Scrisoare-apel către instituțiile UE: PSD și ministrul Justiției din România intimidează jurnaliști de investigație

Foto: Pixabay.com

”În România, un ministru al Justiției și un partid aflat la guvernare atacă și încearcă să discrediteze jurnalismul de investigație în loc să răspundă faptelor. Acesta este un caz clasic de intimidare a presei într-un stat membru UE”, se mai arată într-o scrisoare-apel adresată mai multor organisme europene de Alianța "A Patra Putere", împreună cu alte 8 organizații.

Scrisoarea a fost transmisă către: Parlamentul European, Comisia LIBE, conducerea PE, PES, Grupul S&D, Reprezentantul OSCE pentru Libertatea Mass-Media, OECD și Comisia Europeană – DG JUST. 

Demersul a fost generat de atacurile defăimătoare și agresive lansate la adresa jurnaliștilor de la Recorder după publicarea anchetei ”Justiție Capturată” și la adresa Emiliei Șercan după publicarea materialului referitor la plagiatul ministrului Justiției. 

Documentul integral și lista semnatarilor: 

”PSD și ministrul Justiției din România intimidează jurnaliști de investigație într-un stat membru UE

Ne adresăm dumneavoastră în calitate de jurnaliști și organizații care susțin media independentă din România, pentru a semnala un caz grav și emblematic de intimidare a jurnalismului de investigație într-un stat membru al Uniunii Europene.

În urma publicării unei investigații documentate privind suspiciuni serioase de plagiat într-o lucrare de doctorat aparținând ministrului Justiției din România, jurnalista de investigație Emilia Șercan a devenit ținta unor atacuri publice coordonate din partea celui mai mare partid din coaliția de guvernare (PSD) și a ministrului vizat de dezvăluire. Aceste reacții nu infirmă faptele prezentate de jurnalistă, ci urmăresc delegitimarea acesteia și discreditarea profesiei.

Aceeași strategie de delegitimare a fost folosită recent și în cazul altei investigații care a produs o reacție puternică în societatea din România. Redacția independentă Recorder a dezvăluit într-un documentar video carențe fundamentale ale sistemului de justiție din România. Din nou, autoritățile au evitat confruntarea faptelor documentate și au ales să atace jurnaliștii și presupusele motivații ale acestora.

Suntem în fața unui tipar clasic de intimidare: în locul unui răspuns factual, actorii politici și autoritățile statului acuză jurnalismul de investigație de presupuse motivații și legături politice, fără a prezenta dovezi. Această strategie, specifică regimurilor iliberale, nu urmărește doar descurajarea investigațiilor privind integritatea puterii, ci reprezintă un mecanism de intimidare sistematică. Scopul ei este să transmită un mesaj de avertisment întregii prese, că orice jurnalist care îndrăznește să ancheteze puterea va fi pedepsit public.

Considerăm extrem de grav că un ministru al Justiției și partidul din care face parte - PSD, partid aflat la guvernare - folosesc poziția instituțională pentru a ataca un jurnalist și pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea presei de a chestiona puterea. Aceasta reprezintă o linie roșie care nu poate fi trecută într-un stat de drept și într-o Uniune Europeană întemeiată pe valori care protejează libertatea presei, pluralismul și controlul democratic al puterii.

Aceste practici contravin în mod direct standardelor Uniunii Europene privind libertatea de exprimare și libertatea presei, consacrate în articolul 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, precum și în jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care stabilește că presa joacă rolul esențial de „câine de pază" al democrației.

Atacarea jurnaliștilor de investigație de către autorități publice, punerea sub semnul întrebării a legitimității muncii lor și atribuirea unor presupuse motivații politice fără dovezi constituie forme de presiune incompatibile cu obligațiile asumate de statele membre ale UE privind protecția pluralismului media și a libertății de exprimare.

În acest context, vă cerem:

• să analizați acest caz ca pe un posibil exemplu grav de încălcare a standardelor europene privind libertatea presei și statul de drept;
• să solicitați autorităților române explicații oficiale privind atacurile la adresa jurnalismului de investigație;
• să monitorizați îndeaproape modul în care Guvernul României își respectă obligațiile asumate în cadrul UE privind protecția jurnaliștilor;
• să transmiteți un semnal public clar și fără echivoc că intimidarea, hărțuirea și linșajul mediatic al presei nu sunt tolerate într-un stat membru al Uniunii Europene.

Tăcerea sau relativizarea unor astfel de derapaje riscă să le transforme într-o practică acceptabilă. Solidaritatea instituțiilor europene cu jurnalismul de investigație este esențială pentru apărarea valorilor democratice pe care Uniunea Europeană pretinde că le protejează.

Această scrisoare nu este doar un gest de susținere pentru un jurnalist, ci un apel ferm pentru apărarea libertății presei ca fundament al statului de drept.

Istoric

Cazul Emilia Șercan (PressOne)

Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit la 12 ianuarie 2026 că ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD), și-a plagiat peste jumătate din teza de doctorat. Șercan, care publică de 10 ani investigații despre fenomenul plagiatului, a analizat întreaga teză, a furnizat publicului toate dovezile fraudei academice și a oferit ministrului Justiției dreptul de a-și preciza punctul de vedere înainte de publicarea articolului.

După publicare, atât ministrul Justiției cât și PSD (partidul din care acesta face parte) au reacționat public. Au negat, fără a oferi probe ori argumente, că teza ar fi plagiată și au acuzat-o pe jurnalistă că are motivații obscure. PSD a susținut explicit, într-un comunicat oficial, că dezvăluirea plagiatului este "o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor" și că autoarea investigației ar fi „o impostoare".

Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea în 2019 de șefii Academiei de Poliție, care au fost condamnați definitiv pentru fapta de instigare la șantaj, și împotriva ei a fost orchestrată în 2022 o operațiune de kompromat după ce a dezvăluit plagiatul premierului de la acea vreme, Nicolae Ciucă. Este lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București.

A fost nominalizată în 2025 la „PRIX EUROPA European Journalist of the Year 2024" și în 2023 la premiul #AllforJan, decernat în memoria jurnalistului slovac Ján Kuciak, asasinat în 2018. De asemenea, a fost premiată în 2019 de European Network for Academic Integrity (ENAI) cu Services to Academic Integrity Award, iar Ambasada Statelor Unite în România i-a oferit în 2020 International Anti-Corruption Day reward.

Cazul Andreea Pocotilă & Mihai Voinea (Recorder)

Jurnaliștii de la Recorder au difuzat pe 9 decembrie 2025 un documentar de două ore intitulat „Justiție capturată". În material, rezultat al unei documentări care a durat 18 luni, Andreea Pocotilă și Mihai Voinea au prezentat publicului mecanisme complexe, opace, puțin cunoscute publicului, prin care dosare penale care vizează personaje care dețin putere și influență sunt tergiversate până la expirarea termenului de prescripție.

În plus, documentarul a oferit publicului o imagine de ansamblu asupra felului în care, după modificări legislative operate în 2022 de puterea politică, un grup restrâns de persoane a ajuns să controleze întreaga funcționare a puterii judecătorești - în principal a instanțelor de apel și a parchetelor specializate în infracțiuni anti-corupție și de crimă organizată.

După difuzare, aproape 900 de magistrați și-au exprimat public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a denunța problemele și presiunile din justiție, iar publicul a reacționat prin proteste de stradă în mai multe orașe, scrisori deschise, petiții.

Judecătorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au emis un comunicat în care au susținut că materialul amplifică o campanie de „destabilizare a puterii judecătorești prin distrugerea încrederii în sistemul de justiție" și au vorbit despre un „plan bine stabilit". Șefa Curții de Apel București (CAB) a acuzat public atât jurnaliștii Recorder cât și televiziunea publică - care a redifuzat documentarul, de instigare publică împotriva ordinii constituționale (faptă penală); a atacat magistrații intervievați de Recorder; și a susținut că redacția nu i-a oferit dreptul de a-și spune punctul de vedere. (În realitate, CAB a refuzat solicitarea pentru un interviu filmat făcută de jurnaliști cu 21 de zile înainte de publicare. Refuzul scris a fost dat publicității de Recorder).

Nici șefa CAB, nici CSM nu au contestat până în prezent niciuna dintre probele și declarațiile filmate prin care Recorder și-a construit argumentația. Documentarul „Justiție capturată" a înregistrat 5M vizualizări - peste un sfert din populația României - doar pe YouTube”.