția de a demara procesul de reorganizare a registrului unic al asociațiilor și fundațiilor, precum și a discuției pe care reprezentanții Ministerului Justiției au avut-o cu un grup de organizații neguvernamentale în data de 3 iunie 2021. Anticipăm că un asemenea proces nu se poate realiza fără implicarea activă a tuturor părților interesate și ne dorim să fim parte în procesul de analiză și decizie pe care îl inițiați.

Am înțeles că informațiile care ne-au fost puse la dispoziție până în acest moment sunt parte dintr-o etapa preliminară de reflecție asupra modului în care se va face aceasta reorganizare și dorim să atragem atenția asupra unor aspecte pe care le considerăm relevante în continuarea acestui proces:

Modificările succesive din ultimii ani ai OG 26/ 2000 (ne referim în special la modificările aduse în contextul transpunerii directivelor cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și la cele cuprinse în Legea 276/ 2020) au fost lipsite de un proces de reflecție sistematică cu privire la felul în care ne-am dori să modernizăm procesele de înregistrare, funcționare și dizolvare a ONGurilor și au inclus prea puțin sau deloc perspectiva acestora. Unele dintre aceste modificări au crescut în mod nepermis povara administrativă a ONGurilor sau au creat confuzii în rândul practicienilor în drept.   

În practică, există diferențe de înțelegere și funcționalitate între ceea ce OG 26/ 2000 numește Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial sau Registrul național care are strict rolul de realizare a evidenței centralizate a asociațiilor, fundațiilor și federațiilor din România și Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la grefa instanțelor (denumit registru special în Ordinul 954/2000). Cel mai probabil, digitalizarea fiecăruia dintre ele se poate realiza în mod independent, dar simplificarea modului de înființare și funcționare a unei ONG nu poate fi realizată în lipsa unei abordări a amândurora.

În practică, întâlnim confuzie atât ân cazul unor autorități și instituții publice, cât și a unor persoane juridice de drept privat care au un rol activ în sistemul de funcționare a organizațiilor societății civile (de exemplu, instituții financiar bancare sau donatori). Lipsa de corelare corectă și la timp a informațiilor dintre cele doua nivele conduce deseori la o raportare greșită a terților exclusiv la informațiile din Registrul național în timp ce referința corectă ar trebui să fie informațiile din registrele speciale, dar care sunt prea puțin accesibile. Există situații imposibile în practică în care informațiile înscrise în registrul special sunt înregistrate parțial sau deloc în registrul național, iar organizațiile și terții cu care acestea intră în relații juridice au dificultăți de apreciere a efectelor constitutive sau de opozabilitate a unor acte juridice.

Modificarea semnificativă a cadrului de înființare și funcționare a ONGurilor presupune o analiză serioasă și minuțioasă a opțiunilor de legiferare, iar modernizarea acestui cadru trebuie să includă, obligatoriu, menținerea unui sistem de garanții a exercitării depline a libertății de asociere care acum este asigurat prin prezența judecătorului. Este important să ne aliniem exigențelor de rapiditate și simplificare a operațiunilor caracteristice societăților competitive, dar fără a ignora posibilitatea unor derapaje de autoritate și decizii discreționare care pot amenința existența unor ONGuri critice sau care deservesc categorii de persoane cu vulnerabilitate crescută în societate. Oricare ar fi opțiunea de simplificare a cadrului de operare a ONGurilor, aceasta trebuie să fie construită cu considerarea rolului judecătorului și existența unui mecanism puternic de garantare a unei independențe reale a sectorului ONG față de orice interes politic sau derapaj administrativ.

Ca orice proces de digitizare, și îmbunătățirea Registrului național trebuie obligatoriu să includă problematica interoperabilității, astfel încât să contribuie la reale servicii de e-guvernare. Astfel:

 

  • Ministerul Justiției ar trebui să se asigure de includerea explicită a Registrului național ONG în prevederile din Cadrul Național de Interoperabilitate (HG 980/2017) și în măsurile post-adoptare ale Politicii publice în domeniul e-guvernării, adoptată de Guvern în 3 iunie 2021;
  • Trebuie asigurată interoperabilitatea cu sistemele informatice ala ANAF, inclusiv Spațiul Privat Virtual, astfel încât să existe o cale clară către un punct unic de contact pentru e-guvernare;
  • Registrul trebuie să ofere facilități de acces programatic pentru terțe părți în îndeplinirea unor obligații legale, spre exemplu autorități publice locale în procesul de validare a acordării unor subvenții, granturi sau contracte, sau instituții financiare în relație cu identificarea beneficiarilor reali;
  • Registrul trebuie să asigure exportul automat de date către portalul național de date deschise, data.gov.ro, conform prevederilor OUG 41/2016 și Directivei (UE) 2019/1024 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (în curs de transpunere).

 

Indiferent de autoritatea care îl găzduiește, Registrul național trebuie să asigure accesul gratuit la serviciile oferite și acces liber la setul complet de date (ceea ce nu se întâmplă în cazul ONRC).

Apariția OG 26 a fost considerată un progres în anul 2000, iar 20 de ani mai târziu se cuvine să-i evaluăm adecvarea față de realitățile momentului. Funcționarea organizațiilor neguvernamentale nu se rezumă numai la procedura de înființare, respectiv dizolvare, ci include și:

 

  • aspecte cu privire la adecvarea prevederilor sale cu privire la desfășurarea de activități economice în contextul creșterii sectorului de economie sociale,
  • clarificarea modului în care se iau decizii prin proceduri de la distanță într-o perioadă a digitalizării,
  • reașezarea modului în care este gândită calitatea de membru (cum se dobândește această calitate, de la vârstă poate fi dobândită) în condițiile unei nevoi vădite de creștere a cetățeniei active,
  • reanalizarea instituției utilității publice.

 

Venim către dumneavoastră cu solicitarea de a continua consultarea într-o formulă de grupuri de lucru comune care să lucreze într-un orizont de timp adecvat unei analize în profunzime a aspectelor menționate mai sus.

Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru cooperare și sperăm să avem un dialog fructuos pe această temă.

Persoană de contact: Simona Constantinescu, 0752.444.306 sau simona.constantinescu@fdsc.ro.

 

Susțin acest punct de vedere:

APADOR-CH

Asociatia One World Romania

Asociatia pentru Tehnologie si Internet

Asociatia Rudezis

Asociatia Techsoup

Asociația Help Autism

Asociația Mediawise Society

Asociația MozaiQ LGBT

Asociația pentru Relații Comunitare

Asociația Română de Consiliere și Sprijin

Asociația Samas

Centrul de Resurse Juridice

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul pentru Jurnalism Independent

Centrul pentru Legislație Nonprofit

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Expert Forum

FDSC - Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

Fundatia Civitas - Odorheiu Secuiesc

Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj

Fundatia pentru Parteneriat

Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi

Fundația Comunitară București

Fundația Hospice Casa Speranței

Fundația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale

Fundația Sensiblu

Funky Citizens

Salvati Copiii România

Societatea Academică din România

 

Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist - FEDRA (19 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (64 organizații membre)

Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (44 organizații membre)

Rețeaua organizațiilor în autism ROTSA (86 organizații membre)