Protest împotriva Legii agenților străini, Tbilisi, Foto: Guram Muradov/Civil.ge 

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Georgia în sprijinul organizațiilor neguvernamentale și pentru a îndrepta țara către Uniunea Europeană. Protestatarii, majoritatea tineri, înțeleg cât de mare este derapajul de la democrație al guvernanților inspirați (sau poate chiar influențați direct) de Rusia.

Protestele sunt generate de adoptarea legii prin care ONG-urile care primesc finanțare din străinătate trebuie să se declare ca agenți străini, în anumite condiții. ”Guvernanții fac asta cu scopul de a pune societatea civilă sub control. Crează dificultăți pentru ca aceste organizații, de pildă, să nu poată participa la monitorizarea alegerilor”, spune David Darchiashvili, profesor de istorie și relații internaționale la Universitatea de Stat Ilia din Tbilisi, într-un interviu acordat pentru Hotnews.

Totul se întâmplă în contextul în care la finalul acestui an au loc alegeri, dar pe termen lung este vorba despre calea pe care o apucă Georgia: spre democrație sau spre autoritarism. Iar rolul societății civile este crucial.

Sondajele arată că 80% din georgieni susțin aderarea la Uniunea Europeană, țara lor având statutul de candidat și urmând să înceapă negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an.

Deși declarativ susține același lucru, partidul aflat la putere, „Visul Georgian”, încearcă să demonizeze Occidentul în ochii cetățenilor, inclusiv prin adoptarea ”legii agenților străini”. Legea este de inspirație rusească și prevede că orice organizație care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate trebuie să se înregistreze ca „agent străin”.

”Totul în Georgia este sub control, cu excepția unei părți din media și a societății civile (...)  La fel cum s-a întâmplat în Rusia: după 2012, după ce a eșuat așa-numita ’Revoluție a zăpezii’, o lege similară a fost introdusă. (...) Ca să fie clar: nu este vorba despre o interdicție ca ONG-urile să primească bani din străinătate, ci doar ca cei care primesc aceste finanțări (mai mult de 20 %) să se declare ca ’agent străin’.

Da, la fel a început în Rusia, acesta este primul pas. Începe cu un soi de demonizare în care propaganda o să strige: ’uitați-vă, acești oameni sunt agenți ai unor puteri străine’, ’ei nu reprezintă vocea națiunii’, ’nu sunt de încredere’. Este vorba despre crearea unui climat special, psihologic. Imaginați-vă cum ar fi să mergeți și să semnați o declarație într-un registru că sunteți ’agent străin’. Ce fel de respect o să mai primiți?”, a explicat profesorul georgian în interviul citat.

David Darchiashvili a scos în evidență strategia Puterii de la Tbilisi, similară cu cea a Puterii de la Moscova.

”Ei vor ca alegerile, organizate periodic, doar să le legitimeze puterea. Este la fel ca în Rusia, unde alegerile au loc la termen, dar nu se schimbă nimic. În condițiile în care cei care conduc văd că popularitatea partidului de guvernământ scade radical, se tem că vechile instrumente ale manipulării nu mai sunt suficiente. (...)

La protestele din aceste zile vin doar studenții, tinerii, membri ai societății civile. Opoziția îi susține, dar nu conduce aceste proteste. (…) Guvernul georgian repetă foarte mult propaganda rusească, acuzând vestul, ONG-urile. Acestea sunt mesaje rusești, plus cele împotriva LGBTQ și așa mai departe”, a mai susținut prof. Darchiashvili.

În ceea ce privește direcția către care se îndreaptă Georgia, ”lucrurile au devenit foarte clare prin 2020 când toate grupurile active din societate au realizat că mergem într-o direcție greșită”, mai spune acesta.

”Acum a devenit absolut clar că, în ciuda asumării declarative a integrării în UE, lucrurile stau pe dos. (...) Din păcate, nu poți începe negocieri pentru aderarea la UE cu astfel de legi. Deci, probabil, nu vor fi astfel de negocieri, atât vreme cât acest partid va conduce țara. Și au decis să taie legăturile cu Occidentul, în scopul de a controla alegerile să nu lase ONG-urile să monitorizeze procesul de vot. Dar, de fațadă, să mențină, totuși, acest proces de integrare europeană”, a concluzionat David Darchiashvili.

În paralel, continuă și prigoana ONG-urilor în Rusia, unde săptămâna aceasta organizaţia americană de promovare a democraţiei Freedom House a fost declarată ”indezirabilă”, măsură care îi interzice activităţile în această ţară, relatează Agerpres.

Represiunea societății civile de către regimul Putin nu este un lucru nou, dar s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina. Zeci de ONG-uri şi instituţii de presă din Rusia au fost declarate indezirabile de către Kremlin, angajaţii fiind expuși la urmăriri judiciare grave.

Din fericire, România este o țară democratică, membră a Uniunii Europene, în care cetățenii arată o susținere puternică pentru cele patru roluri ale ONG-urilor, în primul rând pentru influențarea politicilor publice (86%) și watchdog (86%), la care se adaugă rolurile în organizarea cetățenilor (84%) și în solidaritatea socială (78%).

”ONG-urile se bucură deci de o legitimitate crescută pentru a acționa în toate aceste direcții”, este una dintre concluziile studiului “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și lansat la finalul lunii aprilie.

-------------------------------------------

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong