foto: Pixabay

Slaba comunicare a actorilor direct implicați pe tema lucrătorilor veniți din străinătate, de care profită forțele antidemocratice și antieuropene, generează în România din ce în ce mai des reacții de respingere a acestora - un risc major pentru o societate și așa fragmentată.

Nu e de mirare că s-a ajuns deja la confruntări violente, context în care societatea civilă s-a mobilizat și a cerut autorităților să ia anumite măsuri înainte ca valul contestării să urce și mai sus, stimulat și exploatat politic. 

Ar trebui spus mai des, și explicat cu legea în mână și cu date statistice clare, că muncitorii migranți ocupă locuri de muncă neacoperite de forța de muncă locală, contribuie la PIB-ul României și plătesc asigurări sociale de care, în general, nici nu ajung să beneficieze.

Ar mai trebui subliniat că numărul muncitorilor străini este stabilit de Ministerul Muncii printr-o cotă de permise de muncă pentru cetățeni non comunitari pe baza nevoilor identificate în piață.

Și că migranții trec printr-un proces complex de verificare până la obținerea permisului.

”Acești muncitori joacă un rol critic în industrii precum construcțiile, retailul și ospitalitatea, contribuind la dezvoltarea economică a României într-un moment în care țara se confruntă cu o penurie de forță de muncă. De exemplu, doar în 2023 imigrația pentru muncă a contribuit cu mai mult de 1% la PIB-ul României”, se arată într-un articol publicat de FDSC cu ocazia lansării raportului ”Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România” (septembrie 2024).

Imigrant asiatic în România

Studiul este un reper important pentru cei care cercetează fenomenul migrației pentru muncă, dar și pentru oricine vrea înțeleagă corect situația și să se protejeze împotriva dezinformării.

El include date importante despre:

  • Dinamica mișcării migratorii
  • Contracte, pe domenii de activitate
  • Contextul legal

 

Un exemplu clar - condițiile de emitere a permiselor de muncă:

  1. Posturile vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români sau din UE/SEE sau de rezidenți permanenți.
  2. Solicitantul îndeplinește cerințele de pregătire, experiență profesională și autorizare.
  3. Solicitantul este apt din punct de vedere medical și nu are antecedente penale incompatibile.
  4. Se respectă cota anuală aprobată prin Hotărârea Guvernului. (100.000/2024)
  5. Angajatorul nu are obligații restante față de stat și se aliniază cerințelor postului.
  6. Angajatorul nu a fost sancționat pentru muncă nedeclarată sau ilegală în ultimele șase luni.

În același timp, studiul semnalează și problemele cu care se confruntă o parte dintre imigranții care aleg să muncească în România: exploatare prin muncă, ore suplimentare neplătite, contracte abuzive.

”Am primit 3000 de lei salariu pentru 7 zile de muncă pe săptămână, 10-12 ore pe zi”, a dezvăluit unul dintre ei.

”Lucrătorii de livrare se confruntă cu ținte imposibile (20-30 de livrări pe zi), iar dacă nu sunt îndeplinite, nu își primesc salariul”, se mai arată în studiu.

Autorii cercetării au mai aflat că:

  • Lucrătorilor le este adesea prea frică să raporteze exploatarea sau să solicite acțiuni în justiție din cauza fricii de represalii, cum ar fi pierderea locului de muncă sau deportarea
  • Birocrația excesivă face dificil pentru lucrători să acceseze documentația legală, serviciile sociale sau permisele de muncă adecvate în timp util
  • Există numeroase bariere în calea accesului la asistență medicală

 

Întrebați ce intenționează să facă pe viitor, aproximativ un sfert dintre imigranții de muncă au spus că se gândesc să emigreze în alte țări pentru oportunități mai bune, iar aproximativ 10% plănuiesc să se întoarcă în țările lor de origine după expirarea vizei de muncă.

”Studiul Bridging Communities evidențiază faptul că, deși imigrația de muncă aduce beneficii economice considerabile României, ea ridică și posibile probleme legate de respectarea drepturilor fundamentale ale muncitorilor migranți. Pentru a asigura un echilibru între nevoile economice și obligațiile privind drepturile omului, este esențială reformarea politicilor de imigrație și adoptarea unor măsuri de protecție care să fie echitabile și accesibile tuturor”, spun autorii cercetării.

Imigrant român în Italia

Anatolie Coșciug, coordonatorul studiului, s-a aflat zilele acestea în Italia, unde a realizat o cercetare de teren cu privire la muncitorii români de acolo.

”Un climat în care imigranții sunt găsiți vinovați pentru diverse probleme sociale vine ca o mănușă partidelor populiste sau de extremă dreapta (…) Discut cu colegi cercetători de aici și nu mă pot abține să nu observ cât de absurd de asemănătoare sunt cele două lumi – cea a muncitorilor din Asia veniți în România și cea a muncitorilor români din Italia. Aceleași frici și stereotipuri (ne fură job-urile), același dezinteres, lipsă de informații și chiar vocabular (invazie?)”, a subliniat acesta într-un articol-reacție care ar trebui să ne dea tuturor de gândit. 

De asemenea, o discuție foarte interesantă, solid argumentată și bogată în informații, despre migrația muncitorilor din Nepal în România (provocări reale, integrare socială, drepturi la muncă și povești din teren), poate fi urmărită AICI.

____________________________________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG