Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) a sărbătorit miercuri, 2 octombrie, 30 de ani de activitate. A fost un bun prilej de rememorare a etapelor parcurse, a reușitelor și a greutăților depășite prin spirit de echipă și solidaritate, dar și de trasare a planurilor de viitor.
„FDSC a fost înființată, în urmă cu treizeci de ani, pentru a sprijini și dezvolta ideea de societate civilă, care în acele zile, după cum mulți poate că au uitat acum, era un concept cu adevărat nou. A fost gândită și condusă de români, sub îndrumarea unor personalități independente din România, cu misiunea de a lucra în beneficiul societății românești”, a reamintit, în mesajul transmis cu ocazia aniversării, Karen Fogg, prima șefă a Delegației Comisiei Europene la București în perioada 1993-1998, membră a Consiliului Director al FDSC.
„Cea mai mare provocare pe care o aveam în 1994 era de a duce România pe un drum euroatlantic și de a apăra democrația incipientă. Retrospectiv, principala noastră reușită este faptul că am devenit un jucător semnificativ la nivel local, regional și european”, a subliniat și Ionuț Sibian, actualul director executiv al FDSC.
Sectorul ONG s-a dezvoltat semnificativ în ultimele decenii. Dacă în 1994 în România apăruseră puțin peste 10.000 de organizații, anul trecut sectorul ONG cuprindea aproximativ 127.000, arată datele din raportul „România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” realizat de FDSC, despre realizările căreia puteți citi pe larg AICI.
”Eu am ajuns în FDSC ca voluntar, în 2000. Exista un spațiu democratic. Ancuța Vameșu era foarte aproape de noi. Vorbeam despre valori, despre ce ne ține împreună. Am avut tot timpul în acești ani multe momente dificile, când am fost pe marginea prăpastiei. Spiritul de solidaritate și de a ne uni în momente cheie a contat”, a subliniat Ionuț Sibian în timpul întâlnirii de miercuri, la care au fost prezenți foști și actuali colegi, colaboratori din alte ONG-uri, reprezentanți ai ambasadelor, finanțatorilor și mass-media (foto).
Povestea celor 30 de ani de FDSC a fost spusă ieri pe diferite voci, aflate pe scenă sau nu dar cu sinceră emoție.
Cătălin Crețu, președintele FDSC, a fost cel care a punctat momentul pornirii la drum:
”În 1989, noi am ieșit din acel regim cu o idee foarte inconfortabilă despre asociere, pentru că tot ce însemna asociații, sindicate, cooperative era atunci făcut cu forța. Nu a fost ușor la începuturi să reinventăm această idee de asociere și să venim laolaltă cu toții ca să ne asociem, să ne dăm seama că putem vorbi liber și să ne aducem împreună ideile, dorințele. Și să nu ne fie teamă de ce se întâmplă odată ce deschizi gura și pornești niște proiecte”.
Ancuța Vameșu, fondatoare și primul director executiv al FDSC, a fost cea care a dezvăluit cât de greu a fost începutul, a punctat fazele dezvoltării societății civile în România și a propus o misiune pentru următorii 10 ani.
Am spicuit câteva informații și idei, bune de păstrat online și pentru #FDSC40 
:
”Nu multă lume credea”
FDSC trebuia să facă legătura între instituțiile cu bani și organizațiile care au nevoie de ei - legătura între funcționari și activiști.
Nu a fost ușor. În 1994 era un guvern nu tocmai prietenos cu societatea civilă. Nu multă lume credea că o să existăm, că o să facem ceva până la urmă. Eram o chestie pe o hârtie, între Comisia Europeană și Guvernul României. Ne tot plimbau, pentru că ideea de fonduri publice administrate privat și independent era aproape de neconceput.
Karen Fogg și-a pus la bătaie poziția de funcționar european. N-a fost ușor nici pentru ea, sunt lucruri pe care probabil niciodată n-o să le aflăm - cât de greu a fost.
În decembrie 1994 ne-am constituit. Profesorul Dan Manoleli a crezut în asta, nu multă lume credea. Cu mine de mână a mers la notariat.
”Banii nu sunt totul, nici politica nu e totul”
Au fost trei faze.
Prima fază – anii ’90 – credeam că politica e fundamentală. Erau foarte multe lucruri de făcut pe zona drepturilor omului, stat de drept etc. Foarte multă lume credea că societate civilă=politică= organizare=stat de drept=democrație.
Karen Fogg ne spunea mereu: Nu uitați socialul, nu uitați culturalul! Nu uitați organizațiile profesionale!
Faza a doua – am început să ne dăm seama că finanțarea e fundamentală. În această a doua fază am lucrat pe zona de economie socială foarte mult. A început să devină foarte important tot ce înseamnă CSR și rolul companiilor în finanțarea sectorului, cu bune și cu rele.
Faza a treia e cea în care ne dăm seama că banii nu sunt totul, nici politica nu e totul. Eu cred că e vremea ideilor. Cred că este o mare monotonie de idei, sunt foarte puține idei interesante care să merite banii. E o criză de inspirație. Ca dovadă – nu se prea întâmplă nimic interesant.
Eu cred că societatea românească e suficient de bogată și poate să își pună banii acolo unde îi sunt credințele și valorile. Nu trebuie să fim implementatori de proiecte, asta este o mare capcană. Nu trebuie să alergăm după bani. Trebuie să FACEM și să știm ce vrem să facem.
”Ce putem face noi, cu puterile noastre?”
E o performanță că ați reușit să rezistați. România nu este un mediu ușor pentru un ONG.
Cred că v-ați adaptat acestor provocări și acestor faze.
Echipa este sufletul acestui succes, angajamentul personal.
În continuare sunt multe de făcut. Sunt multe lucruri nerezolvate. Asta cred că e sarcina FDSC în următorii 10 ani.
Sunt alegeri, vorbește cineva despre teme sociale? Sunt dezbateri cu politicieni? Societatea civila se duce, îi întreabă - Ce-ați făcut, de ce ați făcut, cum ați făcut?
Îmi pare rău să constat că puterea noastră, a societății civile, e destul de slăbită.
România nu mai e candidat la UE, e membru UE. Nu mai avem un ”spate”. Acum se vede cât suntem de puternici, pentru că UE a plecat din spatele nostru. Ce putem face noi, cu puterile noastre? Asta e sarcina pentru următorii 10 ani.
_________________________________________
Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG