Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile a lansat joi studiul „Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind migrația pentru muncă în România”.

Cercetarea a vizat fenomenul migrației lucrătorilor care vin în România, provocările și oportunitățile care apar, dar și măsurile care ar putea fi luate pentru a-i sprijini și pe ei, și comunitățile locare în care încearcă să se integreze.

Studiul a beneficiat de punctele de vedere exprimate de sindicate din BNS și Cartel Alfa. El poate fi consultat AICI.

La eveniment au vorbit în calitate de invitați Ramona Chiriac (șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România), Victoria Stoiciu (consilier de stat, Cancelaria Prim-Ministrului, Guvernul României) și Ionuț Cîrdei (director, Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, Inspectoratul General pentru Imigrări).

În deschiderea evenimentului, Ionuț Sibian, directorul executiv al FDSC, a precizat că, potrivit raportului Comisiei Europene ”Choosing Europe’s Future”, populația UE va continua să scadă, astfel încât în 2040-2050 vom fi cu aproximativ 20 de milioane mai puțini la nivelul UE și cu 27 milioane mai puțini oameni pe piața muncii, în condițiile în care tot atunci procentul celor care vor beneficia de pensie va depăși 50%.

”Ne întrebăm cum vom acoperi acest deficit. (...) Europa Socială trebuie regândită!”, a subliniat Ionuț Sibian, făcând trimitere la recomandările din studiul FDSC lansat azi referitoare la necesitatea adoptării unor politici publice.

La rândul său, Ramona Chiriac a precizat că ”România a devenit tot mai atractivă pentru salariați din afara UE” și că scăderea forței de muncă din România e cauzată de îmbătrânirea populației și de propria emigrație – cam 20% din populația care poate munci.

În plus, potrivit estimărilor, România va înregistra una dintre cele mai ample scăderi a populației până în 2070, a mai punctat șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.

În timpul dezbaterilor, vorbitorii au oferit mai multe date statistice și au prezentat câteva dintre piedicile și problemele cu care se confruntă imigranții care doresc să muncească în România.

Înregistrarea integrală a evenimentului poate fi urmărită AICI.

Câteva dintre ideile prezentate și dezbătute:

  • Printre principalele provocări se află barierele lingvistice și abuzurile angajatorilor
  • Imigranții rămân cu un nivel crescut de dependență față de angajatori și de agențiile de recrutare care i-au adus, un lucru care poate fi schimbat prin politici publice
  • Dacă în 2016 în București erau aproape 40.000 imigranti, din care circa 10.000 din UE, pe primele 9 luni ale acestui an s-au inregistrat deja 105.116 cereri, din care circa 2/3 din state terțe, iar restul din UE. Creșterea este exponențială, cam cu 20% în fiecare an.
  • Unii imigranți spun că sunt înșelați de firmele care îi recrutează, însă le e frică să raporteze neregulile de teamă că își pierd locul de muncă.
  • Există o lipsă de personal în instituțiile publice care se ocupă de ei (IGI, AJOFM, ITM etc).
  • Sunt probleme și cu asigurările de sănătate, dar și cu costurile pentru chirii.
  • ONG-urile îi ajută să se integreze în comunitate.
  • E nevoie de schimbări legislative, se pregătește o platformă digitală unde imigranții se vor înregistra și astfel se va îmbunătăți procesul de angajare.

Alexandra Porumbescu, din partea echipei de cercetare de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migratiei, a atras atenția asupra faptului că, la fel ca și românii care pleacă să muncească peste hotare, și imigranții care vin la noi se sacrifică acceptând să se confrunte cu diverse probleme și situații de viață pentru a putea trimite bani familiei, în țara de origine.

Unul dintre reprezentanții imigranților care au luat cuvântul la eveniment a anunțat că intenționează să își deschidă propriul business în România, iar un altul a mulțumit românilor care l-au primit cu prietenie și cu care colaborează. ”Dacă oferi respect, primești respect”, a punctat el.

_______________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG