Institutul pentru Politici Publice urmeaza sa lanseze un raport complex de monitorizare a activitatii parlamentarilor in prima sesiune dupa alegerile din noiembrie 2008, continuand seria rapoartelor de monitorizare pe care le da publicitatii la sfarsitul fiecarei sesiuni legislative. In prealabil, iata cateva dintre concluziile IPP ca urmare a monitorizarii lucrarilor Parlamentului in aceasta perioada:
* Noua conducere a Camerelor a inceput cu elan, dar nu a urmarit cu consecventa angajamentele asumate. Ambii Presedinti ai Camerelor si-au luat o serie de angajamente pentru cresterea transparentei si a eficientei in activitatea parlamentara. Planurile Presedintelui Senatului de reformare a institutiei combina atributii specifice functiei cu tinte de crestere a popularitatii politice, insa nu rezulta din acestea nicio prioritate a activitatilor intreprinse. Presedinta Camerei s-a asociat unor proiecte importante pentru societatea civila: combaterea absenteismului in Parlament si publicarea cheltuielilor publice cu activitatea parlamentarilor, lansandu-le ca propriile proiecte legislative, cu toate ca avea deja toate parghiile sa ceara administrativ ca toate masurile sa fie orientate catre stoparea chiulului si transparenta totala fata de banii publici.
* Criza economica si perseverenta IPP au dus, in sfarsit, la publicarea cheltuielilor detaliate cu activitatea fiecarui parlamentar. Dupa 5 ani de eforturi sustinute pentru transparentizarea si responsabilizarea Parlamentului in ceea ce priveste cheltuirea banilor publici cu activitatea parlamentarilor, Birourile celor doua Camere au luat in discutie1 propunerea IPP de publicare pe site a acestor cheltuieli. In ciuda unor reactii de rezistenta evidente din partea unora dintre parlamentari (atat la Camera, cat si la Senat), mai ales in ceea ce priveste publicarea cheltuielilor cu birourile parlamentare, gratie presiunii constante a Institutului, astazi orice cetatean poate avea acces la informatii despre sumele lunare primite/cheltuite de parlamentari cu indemnizatii, transport, telefon mobil etc. Masura publicarii pe site a cheltuielilor este, indiscutabil, un pas inainte in transparentizarea activitatii parlamentare, iar IPP va milita in continuare pentru alte asemenea initiative menite sa creasca transparenta Parlamentului Romaniei.
* Parlamentul ramane o masina de vot - actuala stare a lucrurilor este intretinuta de liderii partidelor. Propunerile legislative nu pleaca de la nevoile cetatenilor, observate si preluate din colegii, ci din sedintele si negocierilor partidelor din Coalitie de la Guvernare. Parlamentarii, inclusiv noii veniti, observa unde se iau deciziile, inclusiv la nivelul agendei legislative si de aceea comportamentul lor in Parlament se caracterizeaza prin chiul, lipsa de atentie, votarea dupa cum ii cere liderul de grup/colegii cu influenta in partid (chiar daca, in mod paradoxal, acestia inregistreaza prezente scazute la votul in plen). Aceasta poate fi una dintre explicatiile pentru care unii dintre parlamentari continua sa absenteze de la lucrarile Camerei, pe langa preocuparile politice/de afaceri obisnuite care „ii retin” in afara lucrarilor Parlamentului. Sesiunea care tocmai s-a incheiat a fost si ea marcata de absenteism: la Camera Deputatilor, primele 6 pozitii in clasamentul absentelor il ocupa tot atatia ministri. Din 472 de voturi in plen, exprimate prin sistemul de vot, Marian Sarbu (PSD+PC) si Dan Nica (PSD+PC) nu au participat la niciunul, Elena Udrea (PD-L) a votat de 3 ori, Constantin Nita (PSD+PC) de 8 ori, Theodor Paleologu (PD-L) de 18 ori si Monica Iacob Ridzi de 20 de ori. Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid: astfel, in aceasta sesiune, au absentat masiv de la votul din plen Nini Sapunaru (PNL) cu o prezenta de doar 7%, Ludovic Orban (PNL) - 7%, Dan Ilie Morega (PNL) - 8%. Viorel Hrebenciuc (PSD+PC) - 8% si Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - 9%. La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.
* Activitatea la comisii. Dintre comisii, la Camera Deputatilor am remarcat ca cea mai intensa activitate (coroborand numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si a documentelor intocmite de catre comisii) la: Comisia pentru munca si protectie sociala (124 raporte), Comisia juridica, de disciplina si imunitati (112 raporte), Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic (88 raporte), in timp ce la Senat vorbim de comisiile: Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii (39 sedinte), Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului (38 sedinte), Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari (36 sedinte). La cealalta extrema, cu o activitate mai redusa am remarcat si comisiile pentru regulament, pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii, pentru egalitatea de sanse pentru femei si barbati de la Camera si comisiile de regulament, sanatate publica, privatizare de la Senat.
In ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde practic este centrul de greutate al activitatii parlamentare, in continuare exista limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera, sedintele comisiilor permanente nu sunt in totalitate accesibile publicului sub aspectul dezbaterilor, motiv pentru care sustinem ca treptat, accesul on-line la sedintele de comisii (inregistrarile video) sa devina o regula pentru functionarea tuturor acestor structuri de la nivelul celor doua Camere.
* Birourile parlamentare din teritoriu - o cutie a Pandorei pe care niciun lider politic nu isi doreste sa o deschida. Nici dupa Sarbatorile pascale din acest an, cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie a.c., Camerele Parlamentului nu aveau o evidenta a birourilor din teritoriu ale deputatilor si senatorilor. Unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul. Cei care „se descurca” ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente. Cele doua Camere nu au fost niciodata in pozitia de a urmari eficienta si oportunitatea unor cheltuieli asa cum vor fi nevoite sa o faca datorita crizei economice care a redus drastic cheltuielile din institutiile publice. Politicienii insa vor gasi o cale sa isi pastreze privilegiile.