Foto: Pexels

Capitolul despre România din Raportul Comisiei Europene privind Statul de drept (RoL) 2024 a stârnit mai multe critici și reacții negative, printre puținii mulțumiți fiind, până acum, PNL (unul dintre partidele aflate la guvernare în ultimii ani și deținător al portofoliului Justiției) și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Criticile cu jumătate de gură și laudele exagerate aduse în Raport unor instituții din România despre care se știe că sunt departe de a fi performat au generat o serie de reacții publice ”la cald”, unele chiar ieșite din comun.

Asociația Forumul Judecătorilor, de exemplu, a anunțat că nu mai colaborează cu Comisia Europeană, ”refuzând ca onorabilitatea membrilor săi să fie folosită pentru discursuri şi înţelegeri politice”.

”Acest raport nu reflectă în mod obiectiv situaţia sistemului judiciar din România, în contextul în care, în ciuda numeroaselor apeluri făcute de asociaţiile judecătorilor şi de organizaţiile neguvernamentale, avizele Comisiei de la Veneţia de modificare a legilor justiţiei pe aspecte esenţiale pentru asigurarea independenţei sistemului judiciar sunt ferm refuzate, iar hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu sunt aplicate”.

Și fostul membru al asociației Camelia Bogdan,  judecătoarea exclusă din magistratură după ce a pronunțat condamnarea lui Dan Voiculescu, s-a arătat indignată de conținutul raportului pentru România.

”Comisia Europeană nu s-a preocupat niciodată de problemele grave ale sistemului judiciar. Spre exemplu, respectarea standardelor anticorupţie şi garantarea independenţei Justiţiei prin garantarea integrităţii şi protecţiei magistraţilor anticorupţie. (...) 

De la excluderea mea din magistratură, eu nu am mai auzit un caz notoriu de soluţionare a unui dosar de spălare a banilor, în care să se confişte prejudiciile pe care le-am recuperat eu pentru statul român. Respectiv, 100 de milioane de Euro prin dosarul ICA al privatizării Institutului de Chimie Alimentară şi 250 milioane de Euro prin RAFO. Câţi bani or fi ajuns la bugetul Statului?”, a declarat acesta într-un interviu pentru The Epoch Times România.

În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) subliniază că ”acesta este cel mai bun Raport privind capitolul justiţie în succesiunea evaluărilor realizate de CE” și ”felicită corpul profesional al magistraţilor pentru contribuţia la înregistrarea progreselor evidenţiate de Comisia Europeană şi toate instituţiile din sistemul judiciar care au contribuit la evaluarea pozitivă”.

O cu totul altă opinie are însă Centrul Roman de Politici Europene – CRPE, care întreabă retoric ”Unde vede Comisia Europeană progrese în lupta anticorupție din România și la capitolul Integritate?”

În opinia CRPE, ”Lupta anticorupție în România nu avea cum să înregistreze progrese, în primul rând pentru că multe competențe în investigarea cauzelor de corupție au fost tăiate. Mai apoi pentru că foarte multe cazuri investigate se prescriu, iar dosarele noi sunt puține”.

”Justiția, dintre toate domeniile cheie în orice societate, a avut în România tot ce s-a putut ca să facă reforme: asistență, atenție, presiune internă și externă, programe de finanțare, salarii, pensii, chirii. Și a făcut. Este evident că s-a oprit. Antireformiștii și-au luat sistemul înapoi. L-au închis și deconectat de societate. Și de realitate.” mai afirmă CRPE, reamintind cazuri sonore nerezolvate de Agenția Națională de Integritate - Iulian Dumitrescu, Dumitru Buzatu și Cătălin Cârstoiu.

În schimb, într-un articol marcat ca publicitate, PNL transmite prin vocea ministrului Alina Gorghiu că ”Raportul privind Statul de Drept publicat de Comisia Europeană este cel mai bun de până acum” și că el ”reprezintă una dintre cele mai mari realizări de până acum”.

În același articol, ministrul Justiției  ”consideră că rezultatul lăudabil se datorează efortului conjugat al multor instituţii și le mulţumește pentru buna colaborare colegilor din Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public şi întregului sistem judiciar”.

De asemenea, într-un articol marcat ca ”susținut de PNL” se subliniază că ”Ministerul Justiției, condus de Alina Gorghiu, a jucat un rol central în aceste eforturi de coordonare”, și se menționează, printre altele, că ”procurorii DNA au întocmit în continuare numeroase rechizitorii în cazuri de corupție, iar instanțele au pronunțat multe hotărâri definitive”.

La rândul său, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a felicitat-o pe Facebook pe Alina Gorghiu, sub conducerea căreia ministerul  ”a remediat problemele din rapoartele anterioare”. ”Raportul subliniază că reforma implementată prin noile Legi ale Justiției asigură independența sistemului judiciar”, apreciază liderul PNL.

În schimb, USR, partid aflat în opoziție, afirmă că raportul Comisiei Europene referitor la România ”tratează cu superficialitate problemele din justiție și este departe de a se constitui într-un tablou la zi, complet, al sistemului judiciar”. 

”Faptul că inculpații scapă de dosare prin prescripție sau prin legi date cu dedicație de Ciolacu și Ciucă, prin care dezincriminează evaziunea fiscală de sub un milion de euro, este o realitate și merita un capitol special în raportul CE”, spune Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

USR critică și faptul că s-a trecut cu ”mare lejeritate” peste ”derapajele grave ale CSM în ceea ce privește hărțuirea unor magistrați incomozi” și susține că ”problema neaplicării cu prioritate a deciziilor CJUE pe problema prescripției răspunderii merita și ea o analiză mai atentă”.

De asemenea, Răzvan Petri, co-președinte al Centrului pentru Democrație și Bună guvernare, spune despre capitolul privind România că este ”surprinzător de pozitiv”.

”Nimic despre comasare, despre haosul privind organizarea alegerilor și schimbările pe genunchi din legislația electorală (lucruri care puteau fi cuprinse, erau știute dinainte de 9 iunie).

Comisia Europeană pare că nu vrea să supere pe nimeni în an electoral, mai ales în preajma negocierilor pentru portofoliile europene. Drept dovadă, Ursula von der Leyen a și încercat să amâne publicarea raportului anul acesta, spun sursele Politico.

Tonul necritic, lipsa de substanță și refuzul de a se abate de la aceleași câteva arii evaluate arată că prioritățile Comisiei s-au și schimbat, alte probleme luând fața anticorupției și statului de drept”, conchide acesta.

Într-un amplu interviu acordat pentru ProTV, comisarul european pe Justiție, Didier Reynders, a recunoscut, printre altele, că nu a văzut în România ”atât de multe progrese în lupta împotriva corupției”.

”Sunt sigur, de asemenea, că unele infracțiuni penale din sistemul judiciar sunt un motiv pentru care aveți uneori unele îndoieli în populație, în opinia publică, cu privire la buna funcționare a sistemului judiciar. Acesta este un motiv pentru care veți găsi aceste recomandări în raport, deoarece suntem siguri că aceasta este cea mai bună modalitate de a îmbunătăți situația”, a explicat acesta.

_____________________________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG