Coaliția “ONG-uri pentru Cetățean” a lansat joi Raportul “Starea democrației în 2024 și puțin din 2025”, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai unor ONG-uri cu activitate recunoscută și ai unor instituții publice, printre care ANCOM și Parlamentul României.
”Anul 2024, pe care îl numim anul marii dezbinări, a reprezentat o perioadă de cumpănă pentru sistemul democratic românesc, marcată de evenimente fără precedent care au zguduit încrederea cetățenilor în instituțiile democratice și au evidențiat vulnerabilități majore în cadrul legal și instituțional”, precizează autorii raportului - CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Inovare Publică, ActiveWatch, ApTI – Asociația pentru Tehnologie și Internet, Centrul FILIA și Asociația MozaiQ.
Raportul documentează derapajele democratice din anul electoral 2024 și prima parte a anului 2025, incluzând:
- intervențiile legislative controversate în domeniul electoral
- degradarea discursului politic și polarizarea societății
- presiunile asupra vocilor critice și libertăților fundamentale
- vulnerabilitățile majore în zona digitală
Raportul “Starea Democrației în 2024” este disponibil AICI.
El a fost lansat în cadrul unui eveniment transmis LIVE, pe care îl puteți urmări integral AICI.
Extrase din sumarul raportului:
- Traiectoria democrației românești în 2024 a fost puternic influențată de manevrele politice asociate calendarului electoral. Guvernul a recurs în mod repetat la ordonanțe de urgență pentru a modifica normele electorale, adesea cu puțin timp înaintea scrutinelor.
- O problemă majoră a fost lipsa de transparență în finanțarea campaniilor, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) nepublicând date relevante pentru o perioadă semnificativă, ceea ce a permis ca abia târziu să se descopere că un candidat, Călin Georgescu, raportase zero cheltuieli de campanie.
- Intervențiile Curții Constituționale au marcat profund peisajul electoral din 2024. CCR a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție, a decis renumărarea tuturor voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale, iar în 6 decembrie a decis să anuleze în întregime alegerile prezidențiale.
- Libertatea de exprimare și siguranța jurnaliștilor au fost puse sub presiune prin intervenții ale poliției pentru postări pe rețelele sociale și prin acțiuni ale procurorilor, precum filajul jurnaliștilor de investigație sau solicitările de a preda documente confidențiale.
- Transparența decizională a continuat să fie o problemă majoră. Abuzul de ordonanțe de urgență a persistat, Guvernul devenind principala instituție de legiferare, ocolind Parlamentul.
- În domeniul drepturilor digitale, evenimentele din jurul alegerilor prezidențiale au scos în evidență importanța critică a Regulamentului UE privind serviciile digitale (DSA) și vulnerabilitățile legate de manipularea pe marile platforme online.
- Drepturile femeilor și egalitatea de gen, deși vizibile în discursul public, au fost adesea instrumentalizate politic. Reprezentarea politică a femeilor a rămas extrem de scăzută, iar campaniile electorale au fost marcate de discursuri sexiste și misogine.
- Comunitatea LGBTQ+ s-a confruntat cu o intensificare a retoricii homofobe și transfobe în campaniile electorale și cu o stagnare legislativă privind recunoașterea drepturilor, în ciuda unor decizii CEDO și CJUE favorabile.
”Anul 2024 a fost unul de cumpănă pentru democrația românească. Între șocul anulării unor alegeri prezidențiale, persistența practicilor guvernamentale netransparente, erodarea libertăților fundamentale și ascensiunea discursurilor extremiste, semnalele de alarmă sunt multiple și puternice”, concluzionează autorii, care menționează în raport și o serie de ”acțiuni civice sau procese de politici publice cu impact pozitiv”, despre care puteți citi pe larg AICI.
Coaliția “ONG-uri pentru Cetățean” este susținută de Network of European Foundations, prin programul Civitates.
_____________________________________________________________
Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG