Programul Efectiv Civic a ajuns la final, după 3 ani de la debut. Momentul a fost marcat de FDSC printr-un eveniment la care au fost prezenți și reprezentanți ai celor 45 de asociații din toată România înscrise în program.

Principalii beneficiari au fost copii și tineri.

”Programul Efectiv Civic își propune să sprijine organizațiile în dezvoltarea capacității de a implementa proiecte relevante, axate pe subiecte actuale și importante pentru copii și tineri. Prin acest program, am creat un cadru în care organizațiile mai mici au avut ocazia să învețe direct de la organizații cu experiență, pe teme precum educația media (de la Centrul pentru Jurnalism Independent) și dialogul intercultural (de la Agenția Împreună, Curba de Cultură, Institutul Intercultural Timișoara, eLiberare, UNICEF și doi experți Raluca Tomșa de la Universitatea București și Diana Ghinda de la Training Café) și să aplice aceste cunoștințe în comunitățile lor. 

Rezultatele programului nu s-au văzut doar la nivelul tinerilor implicați, ci și în creșterea reală a capacității organizațiilor participante, atât prin dezvoltarea de abilități pe conținut, cât și prin dezvoltare la nivel organizațional”, a declarat Alexandra Soare, manager de proiect FDSC.

Când poți spune că o ”lecție” de Educație Civică a avut succesul scontat?

Atunci când elevii ”renunță la a fi pasivi”, ne-a răspuns Bianca Rus, manager de proiect la CJI și colaborator pentru atelierele de educație media.  

”Un tânăr ’dezamorțit’ este un tânăr care are potențialul de a ajunge un cetățean activ, chit că poate încă nu știe exact cum”, ne-a mai explicat Bianca Rus, acceptând cu amabilitate să ne răspundă la următoarele întrebări:

Care este valoarea Programului Efectiv Civic? Ce a schimbat el în bine? 

Cred că programul aduce valoare din mai multe perspective, în primul rând, atunci când vorbim despre impactul asupra organizațiilor participante. Acolo am văzut în ultimii trei ani povești pe care le-aș numi de succes, pentru că organizații care poate nu aveau în vedere dezvoltarea de expertiză și de proiecte de educație media, au în prezent printre direcțiile de acțiune în continuare educația media, împachetată și adaptată comunităților locale cu care lucrează, iar acest lucru cred că reprezintă un câștig pentru noi toți.

Un alt aspect care aduce valoare cred că reprezintă și faptul că „știm unii de alții” mai bine. Am cunoscut organizații și asociații locale despre care nu știam până să luăm parte în Efectiv Civic, iar acum știm că avem o rețea prin care educația media poate răspunde eficient și relevant nevoilor comunităților locale la cei care au cea mai mare nevoie de ea.

Dacă ne uităm la impactul asupra beneficiarilor, în special asupra copiilor și tinerilor, poveștile de succes sunt la fel de prezente, de la sensibilizarea cu privire la teme, din păcate încă actuale, stringente, precum combaterea dezinformării și a discursului urii, la dezvoltarea unor abilități de bază pentru analiza mesajelor și verificarea informației.

Ce am fost surprinsă să descopăr prin Efectiv Civic este cât de mare poate să fie diversitatea creativă prin care au fost abordate proiectele și asta cred că este din nou o valoare pe care o putem extrage din program: să vezi că poți face educație media inclusiv când te plimbi în pădure pe bicicletă, când creezi zine online sau când ești mic și înveți despre meseriile din orașul tău. :)

Cum se poate cuantifica rezultatul unor ”lecții” de educație civică? Cum și când se văd rezultatele? Ne puteți da câteva exemple concrete?

În mai multe feluri, aș spune. Plecând cumva de la ideea că proiectele implementate au fost foarte diverse, iar abordările au cerut atunci metode și instrumente de măsurare și evaluare la fel de diverse, cred că răspunsul începe cu nevoia de a înțelege că evaluarea este o componentă esențială care trebuie avută în vedere încă din etapa de conceptualizare a proiectului.

Pe direcția de educație media noi am dezvoltat un mini-test de evaluare, i-aș spune, care a servit organizațiilor mai mult ca punct de plecare pentru a identifica cum pot formula niște întrebări relevante, adaptate grupurilor cu care lucrau, pentru a măsura progresul participanților. Și atunci, aș zice că un prim pas în cuantificarea lecțiilor de educație civică este tocmai măsurarea nivelului inițial și a celui post-intervenție al beneficiarilor, ca să poți să înțelegi ce au învățat, cât, ce concepte au poate în continuare nevoie de clarificări sau abordări multiple sau în altă formă decât ce ai făcut până atunci.

Cred că contează foarte mult și observația sau sesiunile de feedback și reflecție pe parcursul implementării proiectelor, pentru că de multe ori un test nu îți va arăta ce sau cum se simte un copil în momentul în care, spre exemplu, realizează cum îl afectează biasul de confirmare sau când își dă seama că a crezut o informație falsă.

Tot așa putem observa și schimbările de atitudine, pe care cred că este foarte important să le urmărim, mai ales atunci când avem oportunitatea de a sta în legătură directă cu tinerii și copiii pe durata unui proiect, cum s-a întâmplat în majoritatea dintre proiectele implementate în program.

Atunci vezi într-adevăr rezultatele: de la simplul fapt că poate nu mai dau like la tot ceea ce văd online, la faptul că își pun întrebări despre ceea ce văd online, dacă e fapt sau opinie, și apoi că fac acel pas în plus să verifice informații înainte de a da mai departe un conținut. 

Sau atunci când încep să reflecteze asupra ceea ce au postat, raportându-se la libertatea de exprimare și la limitele sale.

Sau când încep să observe și să atragă atenția asupra momentelor în care alții perpetuează un discurs nepotrivit. 

Cu alte cuvinte - când renunță la a fi pasivi. Cred că atunci putem să începem să vorbim despre rezultate, indiferent de intensitatea sau complexitatea acțiunilor pe care aleg să le facă mai departe din punct de vedere civic.

Un tânăr ’dezamorțit’ este un tânăr care are potențialul de a ajunge un cetățean activ, chit că poate încă nu știe exact cum. Iar intervențiile în comunitate, precum cele din cadrul programului, pot face fix asta: să îi arate cum. De la a îi arăta modurile cum poate conta în societate, în comunitate, sau chiar în pătrățica lui, la a îi oferi efectiv instrumente să facă și să mențină binele în jurul lui.

În raportul Starea Democrației, lansat recent, anul 2024 este numit anul marii dezbinări naționale. Ce se poate face pentru ca 2025 să stopeze acest proces și să devină un al al unificării? Ce rol joacă implicarea civică pentru atingerea acestui obiectiv?

Cred că anul 2025 nu poate decât să pună o cărămidă pentru a construi în anii ce vin soluții.

Un prim pas cred că îl reprezintă înțelegerea nevoilor, a temerilor, dar și a speranțelor care poate ne-au fost călcate în picioare, nouă și altora. Aceste lucruri ne conduc deciziile, atât rațional, cât și emoțional.

Ultimul an ne-a stors emoțional, iar reacțiile oamenilor în fața mesajelor agresive, polarizante nu au avut de multe ori o analiză critică în spate. E și dificil să fi avut, având în vedere că majoritatea dintre ele exploatau fix nevoile nesatisfăcute, temerile neadresate sistematic și sistemic. Și o fac în continuare, adâncind distanțele dintre noi în societate. 

Așa că 2025 cred că este anul în care una dintre priorități ar trebui să fie înțelegerea celui de lângă noi. 
Și apoi trasarea unor direcții de intervenție, unde, înainte de implicare, e nevoie de educație civică văzută ca parte din soluție, fiind esențială pentru a aduce sensibilizare la ideea de „bine comun”, conștientizare cu privire la drepturile pe care le avem, că le putem pierde foarte ușor și cum putem să le apărăm.
Și pentru a transmite ideea că ele nu vin fără responsabilități.
Și că dacă vrem să ne fie bine împreună, e nevoie să ne implicăm pentru a construi acest bine.

 Despre programul Efectiv Civic

Programul Efectiv Civic a fost dezvoltat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, și a avut ca obiectiv să sporească și să consolideze capacitatea ONG-urilor în furnizarea de intervenții de alfabetizare media pentru copii și tineri SAU de facilitare a dialogului intercultural, a înțelegerii interculturalității, dezvoltarea unei atitudini prietenoase față de diversitate pentru copii și tineri români, dar și refugiați/migranți aflați în România.

Programul a avut la bază trei piloni:

Oferirea unui proces educațional care să ofere ONG-urilor implicate oportunitatea de a-și crește capacitatea de a aborda/interveni într-unul din cele două domenii importante pentru o societate funcțională și vizate: educația media și dialogul intercultural.

Finanțarea, anual, a unui număr de cel puțin 15 proiecte relevante pentru cele două domenii vizate: educația media și dialogul intercultural. Dezvoltarea capacitatii ONG-urilor finanțate în vederea creșterii sustenabilității acestora și a îmbunătățirii capacității de a implementa proiecte.

Programul de 3 ani a debutat în 2022 și a finanțat 45 de asociații din toată România. Toate proiectele finanțate au avut ca principali beneficiari copii și tineri, indiferent de tematica inițiativei (educație media sau dialog intercultural), iar în domeniul dialogului intercultural, a fost încurajată implicarea copiilor și tinerilor refugiați/migranți aflați în comunitatea în care se desfășoară proiectul.

____________________________________________________ 

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG