Acum aproape o lună în România a apărut un nou tip de retorică legitimată de partidul de pe putere. De la ședința Comitetului Executiv al PSD, țara este în căutarea „statului paralel” (și ilicit, dar cine mai ține minte?) După ce a fost menționat de opt ori în rezoluția partidului, după ce ne-au avertizat că acesta dorește să controleze puterea politică, politicienii pesediști au lăsat-o mai moale și chiar s-au lepădat de idee. Unii, cel puțin.

Însă noi nu am uitat (ce să faci, cu memoria internetului nu te pui) și am tot căutat să vedem cum arată acest stat paralel și ce îl caracterizează. Dincolo de tirada partidului de la guvernare, Vice a făcut un periplu prin isoria documentată a „statului paralel”, ajungând la concluzia că avem de-a face cu ceva nou.


„Sensul pe care îl atribuie PSD-ul, prin vocea Comitetului Executiv Național,
este unul lesne intuitiv și se referă la lupta împotriva corupției, percepută
ca «nedreaptă» și «ilegitimă».” – vice.com

Lupta împotriva corupției e doar începutul. Miza cică e mai mare: „Mai mult decât atât, acţiunile din ultima perioadă ale „Statului Paralel şi Ilegitim’’, disimulate sub aşa-numită „luptă anti-corupţie”, au drept scop evident hărţuirea şi, în ultimă instanţă, decapitarea puterii politice legitim alese, pentru ca aceasta să nu îşi poată îndeplini Programul de guvernare angajat în faţa electoratului. Se mizează astfel pe faptul că un eşec în realizarea beneficiilor pentru cetăţeni din Programul de guvernare va diminua şansele în viitoarele scrutine electorale pentru cele două partide politice din Coaliţia de guvernare.” (fragment din rezoluția PSD făcută publică în data de 17.11.2017)

Plecăm de la retorica partidului din coaliția de guvernare și de la atacurile mediatice pentru a încerca să înțelegem cum acționează exact statul paralel. Așa că am participat la o sesiune de educație civică pentru tineri, susținută de org. Funky Citizens, țintă constantă a unui redutabil atac mediatic.

Disclaimer: nu vrem să ne erijăm ca arbitri în această poveste. Vrem doar să povestim ceea ce „statul paralel” pune la cale și astfel să disipăm teama și confuzia creată de retorica aceasta periculoasă.

E o zi de sâmbătă, ploioasă și cam neprietenoasă. Aș fi stat bine-mersi acasă dar Funky Citizens azi se duce la școală pentru a povesti celor interesați despre Constituție. Așa că mă duc și eu să văd reacții. Sala e plină de copii și părinți, de tineri și prieteni dornici să vadă ce se va întâmpla. Recunosc că nu știam la ce să mă aștept pentru că nu am mai participat la o prezentare a Constituției.


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Am început prin a ne cunoaște. Ilinca ascultă muzică, Flavia și Adela desenează, Monicăi îi place să citească. Fetele sunt în clasa a 6-a și în clasa a 11-a.

Alina de la Funky Citizens începe sesiunea printr-un exercițiu ușor și ne explică ce e Constituția: „e un fel de aluat al țării din care dospesc restul aspectelor din societate”. Apoi ne imaginăm împreună cum ar fi să organizăm un revelion. Fiecare e invitat să spună lucruri de care ai nevoie pentru un eveniment reușit: artificii, oameni, șampanie, lumini, confetti, costume, spațiu, muzică, mâncare, jocuri. Ideile curg rapid iar copii se dau peste cap să vină cu resurse noi care să ajungă pe flipchart. Când epuizează toate ideile, se ajunge la reguli. Avem nevoie de reguli pentru un revelion? Păi fără reguli, mai știm când e revelionul?


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Pasul doi este să organizăm o țară. De ce avem nevoie? Copii țipă: oameni, resurse, conducere, case, instituții , bani, granițe, școli .... și reguli. Uite elementul comun.

-        Dar în această țară avem nevoie de drepturi?

O mână țâșnește în aer cu viteza luminii. Fără a mai avea răbdare, Ilinca spune dintr-o suflare „Avem nevoie de drepturi și de obligații!”


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Țara începe să prindă contur așa că ajungem în momentul în care trebuie să o numim cumva. După lungi dezbateri ajungem la consens: „Super Țara Minunilor Gnu”. În Super Țara Minunilor Gnu ne scriem singuri regulile, așa că printre drepturile pe care ni le dorim se strecoară și gratuitate la bazin sau posibilitatea să te dai cu sania pe stradă.

Dar obligații? Știai că în Constituție ai mult mai multe drepturi decât obligații? De fapt, îndatoririle fundamentale se referă doar la obligația de a-ți apăra țara, de a respecta regulile și de a contribui prin taxe și impozite la cheltuielile publice. Atât. Flavia însă sare în sus și cere ca o nouă obligație să apară – cetățenii să fie obligați să lucreze măcar o oră pe zi! Adulții surâd.

Continuăm exercițiul. Cum alegem persoana care face regulile? Două mâini se ridică, două idei se ciocnesc: fie prin vot, fie tragem la sorți. Cine aplică regulile? Ce fain ar fi să le aplice toată lumea! Cine face controlul aplicării regulilor? Oamenii cu mușchi, competenți, cu înaltă conduită pe care îi angajăm și plătim din banii pe care cetățenii sunt obligați să îi plătească. Cine este conducătorul țării? Un om verificat de cetățeni? Un om care să ia atitudine, care să se consulte și care să avertizeze. Un om care să fi făcut Facultatea de reguli. Cum îl alegem? Aici spiritele se încing. Avem o tabără a celor care doresc să dea un test din cartea de reguli și tabăra celor care nu doresc să reinventeze roata și care merg pe ideea de vot. Dar neapărat să fie și un jurământ!


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Exercițiul se finalizează și începem să aflăm cum Super Țara Minunilor Gnu se aseamănă foarte mult cu România: multe dintre lucrurile pe care le-am spus apar de fapt și în Constituție. Cei mici află cu această ocazie că în Constituție scrie clar că cei care fac regulile sunt parlamentarii. Nu toți cetățenii pentru că suntem prea mulți și e greu să încăpem undeva cu toții. Ilinca însă e foarte nemulțumită de cele auzite și nu îi este teamă să conteste: „Am putea să ne adunăm afară, nu înăuntru. Am putea să facem o aplicație!”

În continuare Alina poveștește și despre popor și stat. Parlamentarii reprezintă poporul pentru că sunt aleși direct prin vot. Președintele are rolul de a reprezenta statul în afara țării. Copii dau din cap aprobator, știau deja lucrul acesta.

„Voi știți multe despre România. Aș merge pe mâna voastră. Știați că mai este și Curtea Constituțională care verifică regulile, astfel încât ele să respecte mereu Constituția?” – Alina


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Un zumzet acaparează sala și fâșâitul foilor trădează dorința celor mici de a verifica cele auzite. Constituțiile pentru copii, o inițiativă a Funky Citizens, sunt atipice. Ele conțin atât textul oficial cât și o explicație simplă a celor stipulate în legea fundamentală. Echipa Funky nu a folosit o legaleză greoaie ci au încercat să aducă Constituția la nivelul tinerilor printr-un limbaj simplu și clar. Cei mici mai au și 10 ilustrații care le explică vizual conținutul unor capitole. Cu un extaz debordant, cam agresiv pentru săraca cărticică, copii deschid ilustrațiile cu o stupoare fericită.


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

„E așa de ușor să o citești că e mică și foarte colorată. E ca o carte de buzunar!”

Ajungem să discutăm și despre educație, despre dreptul tuturor de a fi informați. Printr-o metaforă care își găsește acțiunea într-o frizerie, Ilinca și Flavia încearcă să explice cum statul ar trebui să fie obligat să îi ajute pe frizerii care taie părul șui și să îi învețe să îl taie corect pentru ca și restul cetățenilor care merg la frizerie să fie fericiți.

Cum ne apropiem de finalul exercițiului, suntem curioși să aflăm de la Alina trei lucruri care i se par ei importante în Constituție. „Păi, e important să știți că avem multe drepturi care apar clar în Constituție. Mai e important să știți că justiția se face în instanțe, nu la TV sau pe stradă. Și aș mai menționa aici și faptul că există o diferență între adevărul absolut și cel juridic.”

Ora a trecut și discuția s-a terminat. Copii au plecat pe rând, încă dezbătând cu părinții diferite chestiuni care le-au atras atenția. Eu am rămas cu echipa de la Funky pentru a afla care este motivația pentru care se duc în weekend prin școli și povestesc tinerilor despre Constituție.

„Educația civică din școală nu ajunge să sedimenteze aceste chestiuni în timpul orelor. Și noi credem că e foarte important ca cetățenii țării, de orice vârste, să fie informați și să știe unde să se uite pentru a afla lucruri.  Acesta e primul pas. Apoi ar trebui să aflăm ce putem face pentru a îndrepta nereguli și apoi să le și facem, să acționăm.” – Alina Calistru de la Funky Citizens.


Sursă: Facebook Fundația Friends for Friends

Așa s-a terminat călătoria mea în lumea Constituției, pe care, deși am studiat-o la Facultate, nu prea o mai cunoșteam. Cu ocazia asta am conștientizat și crevasa dintre români – dintre cei informați și cei dezinformați.

Încă nu am înțeles exact cine este „statul paralel” și de ce ne vrea răul, însă cred că am dejucat planurile de stigmatizare a unei categorii de oameni, organizații sau business-uri  care în fapt doresc doar să informeze. Fiecare o face cum poate într-o societate asaltată de informații, de fake news, de pisicuțe și cățeluși.

*****

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.