În urma lansării în procesul de transparență decizională a proiectului Legii Învățământului Preuniversitar de către Ministerul Educației, Cu Ochii pe Educație, grupul informal de inițiativă la nivel național care urmărește identifcarea disfuncționalităților sistemului educațional românesc și a soluțiilor pentru acestea, a transmis Ministerului Educației 58 de amendamente, cu scopul remedierii mai multor aspecte îngrijorătoare regăsite în proiectul de lege.

Cu Ochii pe Educație a constatat minimizarea implicării elevilor în procesul decizional la nivel școlar, local, județean în cadrul proiectului de lege. Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar îi exclude, în fapt, pe reprezentanții elevilor din fecare structură importantă pentru asigurarea unui sistem educațional efcient. Unul din cele cinci principii enumerate de Ministerul Educației la începutul expunerii de motive este “implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea de politici în domeniul educației,” principiu pe care îl considerăm ca find în contradicție cu unele prevederi ale proiectului de lege.

Ne manifestăm îngrijorarea cu privire la minimizarea consultării și implicării elevilor în procesul decizional, fapt pentru care și Consiliul Național al Elevilor a criticat proiectul de lege în forma sa inițială, nefind la acel moment incluși elevii reprezentanți în cadrul consiliilor de administrație. Printre amendamentele propuse, solicităm ca un reprezentant al elevilor să participe cu statut de observator la organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcției de director, director adjunct și director administrativ al unității de învățământ preuniversitar. Ne opunem lipsei unui reprezentant al elevilor după o perioadă în care Consiliul Național al Elevilor a militat pentru ca elevii să fe observatori în cadrul acestor concursuri. De asemenea, precizăm faptul că elevii au fost deja observatori la aceste concursuri pentru ocuparea funcțiilor antemenționate.

În urma analizei proiectului de lege, Cu Ochii pe Educație a luat act de metodele prin care diminuarea segregării școlare se transformă într-un deziderat mult mai difcil de atins. Ministerul Educației dorește să acorde o multitudine de benefcii anumitor grupuri de elevi (elevii care fac meditații cu profesorii de la colegiile naționale unde doresc să se admită; elevii capabili de excelență din colegiile naționale), ignorând faptul că se va produce dezavantaje majore altor elevi (elevii care nu cunosc modul de lucru al profesorilor de la colegiile naționale la care doresc să se admită; elevii din școli gimnaziale sau licee altele decât colegiile naționale care sunt capabili de excelență). Un alt principiu menționat de Ministerul Educației este „promovarea egalității în ceea ce privește oportunitățile educaționale, asigurând accesul și succesul la educație de calitate pentru toți,” principiu considerat, din nou, în contradicție cu unele prevederi.

Privind examenele naționale, considerăm că principiul de a le permite elevilor să certifce, prin examenul de Bacalaureat, orice competențe dobândite este unul bun. Cu toate acestea, atragem atenția că transpunerea acestuia prin acest proiect de lege îi micșorează semnifcativ impactul. Susținem ca din anul școlar 2026-2027, nu din anul școlar 2027-2028, toate evaluările și examenele naționale să fe în integralitate standardizate și administrate în format digital, deoarece această modifcare ar trebui să coincidă cu primul examen de Bacalaureat susținut conform noii legi.

În ceea ce privește Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, proiectul de lege nu generează alte efecte cu excepția propagării stereotipului că singurele materii importante pentru elevii din ciclul secundar inferior sunt româna și matematica. Propunem revenirea la sistemul inițial prevăzut de Legea Educației Naționale nr. 1/2011 care include 5 probe: o probă scrisă la limba și literatura română, o probă scrisă la limba maternă, o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe, o probă scrisă la o limbă de circulație internațională la alegere, corespunzătoare nivelului A2, o probă practică de utilizare a calculatorului, susținută în timpul anului, o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, susținută în timpul anului. Proba pentru limba de circulație internațională ar putea înlocui, de asemenea, examenul de admitere în clasa a IX-a bilingv, însă, întrucât toți elevii ar trebui să atingă nivelul A2 până la fnalul ciclului secundar inferior, aceasta ar f obligatorie. Aceasta se poate echivala, de asemenea, cu un examen internațional corespunzător.

Mai multe observații și propuneri la proiectul de lege pe care Cu Ochii pe Educație le-a înaintat Ministerului Educației pot fi consultate, accesând următorul link: amendamente.ochiipeeducatie.me

„Cu Ochii pe Educație consideră că prevederile proiectului de lege acționează pentru minimizarea reprezentării actorilor din sistemul educațional românesc, eliminând inclusiv unele drepturi câștigate în trecut de reprezentanții elevilor și pentru minimizarea desegregării școlare prin diferențe majore între Colegiile Naționale și restul unităților de învățământ, precum și între diferite clase din interiorul Colegiilor Naționale. În acest context, considerăm că se impune o reevaluare a direcțiilor și a deciziilor asumate prin acest proiect de lege.”, a declarat Andrei-Cristian Robu, cofondator al Cu Ochii pe Educație.

 

„Nu putem accepta faptul că Legea Învățământului Preuniversitar încearcă să promoveze lipsa implicării și consultării elevilor în procesul decizional și un mod nou de segregare școlară în cadrul admiterilor în ciclul liceal, când aceasta ar trebui să producă efecte care sprijină colaborarea tuturor actorilor educaționali și luptă pentru o comunitate școlară incluzivă. Solicităm Ministerului Educației să nu propună spre adoptare Legea Învățământului Preuniversitar în forma actuală, considerând că unele prevederi ale acestui proiect ar avea un impact negativ pentru sistemul educațional românesc!”, a declarat Petre-Daniel Tîrziu, cofondator al Cu Ochii pe Educație.