Organizațiile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe diverse scenarii. 

 

”În România anului 2026, ONG-urile nu mai sunt doar organizații care ’fac bine’. Sunt, tot mai mult, actori economici, furnizori de servicii și gardieni ai democrației”, a fost una dintre concluziile principale ale dialogului purtat de Simona Constantinescu (advocacy& development în FDSC), Alexandra Dumitrescu (Marc Impact – BCR Social Finance) și jurnalista Eli Roman, gazda podcastului ClimateZone.

 

Podcastul poate fi urmărit AICI (sursa foto). 

 

Sondajele și studiile arată că românii au încredere în ONG-uri, dar nu le susțin financiar suficient de mult, deși ar putea. 

 

Motivele sunt diverse. Cei mai mulți români observă în special ce fac ONG-urile ”pentru alții”, nu și pentru ei - adică la nivel macro al societății. 

 

Un alt motiv este lipsa comunicării eficiente, care să aducă organizația în prim-plan. Sute de ONG-uri se implică activ în comunitățile lor, dar sunt prea puțin cunoscute departe de casă.

 

Cât de mare este, de fapt, sectorul ONG în România aflăm din studiul FDSC.

 

Pe de altă parte, sondajele arată că donațiile sunt cel mai des impulsionate de emoții (cum ar fi urgențele medicale) sau de un impact cu rezultat vizibil pe termen scurt.

 

Mecanismul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit reprezintă una dintre cele mai simple forme de sprijin personal pentru ONG-uri, dar el este nefolosit la adevărata lui capacitate – doar o treime din potențialul total estimat (circa 172 milioane de euro) intră în sectorul neguvernamental.

 

Alte concluzii subliniate în timpul dialogului:

 

  • Sponsorizările sunt dependente de contextul economic care poate genera decizii politice de restrângere a mecanismului și reducerea bugetelor din partea sponsorilor
  • Granturile reprezintă o soluție pe termen scurt, dar și o problemă pe termen lung pentru că nu asigură continuitatea între proiecte
  • Există soluții alternative: Dezvoltarea activității economice proprii, crearea serviciilor plătite, atragerea investițiilor de impact sau activarea facilităților fiscale legate de inserția pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

 

Cum arată viitorul?

 

”ONG-urile trebuie să înceapă să se pregătească mai serios pentru situații de criză și să lucreze pe scenarii”, subliniază Simona Constantinescu.

 

În plus, organizațiile trebuie se adapteze astfel încât ”să nu mai fie percepute doar ca cele care se ocupă de nevoiași sau de cele mai mari probleme ale societății, ci ca niște generatoare de soluții, care merită să fie luate în seamă”.

 

Iar societatea să înțeleagă că e nevoie de finanțare constantă, predictibilă, pentru că nu te poți aștepta la schimbări majore și constante fără sprijin financiar.

 

”Oamenii aceștia sunt niște profesioniști. Așteptarea ca ONG-urile să facă voluntariat într-o proporție covârșitoare este o așteptare nerealistă. Voluntariatul este extraordinar de util și este o abilitate pe care merită să o cultivăm în societate, începând cu copiii noștri, de mici. Dar la situații complicate soluțiile sunt complexe și e nevoie de profesioniști. Voluntarii vin, pleacă. (...) 
ONG-urile vor fi obligate să se profesionalizeze. Există acest risc, să se ajungă la o îndepărtare de misiune – adică totul să se facă ținând cont de cerințele clienților, de cerințele pieței, și nu de nevoie. Profesionalizarea probabil că e inevitabilă, dar nu avem de ales”, a mai explicat Simona Constantinescu.

 

Două piedici despre care s-a vorbit pe larg în podcast:


  • Reglementările europene transpuse în mod inadecvat în legislația românească
  • Dezinformările propagate în spațiul public și care generează suspiciuni și rețineri printre unii posibili donatori


 

”Este o informație falsă că ONG-urile au un regim preferențial. Nici pe departe. Ba mai mult decât atât, pe lângă raportările obligatorii către stat, ele raportează și către donatorii lor”, subliniase anterior Simona Constantinescu într-un interviu acordat RFI Romania în luna februarie.

 

Cel mai recent raport FDSC de monitorizare a spațiului civic din România poate fi consultat AICI.

_______________________________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG