”Implicarea civică e importantă pentru rezistența față de autoritarism și, de asemenea, pentru funcționarea democrației. Știm că societățile cu societate civilă dezvoltată au crize mai rar. Și atunci când le au, își revin mai rapid”.
Sunt câteva dintre ideile importante (cu atât mai mult în contextul actual) exprimate în cadrul webinarului ”Cât de activi civic sunt românii?”, găzduit miercuri de Research Center for Civil Society, o dezbatere interesantă care a avut ca punct de pornire raportul Civic Engagement Landscape. Romania 2024.
”Implicarea civică nu este un lux, ci o necesitate. Este tot mai evident că, în lipsa ei, valorile europene și democratice sunt în pericol”, au subliniat organizatorii, în invitația la eveniment.
La discuție au participat Lev Fejes (Directorul Centrului de Cercetare pentru Societatea Civilă) , Gabriel Bădescu (Directorul Centrului pentru Studiul Democrației), Daniela Angi (sociolog și cercetător la UBB și Centrul de Cercetare pentru Societatea Civilă) și Bogdan Radu (doctor în Științe Politice, lector UBB și cercetător Centrul de Cercetare pentru Societatea Civilă).
Câteva dintre cele mai importante idei și informații transmise la webinar:
Gabriel Bădescu:
» Acum aproape 200 de ani, Tocqueville spunea că există o legătură pozitivă puternică între voluntariat și democrație. Acum 30 de ani, Robert Putnam reafirma aceeași idee, cu date empirice convingătoare despre Italia și SUA și (lucru important pentru România!), el recomanda susținere masivă pentru dezvoltarea societății civile. (…) Toate aceste lucruri țin acum de trecut, iar viitorul arată incert.
» Ce știm este că implicarea civică e importantă pentru rezistența față de autoritarism și, de asemenea, pentru funcționarea democrației.
Știm că voluntariatul are efecte profund pro-democratice. Persoanele învață activități democratice esențiale – colaborarea, luarea deciziilor în mod informat și încrederea reciprocă.
Știm că societățile cu societate civilă dezvoltată au crize mai rar. Și atunci când le au, își revin mai rapid.
Avem studii care arată că autoritarismul face rău implicării civice.
» Mai știm și că relația dintre implicarea civică și guvernarea democratică nu e întotdeauna simplă. Deși o societate civilă robustă susține adesea democrația, uneori poate fi cooptată pentru scopuri mai puțin democratice. Ungaria oferă un exemplu elocvent, dar și SUA – putem găsi asociații, fundații care au avut un rol important în a diminua democrația sau a susține lucruri care NU sunt pentru binele public.
» Acest raport oferă o analiză cuprinzătoare a implicării civice în România. E bazat pe date statistice și pe date de sondaj. Raportul are recomandări pentru intervenții și politici, menite să întărească implicarea civică și funcționarea democrației în România. E un prim pas, va trebui repetat și aprofundat, în noul context.
Daniela Angi:
» O democrație nu poate să funcționeze cum trebuie fără input-ul cetățenilor. O democrație înseamnă și că există cetățeni care se implică și dincolo de momentele electorale – prin ONG-uri, prin tot felul de forme asociative care nu au neapărat un status formal, prin participare la dezbateri despre probleme comunitare etc.
» Democrația nu are decât de câștigat dacă există cetățeni care sunt capabili să recunoască eventuale abuzuri sau derapaje, sunt capabili să le semnaleze și sunt capabili să învețe că a lor contribuție NU este inutilă.
» Faptul că oamenii își dau seama că pot să schimbe ceva, pot să influențeze decizii publice, este un câștig fenomenal pentru cetățenia activă. Asta aduce efecte benefice și la nivel de transparență a guvernării, la nivel de corupție.
» Mai există și legătura aproape organică între implicarea civică și participarea politică. Ele nu înseamnă același lucru, dar sunt strâns legate și tind să se potențeze reciproc.
» Avem în ultimele decenii noi forme de participare, mediate de avansurile tehnologice. Chiar și amploarea participării poate să difere de la un moment la altul, pe parcursul ciclurilor electorale.
» Comunismul a încercat să distrugă autonomia socială, să dizolve abilitatea indivizilor de a coopera, de a crea lucruri împreună, pentru că acestea reprezentau sfere de autonomie potențial periculoase și potențiale surse de dizidență.
Atitudinile sunt greu de schimbat, chiar dacă au trecut decenii de atunci. Nivelele de încredere pe care oamenii le au în semenii lor sunt relativ modeste și în niciun caz mobilizatoare pentru acțiuni care se fac împreună.
» Sunt semnale în ultimii ani de creștere și maturizare a sectorului societății civile, de diversificare.
» O educație solidă deschide niște orizonturi și aduce preocupări care susțin inițiativele ce sprijină partea civică.
************
Informațiile care au însoțit lansarea raportului Civic Engagement Landscape. Romania 2024 pot fi găsite AICI.
Raportul poate fi descărcat de AICI.
Una dintre principalele surse de date folosite în cercetare a fost studiul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și care poate fi consultat AICI.
___________________________________________________
Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG