MKBT: Make Better a lansat iarna asta Harta AÈ™ezărilor Informale însoÈ›ită de un ghid de intervenÈ›ie, È™i pilotul unui podcast – ConversaÈ›ii despre locuire, care îÈ™i propune să spună poveÈ™ti esenÈ›iale despre cum locuim în România.
De Gabriela Pițurlea
În 2014, membrii MKBT făceau consultanță în domeniul urbanistic. Ajungeau să lucreze pentru autorități locale sau dezvoltatori È™i să cunoască zone din È›ară cu probleme structurale majore, dar ritmul de lucru nu le permitea să aprofundeze acele subiecte È™i să gândească soluÈ›ii pentru ele. Din dorinÈ›a asta au creat organizaÈ›ia MKBT: Make Better, È™i, pe parcurs, au ajuns să-È™i dedice mare parte din timp muncii în mediul ONG.
Marina Batog, economist urban, încă are amintiri vii de la primul lor proiect desfășurat cu PACT în Valea Corbului, din ArgeÈ™, unde a văzut copii jucându-se în bâzâitul liniilor de înaltă tensiune sub care creÈ™teau în locuinÈ›e improvizate. Geograful Bogdan Suditu, colegul ei, e interesat de tema locuirii informale încă din 2007, când a ajuns în cartierul Valea Rece din Târgu MureÈ™, unde vreo 700 de oameni ridicaseră barăci din lemn È™i materiale refolosite. A scris un prim articol despre asta în 2009 È™i apoi a urmărit asiduu tema. Demersurile de advocacy ale MKBT pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul locuirii informale au repurtat o victorie odată cu Legea nr. 151/2019, care face posibilă indentificarea È™i legalizarea aÈ™ezărilor informale. „Până acum doi ani,” spune Marina, „tu nu puteai să scrii într-un PUG că există o aÈ™ezare informală, chiar dacă tu vedeai că erau sute de locuinÈ›e. Dacă ele nu aveau forme legale, era ca È™i cum nu ar exista.”
Între timp, MKBT au creat alături de PACT È™i platforma locuireinformala.ro, pe care doresc s-o transforme într-o bibliotecă de resurse care să ajute la o mai bună înÈ›elegere a fenomenului, dar È™i la mobilizarea pentru găsirea È™i implementarea de soluÈ›ii. Proiectul „La Barăci: fără curent, fără apă, fără acte”, finanÈ›at de Fondul pentru Inovare Civică, le-a permis să îÈ™i continue misiunea.
„Ce mi-a plăcut la acest proiect, chiar dacă n-a fost de lungă durată,” spune Marina „este că ne-a dat ocazia să începem niÈ™te lucruri la care ne gândim de mult timp, ca să putem să avem niÈ™te sâmburi să continuăm.” ÎÈ™i doreau, în primul rând, o hartă a aÈ™ezărilor informale, fiindcă, deÈ™i fenomenul e foarte amplu în È›ară, el rămâne foarte puÈ›in cunoscut sau asumat. Fie că e vorba de barăci din bârne, araci È™i materiale plastice ridicate în câmp sau la periferii de oraÈ™ unde nu vrea să ajungă niciodată nimeni, de locuinÈ›e din foste colonii muncitoreÈ™ti ataÈ™ate unor fabrici de mult închise, sau de construcÈ›ii cu etaj, ridicate de oameni din comunități marginalizate, care locuiesc acolo de ani de zile fără să aibă acte de proprietate, fie că e vorba de o mână de oameni sau de sute de familii, harta îÈ™i propune să arate că locurile astea există peste tot în È›ară È™i că e cazul să fie luate în seamă.
Cu ajutorul GeospaÈ›ial, un colectiv de geografi de la Universitatea din BucureÈ™ti care se ocupă cu cartarea digitală, MKBT au acum o hartă pe care au încărcat în jur de 50 de aÈ™ezări È™i la care oricine poate contribui făcându-È™i cont È™i completând chestionarul care cere câteva informaÈ›ii de bază despre aÈ™ezare. SperanÈ›a echipei MKBT, spune Marina, este că harta va fi un prilej de a intra în legătură cu ONG-uri din È›ară, în special din Transilvania È™i Moldova, care sunt la rândul lor preocupate de tema locuirii informale È™i cu care ar putea dezvolta o comunitate de practică È™i contribui la iniÈ›iative care încearcă să sprijine astfel de comunități să intre în legalitate. „Sunt multe lucruri care nu funcÈ›ionează încă È™i pe care guvernanÈ›ii, finanÈ›atorii sau autoritățile nu le înÈ›eleg,” spune Marina.
.jpg)
Harta e însoÈ›ită de o nouă versiune a Ghidului de intervenÈ›ie al organizaÈ›iei, care conÈ›ine noile prevederi legale rezultate în 2019 È™i explicarea normelor metodologice publicate în 2020 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice È™i AdministraÈ›iei.
O altă realizare importantă pentru ei este primul episod al unui podcast la care visau de ceva vreme. Marina e fană podcasturi. Îi plac On Being, creat de Krista Tippett, È™i mai multe podcasturi pe teme urbane, cum ar fi Grapple, care pune în context declinul oraÈ™elor din SUA, oferind multiple perspective, de la cele ale oamenilor direct implicaÈ›i la cele ale specialiÈ™tilor. În munca lor de ONG sau de consultanță, Marina È™i colegii ei au lucrat nu de puÈ›ine ori la strategii de judeÈ› sau de comună, pătrunzându-se de realitatea unui loc, pentru ca apoi să se întrebe ce ar putea face cu ea. „Trebuie să o transformi în niÈ™te energii, în niÈ™te iniÈ›iative, măcar în niÈ™te poveÈ™ti care să urnească niÈ™te munÈ›i,” spune ea. „IntenÈ›ia era să găsim o formulă prin care să începem să povestim despre ce am tot întâlnit noi prin È›ară.” AÈ™a a apărut podcastul ConversaÈ›ii despre locuire, făcut împreună cu Sunete pe bune, cu un prim episod despre casele improvizate, fără forme legale.
„AspiraÈ›ia noastră este de a crea un spaÈ›iu de reflecÈ›ie cu privire la provocările locuirii în diferite comunități din România,” spune Marina în intro. „Astfel, vrem să contribuim la o mai bună conÈ™tientizare È™i asumare a soluÈ›iilor pentru aplanarea acestora.”
Podcastul va continua în 2021 cu unul sau două episoade despre locuire sub risc seismic, dar subiectele pe care MKBT speră să le abordeze sunt numeroase, de la viaÈ›a în ghetouri la viaÈ›a la bloc. Îi încurajează È™i că tema housing-ului, atât de importantă în programele partidelor din Marea Britanie, unde Marina a studiat Planificare Urbană, începe să stârnească tot mai mult interes È™i în România.
****
Proiectul La barăci: fără curent, fără apă, fără acte a fost derulat de AsociaÈ›ia Make Better È™i finanÈ›at prin Fondul pentru Inovare Civică în cadrul apelului de proiecte 2020, lansat cu sprijinul Enel România. Program dezvoltat de FundaÈ›ia pentru Dezvoltarea Societății Civile.