România, din rolul său de coordonator al Pactului Climatic European, duce mesajele cele mai importante privind schimbările climatice de la nivel local și național către cel european

Material realizat de Laura-Lucia Găvan

 Asociația Reper21 (Reteaua Europeana pentru Promovarea unei Economii Responsabile a secolului XXI) organizează constant campanii în spațiul public pentru sensibilizarea și informarea consumatorilor privind practicile/produsele responsabile. De la înființarea asociației, din 2006 și până în prezent, organizația a vizat promovarea principiilor și valorilor dezvoltării durabile și conectarea acestora cu situația locală, regională și națională.

Pe de o parte, organizația a vizat companii, ONG-uri și chiar sindicate și patronate, adică zona de Responsabilitate Socială Corporatistă (RSC), dar acțiunile asociației țintesc și la nivel de individ – cum ne putem îmbunătăți comportamentul din viața cotidiană astfel încât să avem un impact cât mai redus asupra mediului. Până în prezent Reper21 a organizat o serie întreagă de campanii în spațiul public prin care au educat, sensibilizat, format cetățenii români privind principalele probleme de mediu, mize care se discută, încercând să găsească soluții pentru acestea.

     Reamintim contextul - România, alături de alte țări, a adoptat în 2015 Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – DD a ONU, și-a asumat prin aceasta îndeplinirea a 17 obiective de dezvoltare durabilă – ODD până în 2030, cee ace putem considera un deziderat pretențios al ONU. Totuși, Asociația Reper21 încearcă să abordeze această provocare a secolului al XXI-lea (respectiv, obținerea unui stil de viață bun și durabil, care să respecte limitele naturale ale planetei) prin creșterea vizibilității și recunoașterii urgențelor cu care ne confruntăm la nivel climatic.

  Organizația susține învățarea și colaborarea în vederea promovării unor practici responsabile și inovatoare, favorabile unui model socio-economic durabil, rezilient și incluziv. REPER21 urmărește să conecteze actorii societății civile, instituțiile publice și firmele care conștientizează că avem nevoie unii de ceilalți, la nivel local, național și global, pentru a imagina împreună un nou scenariu al dezvoltării socio-economice. Astfel, Asociația se concentrează pe transformarea sistemului de educație românesc, urmărind să capaciteze școlile să devină adevărați piloni de dezvoltare plenară (durabilă, rezilientă și incluzivă) pentru propriile comunități.

       Într-un context al schimbărilor climatice din ce în ce mai accelerate, este nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi, pentru a ne asigura că resursele planetei vor continua să existe și pentru generațiile viitoare.

Am discutat cu Ana-Maria Marinescu-Pălăduș, co-fondatoare a asociației și actualmente vicepreședinte, despre ce înseamnă că România a devenit coordonatorul Pactului Climatic European,  despre implicarea tinerilor și despre cum ajungem la un consum responsabil.

Economist, Ana-Maria Pălăduș a coordonat diverse proiecte ale asociației în domeniile turismului responsabil, dialogului intercultural, consumului responsabil și responsabilității sociale a organizațiilor.

              Ce înseamnă pentru voi ca organizație faptul că REPER21 a devenit coordonatorul pentru România al Pactului Climatic European?

REPER21 este o asociație înființată acum 17 ani, în 2006, co-fondată împreună cu Bogdan Gioară, colegul meu. În toți acești ani, am militat (și da, spun bine “militat” pentru că asociația noastră are o profundă natură activistă) pentru un mod de dezvoltare al societății care nu vizează orb, unilateral, doar economia și dezvoltarea economică în centru, ci încearcă să înțeleagă impactul social și de mediu al activităților umane și să le amelioreze. Educația (formală, non formală, informală) este unul dintre instrumentele de acțiune cele mai importante ale asociației noastre, iar schimbările climatice una dintre tematicile care ne preocupă foarte mult prin complexitatea și amploarea ei. De altfel, în ultimul deceniu, acțiunile noastre s-au îndreptat mult spre inițiative de educație, sensibilizare și capacitare a cadrelor didactice, elevilor și cetățenilor în general privind înțelegerea și adaptarea la schimbările climatice.

Pactul Climatic European reprezintă componenta de conștientizare și educație a Comisiei pentru tot programul Green Deal și demersul de tranziție ecologică și neutralitate climatică la orizontul 2050. Astfel, invitația de a deveni coordonator național pentru Pactul Climatic European, începând cu septembrie 2023, ne permite să consolidăm acest pilon de educație privind schimbările climatice al asociației noastre prin sinergii cu noi actori precum inițiativele de tineret sau Reprezentanța Comisiei Europene în România. Rolul de coordonator național ne permite de asemenea să și aducem mesajele cele mai importante privind schimbările climatice de la nivel local și național către cel european, căci Pactul Climatic European oferă un spațiu de interacțiune, dialog și inspirație pentru diversele inițiative naționale.

               Cum se va implica România în Pactul Climatic European?

REPER21 va avea rolul de coordonator național pentru Pactul Climatic European pentru următorii doi ani de zile. În această perioadă, atât în țara noastră, cât și în restul țărilor europene - unde, în oglindă, au fost nominalizați coordonatori naționali, ONG-uri în special – se vor desfășura diverse acțiuni de sensibilizare și capacitare privind acțiunea climatică adresate în special publicului general. Aceste acțiuni nu vizează cunoașterea în sine a Pactului Climatic European (care este mai degrabă un cadru de acțiune), cât familiarizarea unui număr cât mai mare de persoane cu problematica schimbărilor climatice, a acțiunilor pe care le pot întreprinde pentru reducerea impactului și adaptarea climatică și cu diversele politici și inițiative europene în domeniu.

Aceste acțiuni de sensibilizare și capacitare sunt coordonate de REPER21, dar au în centru în egală măsură și ambasadorii Pactului Climatic European, adică persoane cu experiență în domeniul acțiunii climatice din fiecare stat membru.

               Cum vă propuneți să promovați acțiunea climatică pe teren, în comunități, în următoarele 6-12 luni? Unde și când?

În următorii doi ani de zile, programul de acțiune, în rolul nostru de coordonator național al Pactului, include o serie de evenimente. Vom debuta cu un eveniment național pe 23 noiembrie 2023 în București în care ne vom întâlni cu ambasadorii din România și cu diverși susținători ai Pactului. Începând din decembrie 2023, vom organiza diverse workshopuri online și pe teren atât în orașe mai mari, precum Cluj, Iași, Timișoara, dar și în comunități mai mici din Valea Jiului, Călărași sau Turnu Măgurele dedicate sensibilizării privind schimbările climatice și diversele acțiuni pe care cetățenii le pot întreprinde pentru a le adresa. Aceste evenimente vor avea în centru atât experiența noastră, a REPER21, cât și a rețelei vaste de persoane resursă din țară - profesori, activiști comunitari, tineri – și, desigur, a ambasadorilor Pactului. Vom încuraja și sprijini de asemenea organizarea de diverse evenimente „satelit” de către cei și cele ce doresc să aducă aceste evenimente în organizațiile și comunitățile lor. Puteți sta la curent cu diversele acțiuni pe care le organizăm sub egida Pactului Climatic European pe pagina noastră de Facebook.

              Sunt tinerii din România atenți la schimbările climatice și efectele lor? Sunt dornici să se implice în această cauză? E oare diferită situația în alte țări europene?

Când vorbim de acest subiect, evit să dau statistici care au de multe ori neajunsuri legate de eșantionare, mod de adresare etc, ci să vorbesc din experiența proprie. În ultimii ani, am lucrat cu câteva sute de tineri și tinere din întreaga țară pentru a-i sensibiliza privind schimbările climatice și a-i echipa să devină „activiști climatici” în comunitățile lor, în special comunități mici, vulnerabile, de prin întreaga țară. Am lucrat folosind diverse metode ludice, non formale și participative și urmând un proces structurat, prin care ne-am întâlnit de numeroase ori și în care au avut parte de susținerea școlilor și a unei părți din cadrele didactice de acolo. Fără excepție, toți tinerii și tinerele s-au arătat foarte preocupați de ceea ce se întâmplă pe plan climatic, pentru că înțeleg 1) amploarea și 2) faptul că vor fi maxim afectați. Doar că pentru a înțelege aceste lucruri, e nevoie ca ei și ele să fie acompaniați prin demersuri precum cele descrise mai sus; dacă ne așteptăm ca ei să se „ilumineze” și să activeze în masă, ex nihilo (sau pentru că poate au dat de un discurs al Gretei Thunberg pe rețelele sociale), riscăm să fim dezamăgiți.

              Consumăm din resursele planetei și sunt nenumărate studii care arată că resursele sunt aproape epuizate, raportat la numărul populației globului. Care credeți că sunt prioritățile pentru a ajunge la un consum responsabil?

Problematica epuizării resurselor naturale (fosile, apă, minereuri rare și câte și mai câte) este, alături de cea climatică și a biodiversității, printre preocupările noastre sistematice. Lucrăm mult pe sensibilizare privind aspectele științifice, de exemplu, prezentând studii și cifre de la organizații reprezentative, precum Intergovernmental Panel on Climate Change sau Agenția Internațională de Energie. Multe persoane ne întreabă însă ce se poate face la nivel individual, care sunt acțiunile care pot avea un impact semnificativ din punct de vedere ecologic, dincolo de cele uzuale precum stingerea luminii, scoaterea din priză a echipamentelor sau oprirea apei când ne spălăm pe dinți. Amprenta noastră ecologică este „monopolizată” de multe ori de modul în care ne deplasăm (în special dacă folosim des mașina personală sau avionul) și ceea ce punem în farfurie (mai ales dacă mâncăm frecvent carne roșie). Astfel, pentru cine dorește să facă acțiuni mai consistente în direcția reducerii impactului climatic al propriului stil de viață, noi recomandăm acțiuni precum mersul pe jos / bicicletă / cu transport în comun, evitarea city break-urilor, adoptarea unei diete preponderent vegetariene, dar echilibrate. Deși sunt acțiuni poate mai „nepopulare”, ele au și alte beneficii, dincolo de cele de mediu: ne permit să fim mai în formă, mai sănătoși, și mai mult „împreună”, într-un spirit de convivialitate și buen vivir, care nu trebuie să lipsească atunci când vorbim de consum responsabil.