Spațiul civic din România s-a restrâns în 2023. Jurnaliștii și organizațiile societății civile s-au confruntat cu campanii de calomnie și acțiuni de tip SLAPP. Independența presei s-a aflat sub presiunea influenței politice, iar organizațiile societății civile s-au confruntat cu provocări generate de legislație, birocrație și lipsa finanțării.

Acestea sunt concluziile principale referitoare la România în raportul Civic Space 2024 dat publicității joi, raport care include analize privind evoluția spațiului civic în Europa, inclusiv privind impactul politicilor UE și al programelor sale.

Conform ONU, spațiul civic este mediul care permite oamenilor și grupurilor să participe în mod semnificativ la viața politică, economică, socială și culturală din societățile lor.

”Spațiul civic este un indicator cheie al sănătății democrației. Societatea civilă și mișcările sociale au rolul de a trage semnale de alarmă atunci când democrația se deteriorează”, se arată în raportul CSW 2024.

În introducerea capitolului referitor la România este reamintită recomandarea făcută de Comisia Europeană Guvernului de la București privind organizarea de consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației. Recomandarea apare în raportul CE din 2023 privind statul de drept și cu toate că Guvernul a susținut că s-au făcut pași în acest sens, societatea civilă afirmă că nu a existat nicio îmbunătățire sau vreun progres concret în implementarea sistematică a acestei recomandări.

Pe de altă parte, în 2023 organizațiile societății civile au continuat să solicite o legislație coerentă și adecvată pentru a proteja libertatea de asociere. Cadrul legislativ actual este neclar și inconsecvent, cu impact asupra obligațiilor administrative ale ONG-urilor.

De semenea, Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care ar simplifica și digitaliza procedurile legale existente și cerințele birocratice pentru ONG-uri, dar în același timp a fost adoptată și o lege care limitează dreptul lor de a se adresa instanței, precum și dreptul organizațiilor de mediu de a contesta proiecte imobiliare.

Elaborarea politicilor rămâne imprevizibilă și netransparentă, pe măsură ce cadrul legal românesc a continuat să se schimbe foarte rapid. În particular, a fost propus un pachet fiscal a făcut să fie foarte dificil pentru societatea civilă să respecte și să urmărească procesul legislativ.

Guvernul a continuat să legifereze prin ordonanțe de urgență, oferind foarte puține oportunități părților interesate de a fi cu adevărat consultate și a-și spune punctele de vedere.

Jurnaliştii și organizațiile neguvernamentale au continuat să se confrunte cu SLAPP-uri şi campanii de calomnie, încercându-se intimidarea lor și oprirea unor demersuri făcute în interes public.

Totodată, au existat provocări semnificative la adresa independenței presei, iar mijloace mass-media importante au cedat influenței politice și presiunii exercitate de unii actori privați.

Prin urmare, este de așteptat ca toate acestea să aibă un impact negativ pe parcursul anului 2024, când România organizează patru runde de alegeri.

În subcapitolul referitor la peisajul instituțional, politic și socio-economic, se vorbește pe larg despre:

  • Tulburări în sistemul de justiție
  • Discriminarea persoanelor LGBTIQ+
  • Violența bazată pe gen
  • Numărul mare de mame minore
  • Scandalul azilelor

 

În ceea ce privește libertățile civile, sunt detaliate următoarele categorii și subiecte:

 

Libertatea de asociere

  • Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 și consecințele ei
  • Legi neclare și practici judiciare neuniforme
  • Lipsa datelor centralizate
  • Comunicare defectuoasă între instituții
  • Birocrație
  • Unificarea registrelor ONG-urilor

 

Libertatea de a protesta pașnic

  • Propunerea legislativă pentru restrângerea dreptului de a protesta și pedeapsa cu închisoarea
  • Abuzuri asupra manifestanților pro-Palestina
  • Scăderea atacurilor antisemite 

 

Libertatea de exprimare

  • Peisajul media deteriorat
  • Dezinformarea în creștere
  • Tendințele extremiste
  • Scandalul Libertatea
  • Presiunile din partea industriei jocurilor de noroc și a dezvoltatorilor imobiliari
  • Cazul Emilia Șercan
  • Presiunile pentru divulgarea surselor
  • Finanțarea presei de către partide

 

Spațiu sigur

  • Procesele tip SLAPP
  • Legea avertizorilor

 

Finanțarea organizațiilor societății civile

  • Oboseală și lipsă de resurse
  • Finanțare limitată, nesustenabilitate
  • Obligații introduse în Codul Fiscal

 

Dialog civil și dreptul la participare

  • Scandalul Rădăuți
  • Propuneri legislative adoptate fără consultare publică temeinică
  • Lipsa transparenței privind cheltuirea fondurilor europene

 

Reziliența societății civile

  • Susținerea și încrederea acordată de public ONG-urilor
  • Cele mai multe hotărâri CEDO și CJUE neexecutate - 113

 

Recomandări

Recomandarea principală făcută autorităților din România este: Fără abuzuri legislative, de norme și practici menite să scadă capacitatea societății civile și a jurnaliștilor de a-și îndeplini misiunile de interes public.

Alte recomandări:

  1. Eliminarea restricțiilor severe care limitează dreptul ONG-urilor de a face apel la instanță și, în special, care ar limita capacitatea ONG-urilor de mediu de a contesta proiectele de dezvoltare
  2. Asigurarea și protejarea unui mediu propice pentru instituțiile media independente și accesului la informații publice
  3. Asigurarea accesului organizațiilor de monitorizare a drepturilor omului în spațiile de locuințe pentru persoane vulnerabile
  4. Adoptarea de măsuri urgente pentru a proteja jurnaliștii, actorii civici și apărătorii drepturilor omului vizați de SLAPP
  5. Asigurarea unei finanțări durabile și previzibile pentru sectorul societății civile
  6. Implementarea pe deplin a Legii avertizorilor, cu asigurarea accesului la asistență juridică

Autori

Analiza privind situația din România face parte din raportul Civic Space Watch 2024 și a fost realizată de FDSC, organizație neguvernamentală independentă, fondată în 1994, la inițiativa Comisiei Europene.

Raportul a fost publicat sub egida Forumului Civic European (ECF), o rețea pan-europeană formată din peste 100 de asociații și ONG-uri din 30 de țări europene. Fondat în 2005, ECF urmărește protejarea spațiului civic, susține implicarea civică și dialogul, pentru mai multă egalitate, solidaritate și democrație în Europa.

Civic Space Watch colectează cercetări și analize realizate în spațiul european cu privire la condițiile în care activează organizațiile societății civile, înregistrând astfel tendințele naționale și trans-Europene.

Prin monitorizarea informațiilor apărute în mass-media și pe rețelele de socializare cu ajutorul membrilor și partenerilor marcanți, CSW își propune să faciliteze accesul la resurse și să îmbunătățească schimbul de informații în rândurile societății civile de pe teritorul european.

__________________________________

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong