20 de organizații neguvernamentale, alături de avertizori de integritate, îi cer președintelui Klaus Iohannis printr-o scrisoare deschisă să ceară Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public.

Organizaţiile reamintesc că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie.

În plus, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). La rândul său, în Raportul privind Statul de Drept, publicat ieri, 13 iulie, Comisia Europeană exprimă preocupare față de faptul că în România „lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate”.

 

Textul integral al scrisorii deschise:

 

Stimate domnule Președinte,

 

Organizațiile și avertizorii semnatari ai prezentei scrisori vă solicită să cereți Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă de către Curtea Constituțională a României, ieri, 13 iulie. Prin urmare, ultimul resort pentru reintroducerea și rediscutarea acestei legi în Parlament, rămâneți Dumneavoastră, domnule Președinte.

Reamintim că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie. De exemplu, legea adoptată nu a transpus articolele din Directivă care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidențialității (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificați (art. 6, alin. 3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7), prevederea măsurilor reparatorii și a compensațiilor integrale pentru prejudicii (art. 21, alin. 8). Aceste probleme au fost explicate pe larg, de către organizațiile semnatare ale prezentei scrisori, într-o poziție publică emisă la adoptarea legii în Parlament, comunicată și către Administrația Prezidențială. De asemenea, au fost explicate de către multe alte organizații, inclusiv de către avertizori înșiși, oamenii aflați în prima linie a dezvăluirii încălcărilor legii.

Reamintim și că, în luna iunie 2022, Consiliul miniştrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat Foaia de parcurs a procesului de aderare a României. Printre criteriile de aderare regăsim și existența unui “cadru juridic și instituțional puternic și eficient pentru protecția avertizorilor”. Conform art. XXII al Recomandării Consiliului pentru combaterea în continuare a mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, statele membre sunt invitate, printre altele, să:

să ofere cea mai largă protecție avertizorilor (punctul ii);

să permită raportările anonime și să asigure protecție relevantă celor care sunt ulterior identificați și pot suferi represalii (punctul iv) – în acest sens reamintim că un articol care oferea protecție avertizorilor care au raportat anonim, dar au fost ulterior identificați, a fost înlăturat din proiectul de lege privind avertizorii în interes public, ca urmare a amendamentelor adoptate de Camera Deputaților.

În mod evident, în acest moment, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la OCDE.

Reamintim și că Raportul privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeană tot ieri, 13 iulie, identifică protecția avertizorilor de integritate drept o temă de preocupare, menționând, referitor la legea adoptată de Parlament, că: “Unele amendamente au ridicat îngrijorări, în special din partea Procurorului Șef European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, deoarece procesul legislativ este încă în desfășurare”.

În acest context, mai reamintim și că reprezentanții Ministerului Justiției prezenți la dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, în care s-au adoptat amendamentele controversate, au explicat în mod repetat că acestea contravin cerințelor Comisiei Europene, discutate și negociate de către Minister, în procesul de adoptare a acestei legi de transpunere a Directivei europene în materie.

De asemenea, așa cum se arată în preambulul Directivei, raportările și divulgările publice, făcute de către avertizori, “alimentează sistemele naționale și europene de aplicare a legii cu informații care permit depistarea, investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparența și responsabilizarea” și contribuind la “bunăstarea societății”. De aceea, proiectul de Lege privind protecția avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept, și, chiar și în al 11 ceas, ne exprimăm speranța că România va reuși totuși să adopte o lege cu adevărat europeană și care să răspundă interesului public, angajamentelor europene și internaționale ale României și nu scopurilor ilicite ale unor grupuri de interese.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm, Domnule Președinte, să faceți uz de prerogativele constituționale și să reîntoarceți către Parlament legea care, în forma sa actuală, nu îndeplinește standardele democratice la care România s-a obligat.

 

Semnatari:

ActiveWatch

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Asociația Română pentru Transparență I Transparency International Romania

European Ethics & Compliance Association

Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind

Federația Sindicală Hermes

Federatia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune

Asociația Kompatibil

Asociația Miliția Spirituală

Asociația Respiro

Asociația Parcul Natural Văcărești

Centrul FILIA

Asociația Mediawise Society

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

Centrul pentru Jurnalism Independent

APADOR-CH

Asociația pentru Tehnologie și Internet

Frontline Club Bucharest

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

 

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civilentesc că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecţie a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie.

În plus, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). La rândul său, în Raportul privind Statul de Drept, publicat ieri, 13 iulie, Comisia Europeană exprimă preocupare față de faptul că în România „lipsește în continuare o protecție cuprinzătoare a avertizorilor de integritate”.

 

Textul integral al scrisorii deschise:

 

Stimate domnule Președinte,

 

Organizațiile și avertizorii semnatari ai prezentei scrisori vă solicită să cereți Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public.

Sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă de către Curtea Constituțională a României, ieri, 13 iulie. Prin urmare, ultimul resort pentru reintroducerea și rediscutarea acestei legi în Parlament, rămâneți Dumneavoastră, domnule Președinte.

Reamintim că, în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie. De exemplu, legea adoptată nu a transpus articolele din Directivă care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidențialității (art. 13, lit. g), protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificați (art. 6, alin. 3), protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale (art. 21, alin. 7), prevederea măsurilor reparatorii și a compensațiilor integrale pentru prejudicii (art. 21, alin. 8). Aceste probleme au fost explicate pe larg, de către organizațiile semnatare ale prezentei scrisori, într-o poziție publică emisă la adoptarea legii în Parlament, comunicată și către Administrația Prezidențială. De asemenea, au fost explicate de către multe alte organizații, inclusiv de către avertizori înșiși, oamenii aflați în prima linie a dezvăluirii încălcărilor legii.

Reamintim și că, în luna iunie 2022, Consiliul miniştrilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a adoptat Foaia de parcurs a procesului de aderare a României. Printre criteriile de aderare regăsim și existența unui “cadru juridic și instituțional puternic și eficient pentru protecția avertizorilor”. Conform art. XXII al Recomandării Consiliului pentru combaterea în continuare a mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale internaționale, statele membre sunt invitate, printre altele, să:

să ofere cea mai largă protecție avertizorilor (punctul ii);

să permită raportările anonime și să asigure protecție relevantă celor care sunt ulterior identificați și pot suferi represalii (punctul iv) – în acest sens reamintim că un articol care oferea protecție avertizorilor care au raportat anonim, dar au fost ulterior identificați, a fost înlăturat din proiectul de lege privind avertizorii în interes public, ca urmare a amendamentelor adoptate de Camera Deputaților.

În mod evident, în acest moment, legea adoptată nu satisface criteriile de aderare a României la OCDE.

Reamintim și că Raportul privind Statul de Drept, publicat de Comisia Europeană tot ieri, 13 iulie, identifică protecția avertizorilor de integritate drept o temă de preocupare, menționând, referitor la legea adoptată de Parlament, că: “Unele amendamente au ridicat îngrijorări, în special din partea Procurorului Șef European, iar guvernul și-a exprimat intenția de a ajusta proiectul de lege, deoarece procesul legislativ este încă în desfășurare”.

În acest context, mai reamintim și că reprezentanții Ministerului Justiției prezenți la dezbaterile din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, în care s-au adoptat amendamentele controversate, au explicat în mod repetat că acestea contravin cerințelor Comisiei Europene, discutate și negociate de către Minister, în procesul de adoptare a acestei legi de transpunere a Directivei europene în materie.

De asemenea, așa cum se arată în preambulul Directivei, raportările și divulgările publice, făcute de către avertizori, “alimentează sistemele naționale și europene de aplicare a legii cu informații care permit depistarea, investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparența și responsabilizarea” și contribuind la “bunăstarea societății”. De aceea, proiectul de Lege privind protecția avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept, și, chiar și în al 11 ceas, ne exprimăm speranța că România va reuși totuși să adopte o lege cu adevărat europeană și care să răspundă interesului public, angajamentelor europene și internaționale ale României și nu scopurilor ilicite ale unor grupuri de interese.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm, Domnule Președinte, să faceți uz de prerogativele constituționale și să reîntoarceți către Parlament legea care, în forma sa actuală, nu îndeplinește standardele democratice la care România s-a obligat.

 

Semnatari:

ActiveWatch

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Asociația Română pentru Transparență I Transparency International Romania

European Ethics & Compliance Association

Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind

Federația Sindicală Hermes

Federatia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune

Asociația Kompatibil

Asociația Miliția Spirituală

Asociația Respiro

Asociația Parcul Natural Văcărești

Centrul FILIA

Asociația Mediawise Society

Átlátszó Erdély/Transilvania Transparentă

Centrul pentru Jurnalism Independent

APADOR-CH

Asociația pentru Tehnologie și Internet

Frontline Club Bucharest

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile