Consiliul Tineretului din România și peste 400 de structuri neguvernamentale de și pentru tineret din România lansează astăzi, 9 iulie, o scrisoare deschisă prin care se opun naționalizării patrimoniului și subordonării decizionale a fundațiilor județene pentru tineret față de stat și cer Președintelui, Parlamentului și Guvernului României adoptarea unui ansamblu de măsuri care să faciliteze dezvoltarea, prin parteneriat între aceste fundații și autoritățile publice, a unui ansamblu de centre pentru tineret unic în Europa.

Organizațiile semnatare realizează activități pentru tineri în domenii de activitate diverse, plecând de la activități culturale, sportive, de mediu, educație non-formală, antreprenoriat, sociale și altele, și până la reprezentarea acestora, cum este cazul asociațiilor studențești sau a federațiilor naționale și județene. Majoritatea fundațiilor județene pentru tineret au semnat, de asemenea, scrisoarea deschisă inițiată de Consiliul Tineretului din România.

Fundațiile județene pentru tineret au fost înființate în 1990 pentru a prelua în proprietate și administrare casele și cluburile tineretului care au aparținut până în 1989 Uniunii Tineretului Comunist, având ca for principal de decizie Adunări Generale formate din delegați ai organizațiilor neguvernamentale de tineret de pe raza județului lor. Conform scrisorii deschise, autoritățile publice „nu au oferit nicio soluție pentru ca fundațiile să poată obține resurse pentru investiții în clădiri și dotări și pentru funcționare, astfel încât să nu mai depindă de veniturile din chirii sau activități economice. Mai mult, în timp ce arătau cu degetul, de cele mai multe ori [autoritățile publice] lăsau să se degradeze, înstrăinau sau schimbau destinația propriului patrimoniu pentru tineret. Evident, conflictul etern și incertitudinea referitoare la viitorul fundațiilor județene pentru tineret a dăunat dezvoltării acestora și a îndepărtat multe organizații de profil, tinerii fiind, în definitiv, cei care au avut de pierdut. Cu toate acestea, cea mai mare parte a fundațiilor desfășoară activități pentru tineret, sprijină organizațiile afiliate și nu numai, și fac eforturi pentru a folosi o parte cat mai mare din spații pentru astfel de activități.” 

Semnatarii cer ca Adunările Generale să fie forul principal de decizie al fundațiilor, accesul organizațiilor de și pentru tineret interesate în aceste foruri să fie garantat, iar Consiliile de Conducere ale acestora să fie formate majoritar și, pe termen lung, în totalitate din tineri. De asemenea, aceștia susțin că este necesară crearea unei forme de parteneriat public-privat care să faciliteze crearea de centre pentru tineret de către fundații împreună cu autoritățile locale – fundațiile să participe prin punerea la dispoziție a spațiilor necesare, autoritățile să acopere cheltuielile de întreținere a imobilelor și bugete pentru activități pentru tineret, iar deciziile referitoarea la administrarea acestor centre să fie luate împreună de cele două părți. În acest fel, fundațiile își păstrează caracterul neguvernamental și independența, iar autoritățile care sprijină financiar dezvoltarea de centre pentru tineret au pârghiile necesare pentru a participa la decizii referitoare la aceste centre, iar niciuna din părți nu poate folosi resursele celeilalte cu alt scop decât dezvoltarea de activități în beneficiul tinerilor. 

Tinerii au nevoie de centre pentru tineret.”, se arată în scrisoarea deschisă. „Fie că e vorba de programe de educație non-formală pe subiecte neacoperite în școală (educație pentru drepturile omului, juridică, financiară, pentru sănătate, științifică și până la cursuri de dans sau muzică), implicare în comunitate prin voluntariat, formare de prietenii, implicare în decizii ale autorităților publice sau pur și simplu de un spațiu sigur în care să petreacă timp, o rețea de centre pentru tineret funcționale poate îmbunătăți viețile a zeci de mii de tineri în fiecare an.

Nu în ultimul rând, „Pentru ca soluțiile să respecte cele mai înalte standarde”, scrisoarea deschisă propunesolicitarea de către Guvernul României a unei misiuni de consultanță în politici publice din partea Departamentului de Tineret al Consiliului Europei  organismul interguvernamental cu cea mai avansată expertiză pe acest subiect.

„Pentru mișcarea de tineret, subiectul regimului juridic al fundațiilor județene pentru tineret a fost tot timpul unul sensibil. După multe discuții și consultări interne, am identificat principiile pe care majoritatea organizațiilor de profil, inclusiv majoritatea fundațiilor județene pentru tineret, le susțin – că acestea trebuie să rămână structuri neguvernamentale, să aibă ca for principal de decizie Adunări Generale formate din delegați ai ONG-urilor de și pentru tineret, să susțină implicarea tinerilor în Consiliile de Conducere, alese de Adunările Generale și, în baza unui parteneriat corect între aceste fundații și autoritățile publice, să fie dezvoltate centre pentru tineret ținând cont de cele mai bune practici în domeniu – în special de practicile Consiliului Europei și de sistemul său de certificare a calității centrelor pentru tineret. România are nevoie de o infrastructură pentru tineret adaptată nevoilor tinerilor, de tineri implicați, inclusiv în deciziile referitoare la dezvoltarea acestei infrastructuri și, în sens larg, de contexte mai multe prin care tinerii să se implice în dezvoltarea comunităților lor. Asta este ceea ce susținem prin scrisoarea deschisă lansată astăzi, semnată de peste 400 de structuri neguvernamentale.” Gabriel Carnariu, președintele Consiliului Tineretului din România

Structurile neguvernamentale și persoanele care doresc să își manifeste susținerea față de petiție o pot face prin transmiterea unui email în acest sens pe adresa office@ctr.ro sau prin semnarea ei pe platforma www.voceata.ctr.ro.

Lista semnatarilor se regăsește aici: https://bit.ly/321aJ54