Lipsa resurselor, financiare și umane, la care se adaugă șicanele din partea statului, lipsa de informații și barierele legale, sunt doar câteva dintre provocările majore cu care se confruntă ONG-urile din România, arată studiul ”România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

Concentrându-se pe România, autorii subcapitolului ”ONG-urile și contextul organizațional”, Bogdan Mihai Radu și Daniela Angi, pornesc analiza de la două sondaje naționale realizate în 2023 – unul cu membri/angajați/voluntari ai organizațiilor neguvernamentale (BMO 2023) și unul cu lideri ai acestor organizații (BLO 2023)

Ca provocări globale la adresa funcționării ONG-urilor, membrii acestora au identificat:

  • pandemia Covid-19
  • războiul din Ucraina
  • recesiunea economică recentă
  • digitalizarea și apariția unor tehnologii noi

 

Dintre acestea, cele care au afectat în mare și foarte mare măsură ONG-urile au fost pandemia de Covid-19 și recesiunea economică (64% și, respectiv, 63%).

În ceea ce privește percepția membrilor ONG referitoare la diverse potențiale amenințări resimțite, sondajul BMO 2023 arată astfel:

  • peste 20% dintre respondenți au menționat că organizația s-a confruntat în repetate rânduri cu injurii, hărțuiri și amenințări în mediul online
  • (18%) au menționat existența repetată a agresiunilor și hărțuirilor verbale
  • 20% dintre respondenți au notat presiuni din partea autorităților publice și declarații ostile din partea unor lideri politici sau persoane influente la adresa organizației sau a membrilor acesteia 

 

Alte provocări au venit și din insuficiența unor resurse sau activitatea/inactivitatea unor actori sociali:

  • 68% dintre respondenți consideră că s-au aflat în poziția de a selecta anumiți beneficiari, întrucât nu aveau suficiente resurse pentru a-i ajuta pe toți
  • 46% consideră că unii beneficiari nu au putut fi ajutați pentru că nu există resursă umană specializată suficientă
  • 26% dintre respondenți au menționat existența unor piedici puse de autoritățile publice
  • 22% au menționat opoziția comunității sau a persoanelor apropiate de beneficiari
  • aproape 50% dintre respondenți au spus că, uneori, chiar și unii beneficiari au fost reticenți în a primi ajutor

 

Întrebați care sunt dificultățile cu care se confruntă organizațiile în implementarea proiectelor, răspunsurile au menționat:

  • (69%) bugetul insuficient
  • (61%) resursa umană insuficientă
  • (32%) barierele legale existente
  • (28%) cerințele excesive ale finanțatorilor
  • (24%) dificultățile fiscale și administrative
  • (19%) dificultățile în lucrul cu beneficiarii
  • (17%) lipsa de încredere din partea populației

 

În același timp, 85% dintre angajați au afirmat că resimt epuizare într-o anume măsură (de la moderat la foarte ridicat), valoarea fiind îngrijorătoare, subliniază autorii subcapitolului. De asemenea, aceștia menționează că gradul autoevaluat ridicat de burnout în rândul persoanelor care activează în sectorul neguvernamental reprezintă o problemă acută și în alte țări. La un loc, toate acestea fac uneori din recrutarea și păstrarea personalului o problemă dificilă.

Conform sondajului, în 17% dintre ONG-urile participante nu există nici măcar o singură persoană angajată full-time, iar procentul corespondent dar referitor doar la angajații femei este de 30%.

Cel de-al doilea sondaj, BLO 2023, scoate în evidență și perspectiva liderilor de organizații.

Astfel, 94% dintre aceștia au spus că ar avea nevoie de ajutor pentru atragerea de fonduri, iar 86% - pentru obținerea de informații utile sectorului neguvernamental.

O altă provocare menționată de lideri este cea legată de identificarea, recrutarea și mobilizarea de voluntari: 28% dintre respondenți consideră ca au nevoie de ajutor în această direcție în foarte mare măsură, și 30% în mare măsură.

De asemenea, liderii de organizații consideră că ONG-urile au nevoie de sprijin și din perspectiva comunicării publice (76% în foarte mare și mare măsură), evaluării organizaționale sau digitalizare (peste 70%).

”Cu toate acestea, pentru cei mai mulți dintre cei care activează în sectorul neguvernamental, locul de muncă sau organizația unde activează reprezintă un spațiu plăcut, unde se simt susținuți atât de leadership, cât și de colegi”, este una dintre concluziile subcapitolului din Studiul FDSC, pe care îl puteți citi integral AICI.

Studiul a fost lansat oficial la finalul lunii aprilie. La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți din rândul organizațiilor neguvernamentale, ambasadelor, companiilor, instituțiilor publice și mediului academic.

__________________________________

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong