Votantul din România și din alte țări din regiune este din ce în ce mai deziluzionat, dezinteresat, dezinformat. Avem de-a face cu populații care devin captive prin clientelism. Încrederea tinerilor în democrație este la cote minime istorice, de aceea societatea civilă trebuie să se asigure că procesul electoral nu va deveni complet nereprezentativ, manipulabil.

Sunt doar câteva dintre cele mai importante idei exprimate în cadrul evenimentului ”Alegeri 2024 în România și Moldova – Dezinformare și Impact electoral”, organizat miercuri de Expert Forum (EFOR) și Black Sea Trust for Regional Cooperation.

În cadrul conferinței au fost lansate rapoartele ”Arhitectura dezinformării românești – Relația cu Kremlinul” și  ”Moldova – Referendumul din 20 octombrie 2024” .

Înregistrarea video a evenimentului poate fi văzută AICI.

 

”Trebuie să ne asigurăm că procesul electoral nu va deveni complet nereprezentativ”

 

Încă de la început, Clara Volintiru (Black See Trust, director regional GMF) a subliniat faptul că asistăm la o schimbare de paradigmă, în condițiile în care, cu ani în urmă, alegerile erau doar o chestiune de competiție politică între partide.

”Astăzi, în contextul unui război hibrid, al unor amenințări fundamentale pe foarte multe fronturi (nu doar cel militar, ci și social, și identitar, și economic) avem de-a face cu o agresiune și cu factori de destabilizare fundamentali în zona proceselor electorale. (...) A devenit treaba societății civile nu doar să îndeplinească rolul de watchdog în raport cu elementele și procesele de lipsă de responsabilitate a guvernanților, ci și în raport cu discursul public, cu elementele de manipulare și dezinformare în raport cu societatea. Practic societatea civilă a devenit un actor atotresponsabil cu privire la monitorizarea integrității electorale.(...)

Comisia Europeană își dă seama că integritatea electorală nu mai poate fi asigurată doar de instituții publice, de structuri internaționale. Actorii societății civile trebuie să ia un rol activ în monitorizarea integrității proceselor electorale în ziua votului”, a subliniat aceasta, făcând referire la România, R.Moldova și Georgia.

Totodată, ”votantul din toate țările noastre este din ce în ce mai deziluzionat, dezinteresat, dezinformat”.

”Avem de-a face cu populații care devin captive. EFOR face referire la structurile de clientelism. Practic, clientelismul a generat în România și în toate țările din regiune o invalidare a contractului social. Reprezentanții politici nu mai sunt responsabili să livreze servicii publice de calitate, nu mai sunt responsabili să asigure transparența actului guvernamental. Ei sunt responsabili să asigure un beneficiu, o plată, în ziua votului sau la nivel personal.

Clientelismul devalizează responsabilitatea democratică a aleșilor în fața electoratului. Iar electoratul se dezangajează de obligația de a se informa, de a alege. Când avem cicluri electorale succesive în care clientelismul a erodat acest tip de gândire critică a votanților, avem de-a face cu societăți în care dezinformarea a fost mult mai agresivă și permeabilă”,  a mai explicat Clara Volintiru.

În al treilea rând, spune aceasta, avem ”societăți destructurate la nivel geografic și intergenerațional”.

„R. Moldova, România, Georgia se confruntă cu faptul că o mare parte a populației e aflată în afara granițelor țării – Diaspora. Procesele electorale nu țin pasul cu reprezentativitatea pe care le-o datorează. E o masă critică. (...)  Nu există un dialog structurat cu privire la modul în care tinerii vor beneficia de pe urma măsurilor, demersurilor și inițiativelor propuse de cei care vor să primească un mandat de putere și de reprezentare.

Datele statistice sunt foarte îngrijorătoare: Încrederea tinerilor în democrație, per asamblu, este la cote minime istorice. 1 din 5 tineri în spațiul transatlantic nu mai crede în procesele democratice.  Cum putem să ne mai așteptăm ca ei să contribuie într-un mod informat, asumat, în procesele electorale? Noi, societatea civilă și comunitatea internațională, trebuie să ne asigurăm că procesul electoral nu va deveni complet nereprezentativ, manipulabil și, mai ales, dezinformat. Pentru că asta ar invalida principiile democratice”, a fost concluzia directorului regional al GMF.

 

”Asistăm la un Vest Sălbatic, în care infiltrarea grupurilor de influență este virală”

 

Mădălina Voinea, analist în domeniul dezinformării, Expert Forum (EFOR), a prezentat principalele date și idei din raportul despre România (min 16.00 – 44:35 din înregistrare)

Narativele folosite de Kremlin:

  • Războiul a fost provocat de expansiunea NATO
  • Revizionismul istoric - România Mare (Love Cernăuți, Bucovina de Nord și Basarabia)
  • Suntem într-un război ideologic, Uniunea Europeană este o dictatură asupra căreia n-avem control

 

Din raport:

  • TikTok a înregistrat o creștere spectaculoasă, ajungând la 8,97 milioane de utilizatori români, foarte aproape de a depăși Facebook
  • Această platformă devine tot mai influentă, iar lipsa unor mecanisme clare de control poate facilita răspândirea narativelor periculoase
  • În momentul de față asistăm la un Vest Sălbatic, în care infiltrarea grupurilor de influență este virală, cu scopul de a evita reglementările din ce în ce mai dure pe Facebook
  • Transparența în publicitatea politică reprezintă o provocare urgentă pe TikTok
  • Conținutul politic plătit are mână liberă și este esențial să creăm un mecanism de control și transparență, care să asigure marcarea corectă a reclamelor politice și să prevină ascunderea influenței financiare din spatele acestora.
  • Expert Forum susține diversificarea acțiunilor de combatere a dezinformării în mediul offline.
  • În România nu avem sondaje și studii de impact pentru a înțelege cu adevărat amploarea problemei.
  • Este esențial să înțelegem cum aceste influențe din mediul online se traduc în decizii reale în lumea offline, pentru a putea ajusta strategiile de combatere a dezinformării.

 

Sorin Ioniță, președinte EFOR, a completat tema subliniind ușurința cu care conspiraționiștii se mișcă de la o conspirație la alta, ”structura mentală fiind aceeași”, iar ei fiind ușor de manipulat. (min 44:40)

  • Mișcarea anti-Covid a migrat în politică – partidul SOS. După încheierea Covid, a început războiul și bula antiCovid s-a mutat acolo.
  • În România nu poți să clădești o retorică directă proKremlin, ca în Bulgaria sau Serbia. Dar antiucrainismul e un proxi.
  • Retorica proKremlin stă pe goluri de informație.

 

”România e total nepregătită să reziste la așa ceva”

 

Rodica Pîrgari, expert senior în monitorizarea mass-mediei, WatchDog Moldova, a prezentat pe larg raportul privind R.Moldova, subliniind că cele mai multe diversiuni în RM sunt pe Telegram și sunt lansate de politicieni pro-ruși de la Chișinău, apropiați Kremlinului. (1h:00 – 1h:19)

Cele 5 narative folosite pentru dezinformare:

  • Referendumul din 20 octombrie este o schemă de fraudare a alegerilor prezidențiale/act populist și ipocrit
  • „Referendumul Maiei Sandu”; un vot „pro” înseamnă un vot pentru M.Sandu
  • Referendumul este organizat cu încălcarea normelor legale/democratice
  • Referendumul este o idee periculoasă/nu este momentul potrivit pentru desfășurarea sa
  • Referendumul nu are putere juridică/legitimitate

 

Valeriu Pașa, președinte WatchDog MD, a abordat mai multe aspecte, printre care și cel legat de sumele cheltuite de Federația Rusă pentru a influența alegerile și referendumul din R.Moldova (1h:19 – 1h:42)

  • În 2020, președintele Igor Dodon a primit de la Federația Rusă 9 milioane de euro pentru campania sa electorală
  • În ziua de azi, dl Șor a organizat un eveniment de o zi pe care sparge 5 milioane
  • Anul trecut am avut alegerile locale. Estimările asumate de Serviciul de Informații și Securitate sunt că Federația Rusă a cheltuit 50 de milioane de euro pentru influențarea alegerilor și amestecul în politica noastră internă, mituirea alegătorilor, finanțarea propagandei, finanțarea unei duzini de partide politice, influenceri, etc.
  • Federația Rusă bagă 1% din PIB, circa 3,5 miliarde de euro ca să influenteze alegerile noastre.
  • România e total nepregătită să reziste la așa ceva. Cu sinecuriști peste tot, care imită competența și dedicația, România este o țintă extrem de lejeră.

 

Unul dintre cele mai provocatoare paneluri a fost cel intitulat ”Activism digital și dezinformare în rândul tinerilor: Provocări și soluții”, susținut de Răzvan Petri&Vlad Adamescu, analiști politici, Politica la Minut.

Printre multe idei și soluții interesante, cei doi au subliniat faptul că ”tinerii nu sunt neapărat progresiști”, ci ”sunt și tineri care din frustrare se duc către partidele extremiste”.

Două dintre explicațiile oferite de ei:

  • În 2022, România avea cel mai mare procent de tineri care s-au confruntat cu privațiuni materiale și sociale severe (25,4%)
  • Rezistența la dezinformare este foarte scăzută: România este penultima în țările UE în ceea ce privește alfabetizarea media și digitală și pe locul 29 din 38 de țări examinate în ceea ce privește încrederea în mass-media.

 

Puteți afla soluțiile propuse de ei pentru combaterea dezinformării în rândul tinerilor vizionând înregistrarea (1h:56 – 2h:27) AICI.

_________________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG