”Educație, Educație, Educație. Să stăm aproape, să lucrăm împreună și să fim o forță. Trebuie să luptăm pentru drepturile noastre și pentru viața copiilor noștri”.

A fost unul dintre cele mai puternice mesaje transmise în cadrul evenimentul național al Pactului Climatic European, organizat vineri la București, la care au participat Ambasadori ai Pactului și diverși stakeholderi - ONG-uri, oameni de știință, autorități publice.

Cu acest prilej a fost lansată prospectiva participativă ”Acțiunea climatică, la Orizontul 2035”, un concept al organizației REPER21, facilitat de Ambasadorii români ai Pactului Climatic European și realizat în cadrul proiectului european de parteneriat strategic “Gândirea prospectivă. Laboratoare pentru viitoruri durabile, rezistente la schimbările climatice, cu emisii reduse, favorabile incluziunii și pașnice”.

Proiectul este implementat de REPER21, coordonatorul național al Pactului Climatic în România,  în parteneriat cu Canopée (Franța) și Universitatea WSPA (Polonia),  fiind finanțat prin programul Erasmus+.

Câteva idei și opinii importante, cu impact la ”firul ierbii”, prezentate în panelul introductiv al evenimentului:

Roxana Bojariu, coordonatoarea Secției de Climatologie, Administrația Națională de Meteorologie:

⌂ Avem turbulente politice, dar și turbulențe geo-climatologice.

⌂ În ultimii doi ani, noi climatologii suntem uimiți. Știam că există tendințe de creștere a temperaturii, dar marja cu care temperatura medie globală a crescut (intensitatea, durata) e foarte mare.

⌂ Cunoaștem, avem mijloacele necesare, problema cea mai mare este voința politică. Aici poate fi și forța fiecărui Ambasador Climatic, a fiecărui cetățean. Interesul public este să depășim această criză climatică prin acțiuni, prin politici fundamentate pe ȘTIINȚĂ, nu pe fantasmagorii, nu pe basme.

⌂ E foarte important să gândim în fiecare zi, în termeni de ALEGERI VERZI (ale noastre, nu impuse!) . E adevărat că nu poți să faci astfel de alegeri dacă nu ai un spațiu comunitar care să îți ofere posibilitatea să alegi. De exemplu: vrem să reducem risipa de căldură, dar infrastructura, prin caracteristicile ei (vechime de zeci de ani) are o risipă mult mai mare decât ce economisim noi și atunci unde e sensul? Viitorul este al INTEGRĂRII. Și integrarea trebuie să vină de pe toate nivelurile.

⌂ Să ne pregătim pentru ce e mai rău, dar să sperăm la ce e mai bine.

Cristina Bîcilă, director Ateliere fără Frontiere :

⃝     Cred că în acest moment avem nevoie de un optimism de urgență.

⃝     În ceea ce privește consumul iresponsabil – cumpărăm orice, aruncăm, cumpărăm, cumpărăm – cred că în perioada aceasta cam atingem vârful. Cred că pe viitor se va vedea o descreștere, mai mult sau mai puțin forțată. Pe de o parte din cauze care țin de puterea de cumpărare, pe de altă parte companiile vor trebui să regândească modul în care produc și să pună pe piață produse care ar trebui să fie 100% reciclabile sau refolosite sau recondiționate. Mă gândesc la unele echipamente electrice – sunt situații în care pur și simplu nu pot fi reparate (sunt construite în așa fel încât să nu fie reparate). Și acest lucru se va schimba.

⃝     Un alt factor important: eu cred foarte mult în tineri și în dorința lor de schimbare, cred că ei vor căuta mai mult astfel de produse.

⃝     Economia socială este, de fapt, o gândire circulară - mergem mai departe de partea economică, către oameni și către mediu, iar prin activitățile desfășurate rezultatele să se întoarcă.

⃝     Suntem foarte separați când vorbim despre comunități vulnerabile și nu ar trebui să mai existe această separare. Doar o gândire circulară ar putea să ne unească. Și o responsabilitate mai mare în privința resurselor pe care le avem. În economia socială, noi reintegrăm oameni pe piața muncii, ei sunt o resursă la nivel de economie.

⃝     Prin atelierul educlick colectam deseuri electrice și electronice si le reconditionam. O parte dintre laptopuri și calculatoare sunt donate către școli. Contribuim în societate la accesul către tehnologie pentru copii, care vor avea nevoie de competențe digitale. Din păcate, și la nivel de digitalizare România e pe ultimul loc în Europa.

⃝     Când mă gândesc la 2035, cu tot optimismul de urgență cred că ne va fi, cumva, mai întâi foarte rău înainte să ne fie foarte bine. 

Lavinia Andrei, președintă Terra Mileniul III :

→ Ideea de a avea ambasadori climatici mi se pare extraordinară.

→ Am 32 de ani de activism (...) Cu ce NU ne-am confruntat așa de grav în trecut (un lucru care ne amenință îngrozitor) este acest fenomen al Fake-News-urilor. Știința este interpretată astfel încât să genereze fake-news. Dacă nu combatem, dacă nu avem curajul să spunem: ’Asta e o minciună! Asta nu corespunde Științei!’ să știți că vom îngropați de acele persoane mai puțin pregătite dar care au o voce puternică și care se manifestă pe rețele sociale sau în diverse întâlniri.

→ Un alt mare pericol este cel al discreditării ONG-urilor, o problemă care acum se manifestă violent.

→ Alergăm după ’vânători de vrăjitoare’ și nu mai suntem atenți la politicile publice. Uitați-vă ce se întâmplă în România pe partea de energie.

→ Noi nu avem o voce pentru că nu suntem uniți, oameni buni! Eu am militat și militez în continuare: trebuie să fim uniți și să avem o voce comună. Înainte să fim membri în UE, aveam consultări, o dată la câteva luni, cu reprezentanții Ministerului Mediului. Ne întâlneam și aveam ce aveam de spus. (....)  Acum nu numai că nu ne invită nimeni, dar nici nu răspund la solicitările noastre. Unde e progresul pe care l-am făcut în acești ani?

→ De asta spun: Educație, Educație, Educație. Să stăm aproape, să lucrăm împreună și să fim o forță. Trebuie să luptăm pentru drepturile noastre și pentru viața copiilor noștri. 

____________________________________________________ 

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG