Bucureşti, 18 februarie 2021

Senatul României

Doamnei Preşedinte a Senatului României, Anca Dragu

Stimată Doamnă,

Ne adresăm dumneavoastră, în calitate de preşedinte a Senatului României, pentru a ne asigura că după ce ieri, 17 februarie 2021, Plenul Senatului a votat pentru revocarea preşedintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (Convenţia), Senatul României va trata cu responsabilitate principiile de independenţă şi transparenţă, care trebuie să stea la baza numirii unei noi conduceri a Consiliului. Vă solicităm o conducere a Consiliului de Monitorizare care să nu mai fie desemnată în baza unui algoritm politic, ci aşa cum prevăd Legea nr. 8 din 2016 şi „Principiile referitoare la Statutul Instituțiilor Naționale”.

Conform legii, propunerile pentru conducerea Consiliului de Monitorizare trebuie înaintate de societatea civilă. Organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri) sunt perfect capabile să îşi delege reprezentanţi competenţi aşa cum s-a dovedit şi în privinţa delegării reprezentanţilor în Consiliul Economic şi Social (CES), realizată prin votul a peste 800 de ONG-uri pe platforma votong.ro. Propunerile societăţii civile pot fi votate pe aceeaşi platformă şi transmise Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi - pentru a fi organizate audierile şi numirile ulterioare.

Ne oferim sprijinul în derularea acestui proces după cum urmează:

  • ONG-urile vor promova anunţul referitor la alegerea conducerii Consiliului de Monitorizare;
  • ONG-urile îşi vor desemna reprezentanţii prin folosirea platformei votong.ro, dezvoltată de Code for Romania (în condiţii de transparenţă şi utilizată deja pentru alegerea membrilor în CES);
  • ONG-urile vor transmite Senatului, numele reprezentanţilor societăţii civile aleşi în mod transparent pe principii de independenţă şi experienţă în domeniul protecţiei şi apărării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi instituţionalizate;
  • ONG-urile vor forma o Comisie de supraveghere şi validare a candidaturilor la nivelul societăţii civile cu stabilirea criteriilor care să respecte Convenţia ONU;

De asemenea, solicităm ca audierea reprezentanţilor societăţii civile de către membrii Comisiei de drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi să se desfăşoare într-un format care să permită societăţii civile să urmărească modul în care senatorii vor audia candidaţii pentru funcţia de preşedinte a Consiliului de Monitorizare, aşa cum prevede Legea nr. 8/2016.

Consiliul de Monitorizare este autoritatea de stat autonomă, sub control parlamentar (Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi) care a fost înfiinţat ca urmare a efortului societăţii civile. După ce aproape 17 ani, ONG-urile au arătat abuzurile la care sunt supuse persoanele cu dizabilităţi instituţionalizate, lipsa eficienţei instituţiilor statului în facilitarea accesului la justiţie, faptul că cel puţin 1000 de persoane mor anual în centrele rezidenţiale, organizaţiile au strâns peste 13.000 de semnături şi au convins parlamentari din toate partidele să susţină adoptarea Legii nr. 8 din 2016. Tocmai de aceea, vrem să ne asigurăm că ea va fi respectată.

Independența este un element cheie pentru funcționarea Consiliului. Pentru aceasta, Senatul trebuie să asigure reguli de finanțare predictibile și transparente, și o structură de putere care să nu permită politicienilor să influențeze alegerea sau deciziile conducerii Consiliului.

Consiliul de Monitorizare trebuie să urmărească realizarea practică a monitorizării atât a facilităților, cât și a programelor concepute pentru a deservi persoanele cu dizabilități, pentru a preveni toate formele de exploatare, violență sau abuz. ONG-urile trebuie să fie implicate activ în procesul de monitorizare a implementării Convenţiei în coordonare cu Consiliul de monitorizare. Statul român trebuie să se asigure că vocile persoanelor cu dizabilităţi sunt ascultate și recunoscute.

Iar noi vom acorda tot concursul în acest sens.

Consiliul de Monitorizare trebuie să asigure respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale și spitalele de psihiatrie, să prevină abuzurile și să verifice condițiile și cauzele deceselor.

Consiliul de Monitorizare are responsabilitatea expresă de a sesiza organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală. De asemenea, are responsabilitatea de a face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, precum şi prevederea expresă de a facilita accesul ONG şi al persoanelor cu dizabilităţi în vizitele de monitorizare, urmată de dobândirea calităţii procesuale active. Cu toate acestea, din motive care au ţinut de lipsa expertizei dar şi a dezinteresului pentru domeniu şi poate chiar a apartenenţei politice a conducerii Consiliului, rapoartele Consiliului nu au cuprins deloc informații legate de prezența sau absența persoanelor cu dizabilități sau a ONG-urilor din domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități la vizitele de monitorizare.

Urmare a deciziilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru executarea hotărârii CtEDO „Centrul de Resurse Juridice în numele lui V. Câmpeanu c. România” (2014), şi pentru respectarea Legii nr. 221 din 2010 pentru ratificarea Convenţiei, statul român este obligat să dezvolte un cadru format din unul sau mai multe mecanisme independente pentru a promova, proteja și monitoriza implementarea acesteia. Guvernele anterioare au transmis deja la Strasbourg că vor urmări asigurarea funcţionării independente a acestei instituţii dar nu şi-au respectat angajamentele.

Pentru a discuta cu privire la opiniile noastre va solicitam cât mai curând o întâlnire cu dvs.

 

Cu deosebită consideraţie,

Georgiana Pascu, manager de program, Centrul de Resurse Juridice

Mihaela Munteanu, director de comunicare și advocacy, Federația Organizațiilor Neguvernamentale

pentru Servicii Sociale

Mugur Frăţilă, preşedinte Asociatia Tonal

Ionuţ Sibian, director executiv, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

Oana Preda, director, CeRe: Centrul de Resurse pentru Participare Publică

Olivia Vereha, Chief Operations Officer, Code for Romania

Mircea Toma, preşedinte, Active Watch

 

Semnatari:

FONPC - Federația Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil - 65 organizații membre

Rețeaua DizabNet - 105 organizații din domeniul dizabilităţii

CNDR - Consiliul Național al Dizabilității

Ceva de Spus - grup de autoreprezentanţi, persoane cu dizabilităţi intelectuale şi fizice

Fundația Romanian Angel Appeal (RAA)

FEDRA: Federatia pentru Drepturi si Resurse pentru Persoanele cu Tulburari in Spectrul Autist

Asociația Hans Spalinger Cluj

Fundația de Abilitare Speranța Timișoara

Florin Buhuceanu, președinte executiv ECPI - Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice

Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER)

 

Alte informaţii:

Pe ordinea de zi a Senatului ieri, 17 februarie, la punctul 10 ”Revocarea președintelui Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi”. Preşedintele Consiliului de Monitorizare a fost revocat cu 89 de voturi în favoarea demiterii şi 13 abţineri.

Propunerea de revocare, votată ieri de Senat, a fost formulată de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi, în cadrul avizului negativ asupra raportului de activitate al Consiliului de monitorizare pe anul 2019. Puteți citi raportul Comisiei aici: https://bit.ly/2OIDKxL

Pe larg despre participarea CRJ și partenerilor la ședința în care Comisia a dezbătut raportul de activitate al Consiliului, aici: http://bit.ly/3jRKQvn

Pe larg despre acţiunile CRJ şi partenerilor pentru constituirea Consiliului şi semnale de alarmă referitoare la lipsa de profesionalism şi independenţă a conducerii: https://www.crj.ro/?s=consiliul+de+monitorizare