Organizațiile neguvernamentale din țara noastră reprezintă, prin activitatea lor, o sursă publică de informații demnă de încredere pentru Departamentul de stat al SUA, dovadă citarea lor repetată în Raportul pe 2023 privind practicile din domeniul drepturilor omului în România.

Raportul analizează modul în care aceste drepturi fundamentale sunt respectate în țara noastră și, ca în fiecare an, semnalează unele probleme pentru care societatea românească ar trebui să găsească soluții.

Iată câteva dintre referirile la societatea civilă, organizațiile neguvernamentale și activiștii care militează pentru respectarea drepturilor omului:

La capitolul libertatea de exprimare, în raport este menționat că reprezentanți ai societății civile au reclamat faptul că le-a fost restricționat accesul la anumite informații de interes public, direct sau prin impunerea unor plăți. În vizor erau diverse cheltuieli instituționale, contracte sau licitații pe bani publici, dar și lucrări științifice ale unor demnitari. Prin urmare, la fel ca jurnaliștii, ONG-urile au fost uneori forțate să dea în judecată instituții publice, de stat sau locale, pentru a avea acces la informațiile dorite. 

În ceea ce privește investigarea de către ONG-uri, interne și internaționale, a unor abuzuri, în raport este menționat faptul că Ministerul Muncii a reziliat busc protocolul și nu a mai permis accesul CRJ în azilele și centrele monitorizate, după semnalarea unor grave probleme, anul trecut.

La secțiunea ”Viol și violență domestică”, sunt amintiți activiștii pentru drepturile omului care au dezvăluit că ofițeri de poliție au încercat să convingă victime să renunțe la a-și mai denunța agresorul, ba chiar au refuzat să le înregistreze plângerile sau au tergiversat procedurile judiciare împotriva unor agresori sexuali.

În privința drepturilor privind reproducerea, sunt menționate ONG-uri și diverși observatori care au atras atenția asupra barierelor de infrastructură și informaționale privind sănătatea și în special lipsa de educație sexuală la adolescenți și în școli.

Este subliniat și faptul că ONG-urile din domeniu, alături de personalul din sănătate și de asistenții sociali, au ajuns la concluzia că numărul cazurilor de abuz sexual asupra copiilor este subraportat. 

Tot organizațiile neguvernamentale sunt cele care au atras atenția asupra faptului că deseori persoanelor de etnie romă li se interzice accesul în anumite spații publice. De asemenea, astfel de persoane se confruntă deseori cu acte de discriminare, în școli, la angajare, dar și în sistemul judiciar sau în cel de sănătate.

Deși încă din 2016 există un ordin al Ministrului Educației care interzice secregarea pe criterii etnice, mai multe ONG-uri au semnalat că acest lucru continuă să persiste în anumite școli. În septembrie, grupul civic Aresel a acuzat școala publică Nicolae Bălcescu din Drăgășani că a interzis admiterea a zeci de copii din comunitatea romă.

Semnale de alarmă au fost trase de ONG-uri și în privința faptului că există în continuare cazuri de copii căsătoriți de părinți, chiar și la vârsta de 11 ani. Mai mult, unii copii sunt vânduți pentru mariaj, fără ca autoritățile să intervină. Nu există politici publice care să descurajeze căsătoriile copiilor, se subliniază în document.

O problemă importantă semnalată de ONG-urile care se ocupă de protecția copilului este aceea că unii judecători nu iau în considerare sesizările de abuz sexual din partea minorilor, mai ales atunci când provin din grupuri dezavantajate. Un raport realizat de Salvați Copiii arată că autoritățile au respins circa 80% dintre sesizările de abuz asupra minorilor depuse în perioada 2014-2020.

Mai multe pasaje fac referire la agresiunile manifestate asupra membrilor comunității LGBTQI+, cu referire directă și la copiii care sunt reticenți să se declare ca atare, inclusiv în fața părinților. Acociația ACCEPT este citată în raport cu afirmația că începând din 2006 au fost comise mai multe acte criminale la adresa membrilor aceste comunități. De asemenea, sunt trecute în revistă violențele repetate înregistrate la marșurile Pride.

Un amplu fragment din raport este dedicat persoanelor cu dizabilități, care se confruntă cu numeroase și diverse probleme, de la copiii discriminați la școală, până la scandalul azilelor. Se pune accent pe multiplele probleme descoperite de CRJ în spitalele de psihiatrie sau în anumite centre pentru persoane cu dizabilități, despre care presa din România a relatat pe larg la momentul respectiv.

Un alt aspect îngrijorător sesizat de ONG-uri este discriminarea la care sunt supuse persoanele cu HIV sau SIDA, cărora stigmatul social le împiedică accesul la servicii medicale de rutină sau chiar la cele stomatologice. De asemenea, bolnavi de cancer sau de tuberculoză au fost discriminați la locul de muncă, astfel de cazuri fiind sesizate public tot de organizații neguvernamentale. În România, bolnavii de tuberculoză sunt sprijiniți financiar în cadru legal, dar nicio lege nu împiedică discriminarea la locul de muncă, se subliniază în document.

Acestea sunt doar cele mai importante aspecte  referitoare la organizațiile neguvernamentale românești menționate în raportul Departamentului de stat al SUA pe anul 2023. Prin activitatea depusă constant de-a lungul anilor, ONG-urile din România și-au făcut vocea auzită în spațiul public, cu speranța că societatea va găsi resursele necesare pentru a evolua, în spiritul democrației și al respectării drepturilor universale ale omului.

Află mai multe despre cum arată sectorul ONG din România, analizat în studiul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări”, realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

--------------------------------------------------

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong