Interviu realizat de Laura-Lucia Găvan

            Străzi pentru Oameni este o organizație care aduce un suflu nou în sfera implicării civice și pentru mediu, dovedind că se poate, rămânând ancorați în actualitatea națională și internațională. Cu o echipă mică, dar foarte ambițioasă, organizația este mereu atentă la bunele practici din mediul internațional care pot fi implementate și la noi și, în același timp, rămânând fini observatori ai nevoilor comunității Capitalei.

            Am continuat să urmăresc implicarea civică a Teodorei Ștefan (Om de comunicare și publicitate, cu studii de antropologie și cu apetit pentru proiecte care fac lumea puțin mai bună) în diferite organizații și contexte, iar la ediția din 2023 de la Street Delivery am cunoscut și personal echipa Străzi pentru Oameni și m-a impresionat implicarea lor.

Am aflat cu mare bucurie de această inițiativă a organizației de a face cât mai mult pentru a păstra spațiul verde și a spune NU betonării (excesive). Am vrut să aflu mai multe despre proiect și despre „ingredientele” care au făcut posibilă reușita. Pentru că de prea multe ori ne spunem că nu se poate și nici măcar nu mai încercăm să schimbăm lucruri care ne enervează, deranjează sau dor din ceea ce vedem în spațiul public sau în comunitate. Te invit și pe tine să citești și să te inspiri din tenacitatea organizației și din viziunea către schimbare, din dialogul pe care l-am avut cu Teodora Ștefan:

 

 

Cum s-a născut inițiativa plantării de copaci pe Bulevardul Elisabeta? Este o problemă pe care o simțiți la nivelul întregului oraș?

 

Noi am înscris proiectul pe care l-am numit “Coroană Verde pentru Regina Elisabeta” în programul de Bugetare Participativă a Primăriei Municipiului București în 2022. Ideea s-a născut dintr-o observație simplă: degradarea copacilor și a alveolelor de pe bulevard. Era o problemă evidentă pe care orice trecător o simțea când trecea pe bulevard, în special vara.  Pe caniculă spațiul era extrem de greu de parcurs din cauza lipsei umbrei.

 

Această problemă nu se întâmplă doar pe acest bulevard. Am observat lipsa de spații verzi la nivelul întregului oraș, știind că Bucureștiul are sub 9mp de spații verzi comparativ cu 26mp media europeană și 50mp care este recomandarea OMS pentru un oraș cu aer respirabil. Am ales să începem demersul plantării de copaci cu Bulevardul Regina Elisabeta datorită importanței istorice a acestuia, dar și a potențialului pe care zona o are pentru locuitorii actuali, atât rezidențiali, cât și comerciali. 

Ce înseamnă reușita acestei inițiative și faptul că a devenit realitate, pentru întreaga echipă (și voluntarii) Străzi pentru Oameni și pentru tine personal, Teodora Ștefan?

Acesta este cel mai mare proiect al nostru de până acum. E un proiect pentru reușita căruia s-au mobilizat foarte mulți oameni, atât din echipa noastră, cât și cetățeni care au strâns voturi sau au făcut donații către ONG-ul nostru din simplu fapt că și ei credeau în necesitatea acestor arbori la fel de mult ca noi.

În plus, e un proiect care ne unește și ne motivează să propunem altele poate chiar mai ambițioase decât acesta. Noi toți suntem voluntari, inclusiv eu. Nu trăim din voluntariat, ci trăim din sentimentele pozitive prin care trecem atunci când un proiect de amploare precum acesta e realizat - și evident, din joburile noastre, fiecare dintre noi fiind specialiști într-un domeniu sau altul. Toate fondurile asociației noastre au fost cheltuite până în acest moment exclusiv pentru proiectele și acțiunile noastre în care credem foarte mult.

Oamenii din asociație sunt încântați de reușită, ba chiar lucrează cu mult spor pentru a putea înscrie un nou proiect și în următoarea rundă de bugetare participativă. Este un exercitiu democratic în care noi credem.

 

Pe mine acest proiect m-a trecut prin toate sentimentele posibile. Au trecut 2 ani între propunerea proiectului și implementarea acestuia, 2 ani de uzură fizică și mentală care s-au suprapus cu o perioadă de doliu intens. În momentul în care am văzut copacii plantați am simțit multă bucurie fiindcă proiectul se întâmpla în sfârșit. Am simțit și tristețe, fiindcă George - cel care a gândit acest proiect și care l-a redactat și înscris la bugetare - nu este aici să vadă și el copacii plantați. George a fost fondatorul asociației Străzi pentru Oameni care s-a stins din viață din cauza unui cancer agresiv. El a luptat mult să lase în urmă aceste proiecte. Noi doi am avut o relație de 6 ani, iar acesta e și motivul pentru care am rămas în asociație și am lucrat alături de colegi pentru a-i vedea visurile îndeplinite. Am simțit și dezamăgire fiindcă proiectul nu este perfect și nu este implementat în prezent întocmai cum și-l imagina el. Încercăm pe viitor să îl perfecționăm. Dar mai presus de toate, am simțit împlinire și am simțit mândrie - sunt mândră de el că a lăsat atât de mult în urmă, sunt mândră de mine că am reușit să îmi adun puterile și să duc mai departe ce a început el și sunt mândră de frumoasa echipă dedicată a “Străzi pentru Oameni”.

Care sunt ingredientele acestui succes? Ce a făcut posibilă ca inițiativa să poată fi transpusă în realitate?

În primul rând, reziliența celor care s-au implicat în acest proiect. De la procesul de aplicare la bugetarea participativă unde a existat o echipă de lucru care a inclus și oameni din afara asociației cărora le mulțumim  - Alex Opriță, Corina Bratu - până la ultima lopată, ca să zic așa.

Campania de promovare a fost intensă - s-a lăsat cu nopți nedormite, contactarea tuturor celor care ar fi putut să ne ajute să aducem acest proiect pe ecranele locuitorilor din București, explicarea procesului de Bugetare Participativă - da, a fost necesar să facem acest lucru pentru că oamenii pe care îi cunoaștem își doresc să înțeleagă pentru ce votează si daca într-adevăr se aliniază cu credințele lor. S-a lăsat și cu competitivitate între cele două proiecte câștigătoare: cel propus de echipa Străzi pentru Oameni și programul de sterilizare a peste 5000 de pisici.

Deschiderea autorităților pentru acest proiect a contat iar foarte mult - din păcate, din motive care nu ar trebui să existe, mulți primari la nivel de țară refuză să implementeze proiecte și să aplice măsuri care ar îmbunătăți viața locuitorilor. Ne-a ajutat să găsim aici suficientă deschidere încât să putem mișca proiectul și să îl facem împreună să se întâmple.

Un alt ingredient a fost munca și dedicarea membrilor pentru a implementa proiectul în memoria arh. George Vasiliu, după ce acesta s-a stins din viață. Nu a fost un lucru ușor, dar în mijlocul unei pierderi atât de mari, noi ca echipă am ales nu doar să continuăm, ci și să folosim acest proiect pentru a inspira - atât pe noi înșine, cât și pe fiecare bucureștean în parte.

De asemenea, sprijinul locuitorilor care au votat proiectul a fost esențial. Dorința lor care a coincis cu ideea noastră. Fără el, nu știm dacă azi am fi avut Coroană Verde pentru Elisabeta. 

Cum ați colaborat cu instituțiile publice și ce puteți da mai departe din această experiență altor organizații?

Colaborarea cu instituțiile a fost rece-caldă. Am avut momente în care ne-am înțeles foarte bine și părea că suntem pe aceeași lungime de undă, în special în întâlnirile față în față. Ne puneam de acord, lucrurile erau promițătoare și se mișcau inainte. Am avut și momente în care comunicarea era greoaie și informațiile nu erau atât de transparente pe cât ne-am fi dorit. Cu cât trecea timpul, cu atât deveneam mai anxioși și tratam procesul ca pe o luptă, pur și simplu militam pentru ca acest proiect să se întâmple. Știam că nu tot timpul proiectele din bugetarea participativă sunt și implementate. E un demers relativ nou pentru București, ceea ce înseamnă că este perfectibil. Noi credem în ideea de participare a cetățenilor și credem că ar trebui să fie mai facilă decât a fost uneori pentru noi.

Suntem convinși din interacțiunile cu reprezentanții acestor instituții de intențiile bune ale fiecăruia dintre ei, tocmai de aceea vrem să vorbim despre proces și să încercăm să îl îmbunătățim pentru ca experiența celor ce vor înscrie proiecte în bugetările participative în viitor să fie una mai bună.

Considerați că astfel de inițiative sunt practici deja curente în țările din Vest? Este România un caz aparte în privința betonării spațiului verde și a trotuarelor?

Țările din Vest au trecut și ele prin perioade de betonări, deci România nu este un caz special. Doar că aceste țări au trecut prin aceste etape acum vreo 50-60 de ani, și la ei nu au fost încălcate legile pentru construcții ca în România. Ne bucurăm să vedem că au realizat care sunt consecințele -  efectele nocive asupra sănătății și asupra stilului de viață. Aceste țări au luat deja măsuri cum ar fi transformarea unor străzi în pietonale, recuperarea spațiilor verzi, investiția în mijloace alternative de transport și infrastructura pentru acestea, restricții impuse în regimul construcțiilor, și crearea de spații pentru toate grupele de vârst[. De exemplu, noi am constatat într-un atelier pe care l-am ținut la liceul Lucian Blaga că spațiile din oraș pentru adolescenți sunt extrem de puține.

Ca urmare există elevi minori care se întâlnesc la diverse case de pariuri, doar pentru că pot petrece timp împreună acolo. Noi vrem să aibă locuri în aer liber, cu mult verde, unde să se poată întâlni în siguranță și să petreacă timp de calitate. 

Cum pot fi trași la răspundere cei aflați la conducerea instituțiilor publice (primării, consilii locale etc), pentru astfel de decizii care afectează mediul, calitatea spațiului construit și, în cele din urmă, sănătatea cetățenilor?

De multe ori presiunea publică funcționează și reușim împreună să schimbăm decizii nocive pentru oraș, care ne afectează viața sau să propunem idei autorităților care poate nu erau pe ordinea de zi. Cum facem asta? Prin petiții oficiale, proteste, sesizări și în general prin mobilizarea unui număr foarte mare de oameni.

Cu toate acestea, există cazuri în care presiunea nu funcționează, astfel că cel mai important instrument pentru a avea impact în orașul nostru rămâne votul. 

În final, cât de implicați estimați că sunt bucureștenii în a milita pentru spațiul verde și a spune NU betonării? Ce ați observat?

Noi observăm o creștere a dorinței de implicare civică în jurul nostru. Apar din ce în ce mai multe inițiative civice în cartiere, oamenii caută cauze pentru care să lupte și chiar vor să se implice fizic în schimbarea orașului. Chiar și acum, la această plantare, am avut câțiva cetățeni care au venit să planteze și ei copacii, avem cetățeni și firme care vor să adopte copaci de pe bulevard și să îi ude apoi.

De asemenea, mai observăm un lucru: oamenii care vor să se implice sunt și cei care sunt cei mai ocupați. Tocmai pentru că au acest motoraș intern care îi determină să facă lucruri, sunt mereu în mișcare și nu le pot face pe toate. Ba chiar uneori resimt uzura acestei munci care nu e deloc una ușoară, în special atunci când rezultatele nu sunt imediate, ci durează ani. Aici este important pentru noi, cei la “Strazi pentru Oameni”, că avem o echipa care nu doar “face”, dar chiar avem grijă unii de alții, ne incurajăm și ne ajutăm. Suntem o echipă și câștigăm împreună sau pierdem separat. 

Cum comentați protestele/ flashmoburile din anumite cartiere și zone, de ex Berceni sectorul 4, unde oamenii s-au reunit recent în semn de protest față de betonarea excesivă a trotuarelor? Vă gândiți să duceți acest model de bună practică și în alte sectoare sau zone ale Capitalei?

Nu doar comentăm aceste acțiuni, ci participăm la ele atunci când nu avem resurse să fim noi cei care le organizează. Credem mult în participarea oamenilor și încercăm să îi încurajăm să fie vocali și să își ceară drepturile atunci când identifică probleme similare. Îi încurajăm să facă sesizări, îi încurajăm să participe la proteste în număr cât mai mare și îi încurajăm să înscrie și ei proiecte la bugetări participative sau concursuri dedicate comunității, fiindcă ei știu cel mai bine care sunt lucrurile cele mai importante din zona lor.

În discuțiile cu instituțiile cu care am colaborat am insistat mereu pentru necesitatea acestor proiecte și ne dorim în primul rând să reușim să extindem proiectul pentru a cuprinde și alveolele acoperite de asfalt și pierdute în timp. Apoi, vrem ca proiectul “Coroană Verde pentru Regina Elisabeta” să funcționeze ca un exemplu și pentru alte zone din oraș. Ne dorim asta foarte mult - noi cautăm mereu în proiectele noastre un efect de multiplicator. 

Ce alte acțiuni plănuiți la Străzi pentru Oameni? De ce să vi se alăture cetățenii și cum anume o pot face?

În primul rând, vrem să ducem mai departe acest proiect și există deschidere și din partea instituțiilor. Sperăm să găsim împreună soluții pentru recuperarea tuturor alveolelor și crearea unei coroane verzi așa cum ne-o dorim cu toții.

În al doilea rând, mai avem un proiect ce urmează să fie implementat: o propunere de pietonizare temporară a străzii dintre Piața Obor și mijloacele de transport. Este primul nostru proiect ce a fost preluat de primărie spre implementare și așteptăm cu mare interes începerea șantierului și deschiderea acestei porțiuni pietonale. Când se va întâmpla acest lucru, ne dorim să fim prezenți acolo și să încurajăm folosirea zonei în cel mai frumos și liniștit mod posibil. Vrem să folosim acest proiect pentru a schimba starea oamenilor care trec pe la Obor.

Apoi, focusul nostru cel mai mare în acest moment este petiția pentru transformarea Căii Victoriei în pietonală permanentă. E un mod de presiune publică pentru a insista asupra necesității unei decizii cu privire la această arteră importantă din oraș. De ani buni există evenimentul Străzi Deschise care transformă Calea Victoriei în pietonală în weekendurile de vară. E un eveniment care anul trecut a avut peste 1.000.000 de participanți și credem că asta arată dorința oamenilor pentru spații pietonale. Noi credem că o stradă pietonală permanentă ar însemna mai multă promenadă de bun simț și mai puțină gălăgie specifică unui eveniment. De aceea, vrem să aflăm cât de mulți bucureșteni susțin extinderea programului până la permanentizarea pietonizării. Până în acest moment petiția are peste 25.000 de semnături și poate fi accesată aici. 

Un proiect pe care îl avem tot timpul în lucru este #trotuarelibere care presupune sesizarea celor mai periculoase zone din cauza mașinilor parcate pe trotuar. Am colaborat atât cu Administrația Străzilor, cât și cu primăriile de sector și trimitem zilnic multe sesizări pentru aceste mașini parcate ilegal. În același timp, le arătăm oamenilor cum pot face și ei sesizări și promovăm trotuarele pentru oameni.

 Pentru că ne-am dat seama că ideea de urbanism nu este una accesibilă și ușor de înțeles de cetățeni, am început de curând să lucrăm la proiecte editoriale cu specialiștii din asociația noastră. Astfel, urb. Samuel Stancu a redactat un Mini-Ghid de Urbanism Tactic (îl găsiți aici) și arh. Florina Ciuhita lucrează la o serie de articole despre ce înseamnă Străzi pentru oameni (primul articol aici).

 Cel mai nou proiect la care lucrăm, este un redesign al zonei Piața Revoluției - este în fază incipientă și are un potențial enorm. Noi credem că este inevitabil ca mai devreme sau mai târziu să avem Calea Victoriei - Pietonală Permanentă - și vrem să ne concentrăm deja de pe acum pe ce înseamnă spațiu pietonal și spațiu verde urban de calitate în zonă. Este important ca oamenii să își poată imagina viitorul și să simtă că este al lor. Mai multe detalii aici vor urma pe parcursul verii.

Mai avem și proiecte din zona de educație civică, am vorbit în total cu peste 1000 de elevi despre importanța unui oraș mai verde, mai prietenos, mai liber.

 Cetățenii ne pot ajuta să ducem aceste proiecte mai departe redirecționând către noi cei 3,5% din impozit prin formularul 230, prin donații directe pe persoană fizică sau pe firmă și, de asemenea, ni se pot alătura. Noi răspundem destul de rapid pe rețelele noastre de Social Media (Facebook “Străzi pentru Oameni”, instagram și TikTok @strazi.pentru.oameni), dar și pe email contact@strazipentruoameni.net.

 Pe lângă proiectele în lucru, suntem deschiși și la idei noi care vin la pachet cu forțe noi. Știm că sunt multe zone unde ar fi nevoie de mai multe străzi pentru oameni, și mai știm că ușor-ușor o să reușim să obținem asta împreună.