O victorie civică, obținută în primă instanță la Suceava, ar putea avea consecințe majore la nivelul întregii țări, cetățenii și ONG-urile urmând să aibă acces la documente de control care dovedesc dacă anumite autorități chiar își fac treaba sau dimpotrivă, mușamalizează fapte ilegale.

Totul a pornit de la un depozit de deșeuri închis în acte, dar alimentat în continuare.

Noi, inițial, nu aveam în plan să ne judecăm cu Ministerul Mediului, ci doar să rezolvăm problema din Suceava cu depozitul respectiv și să aflăm dacă Garda de Mediu (GM) Suceava și-a făcut treaba sau doar a acoperit autoritatea locală cu niște controale de formă. Pentru că n-am putut să obținem actele ca să verificăm asta, am aflat care e obstacolul și am mers mai departe. În luna martie voi reprezenta Asociația la Înalta Curte de Casație și Justiție”, ne-a explicat Luca Ciubotaru (foto), președintele Asociației Rădăuțiul Civic

Obstacolul la care se referă este un ordin al Ministerului Mediului care restricționează accesul publicului la documentele de control ale Gărzii de Mediu (note de constatare/rapoarte de inspecție, procese verbale de control), în condițiile în care rețelele de socializare sunt inundate de sesizări și reclamații legate de gropile de gunoi din țară.

Având pregătire juridică temeinică, tânărul președinte de asociație Luca Ciubotaru s-a adresat instanței, cerând anularea normelor din Ordinul Ministrului Mediului nr.464/2009, iar Curtea de Apel Suceava i-a dat dreptate, ca primă instanță sesizată. Nu și Ministerul Mediului, care a făcut recurs, termenul de judecată la ICCJ fiind stabilit de curând pentru data de 20 martie 2025.

Contactat de Stiri.ONG, Luca Ciubotaru ne-a vorbit despre importanța și posibilele consecințe ale acestui demers civic, și nu doar în ceea ce privește Mediul, ci și în alte domenii.

Stiri.ONG: Ce se întâmplă dacă soluția rămâne definitivă, la Înalta Curte?

Dacă se menține, vor fi anulate prin hotărâre definitivă acele norme din ordinul de ministru și atunci orice cetățean, orice ONG, va putea să ceară comisariatelor județene ale GM documente de control.

Stiri.ONG: De unde a pornit totul?

Au fost situații semnalate în regiunea noastră (județul Botoșani) în care comisari de mediu acopereau, de fapt, niște ilegalități prin actele de control, cu alte cuvinte mușamalizau situația.

Garda de Mediu reprezintă o instituție deconcentrată, care reprezintă Guvernul (Ministerul Mediului) în teritoriu și care trebuie să aplice legea indiferent de cine o încalcă – companie, autoritate locală, județeană, indiferent de culoarea politică a liderilor politici locali.

Din 2019 am început să documentăm situația deșeurilor din comuna Satu Mare. Între timp, ea s-a rezolvat pentru că au închis definitiv acel depozit de deșeuri, dar în acte el apărea ca închis, în schimb ei continuau să depoziteze deșeuri acolo, evitând să le transporte într-o localitate mai îndepărtată și făcând economii la bugetul local sau al companiei de salubritate.

Noi am cerut documente de control pentru că am vrut să vedem câte controale au fost, ce a verificat GM, ce fapte a reținut, cum le-a încadrat, dacă au dat termene, dacă au verificat că UAT-urile s-au conformat, etc. E important ca publicul să poată vedea în mod detaliat ce fapte a reținut GM într-un proces verbal.

Și, practic, din cauza acelui ordin, noi nu puteam să verificăm dacă GM își exercita atribuțiile pentru a constata faptele cu care fusese sesizată.

Ni s-a refuzat accesul la documentele de control, am acționat în instanță Garda de Mediu Suceava și am pierdut litigiul cu motivarea că la nivel național există acest ordin al Ministrului Mediului, (din punctul nostru de vedere, nelegal), care poate fi anulat doar pe calea unei acțiuni separate, așa că am mers mai departe pentru a înlătura obstacolul.

Iar în 2023, 3 din 4 comisari ai GM Botoșani au fost reținuți de DNA Suceava pentru că, la fel, existau nereguli legate de controalele efectuate la agenți economici din unitățile administrativ-teritoriale. 

Stiri.ONG: Ordinul respectiv nu putea fi modificat de ministrul Mediului, trebuia neapărat să apelați la justiție?

Potrivit legii contenciosului administrativ, am trimis solicitare la minister, o plângere prealabilă. Ordinul nu mai putea fi revocat, căci intrase deja în circuitul civil (producea efecte), dar poate fi modificat. Însă, în răspunsul primit la plângerea prealabilă, Ministerul a argumentat că e totul în regulă.

Iar termenul de la ICCJ l-am aflat acum 3 săptămâni.

Stiri.ONG: Ministerul a judecat altfel decât Curtea de Apel Suceava, care v-a dat dreptate. Cum a motivat instanța?

CA Suceava ne-a dat dreptate având în vedere că nici Legea 544/2001 și nici articolul 31 din Constituție nu limitează dreptul cetățenilor la informațiile de interes public, cu anumite excepții prevăzute în mod clar.

CA Suceava a anulat acele prevederi, dar e o victorie de etapă pe care am vrut să o marcăm (AICI, n.red. )

Iar motivarea deciziei e destul de convingătoare, inclusiv cu trimitere la obligațiile României la nivel internațional. Convenția de la Aarhus, pe care România a ratificat-o, spune clar că publicul trebuie să aibă acces la documentele de mediu, inclusiv la acte de control.

Mi-a plăcut mult faptul că și CA Suceava a făcut trimitere la Convenția de la Aarhus, nu sunt foarte multe situațiile în care litigiile din localități mai mici implică aplicarea unor convenții ratificate sau a dreptului UE. Noi am cerut aplicarea lor pentru că știam că există și sunt niște standarde de care trebuie să se țină cont.

Am realizat că pare să fie un tipar, căci există și alte autorități care par să limiteze accesul cetățenilor la anumite categorii de acte de interes public.

Stiri.ONG: La ce vă referiți?

De exemplu, de curând am aflat discutând cu iubitori de animale că și actele de control ale DSV-ului (Direcțiilor Sanitar Veterinare) la adăposturi de animale gestionate de autorități locale sunt exceptate de la accesul publicului.

La fel ca în primul caz, există un ordin al președintelui ANSVSA la nivel național prin care se pune că publicul are acces doar la rezumatele controalelor, nu și la actul de control (procesul verbal, raportul întocmit când o autoritate verifică altă autoritate etc).

Stiri.ONG: Asociațiile pentru protecția animalelor nu pot face și ele același demers, adică să atace ordinul în instanță pentru a elimina restricțiile privind accesul la informații de interes public?

Ba da! Noi am avut o situație cu un adăpost public pentru câini din Rădăuți care a fost închis pentru că s-au găsit nereguli grave acolo (infrastructură deteriorată, lipsa unor utilități de bază – apă etc). Am cerut rapoartele de control și nu le-am primit, am primit doar rezumate, invocându-se acest ordin al ANSVSA, pe care îl vom ataca în perioada următoare.

Scopul nostru acesta este: să arătăm că există astfel de instrumente prin care cetățenii pot și au dreptul să documenteze în detaliu problemele din localitatea lor, explicându-le cetățenilor sau grupurilor cu care lucrează.

Puținele asociații din România care fac advocay (și folosesc și instrumente juridice ca să promoveze niște cauze), când își dau seama că de fapt blocajul nu e doar la o decizie a unei autorități, ci există un blocaj sistemic legat de un act juridic (un ordin nelegal, o lege poate neconstituțională), să știe și că există mecanisme prin care se poate depăși acel obstacol.

Noi, inițial, nu aveam în plan să ne judecăm cu Ministerul Mediului, ci doar să rezolvăm problema din Suceava cu depozitul respectiv și să aflăm dacă GM Suceava și-a făcut treaba sau doar a acoperit autoritatea locală cu niște controale de formă.

Pentru că n-am putut să obținem actele ca să verificăm asta, am aflat care e obstacolul și am mers mai departe. În luna martie voi reprezenta Asociația la ICCJ.

_____________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG