Sursa: EurActiv.ro

Raspunsuri la intrebarile cititorilor:

  • Intrebare: de la tina (11 Februarie 2009 23:06)

Domnule Sibian,
1. cate ONG-uri din Romania detin cu adevarat expertiza necesara pentru a initia proiecte de asistare a tarilor aflate in curs de dezvoltare, si in ce domenii?
2. cum se explica lipsa proiectelor de asistenta (exceptandu-le pe cele realizate de MAE in parteneriat cu diverse organizatii internationale), la doi ani dupa aderare?
3. cum se vede de la Bruxelles aceasta taraganare a lucrurilor si cum s-ar putea rasfrange ea asupra Romaniei, stiut fiind faptul ca statutul de membru UE o obliga sa sa fie tara donatoare?
4. e clar ca si fondurile pentru asistenta pot asigura painea pentru unele ONG-uri care s-ar incumeta sa faca proiecte in acest sens, dar cat de realist poate fi un asemenea scenariu acum cand guvernantii prioritizeaza bugetele si agenda politica la sange si romanul se gandeste mai degraba cum sa puna bani la ciorap, decat sa faca pe filantropul....?
Multumesc!
Raspunde

Raspuns- Ionut Sibian: 1. Cred ca sunt multe ONG-uri din Romania care au expertiza de exportat in tari din vecintatatea apropiata, precum Ucraina, Moldova, Georgia sau Balcanii de Vest : Serbia, Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Albania, tari care trec printr-un proces de tranzitie similar cu cel parcurs de Romania in anii 90. Ma gandesc in special la tarile care au inceput negocierile de aderare sau tari potential candidate, unde ONG-urile din Romania pot transfera know-how-ul lor pentru a le ajuta pe ONG-urile din alte tari sa se implice in procesul de aderare (reforme in justitie, economie, protectia copilului, drepturile omului, egalitate de sanse, minoritati, servicii sociale, prevenirea conflictelor si instruire. Alte organizatii precum Caritas Romania, World Vision sau Salvati Copiii au fost implicate deja in proiecte de ajutor umanitar cu ocazia tsunami-ului, evenimentelor din Burma sau educatia copiilor din zonele de conflict. Pro-Democratia a observat alegerile in majoritatea tarilor aflate pe lista de asistenta a Romaniei. Pentru prima data, ONG-urile din Romania au adus laolalta sectorul neguvernamental din zona Marii Negre, anul trecut, cu ocazia forumului "ONG la Marea Neagra"

2: Deja, unele ONG-uri din platforma FOND au primit finantari pe programul de Educatie pentru dezvoltare al Comisiei si pe programul de Cross-border. De asemenea, Finantatori privati, precum Black-Sea Trust finanteaza deja proiectele ONG-urilor din Romania in zona Marii Negre. Din cunostintele mele, la ora actuala,ONG-urile din Romania sunt prezente cu proiecte in Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia, Bosnia si Hertegovina, Uganda si Angola. Exista chiar un proiect in parteneriat intre o organizatie din Romania si una din Cehia, referitor la Cuba.

3: Ne-am obisnuit ca lucrurile sa mearga intr-un ritm mai "special" in Romania. In ultimii ani, Romania nu a avut o traditie de stat donator, ca urmare acest comportament trebuie educat atat la nivelul decidentilor, ONG-urilor cat si al cetatenilor.

4: Filantropia nu se invata peste noapte, insa atunci cand au fost situatii de urgenta gen tsunami, inundatii sau seceta din Moldova, cetatenii romani au donat.  

  • Intrebare - de la constantina (11 Februarie 2009 22:18)

Buna ziua,
1. Ce oportunitati reale de finantare mai exista / ar putea exista pentru ONG-isti in aceste vremuri \"crizate\", cand multe fonduri se reduc, companiile isi reduc sau taie de tot bugetele alocate unor cauze sociale, etc?
2. Ce masuri aveti in vedere, la nivel de bransa, pentru a asigura supravietuirea institutiilor neguvernamentale in noul context economic - si ma refer aici la strategii privind organizarea interna, activitati desfasurate, comunicarea cu organizatiile guvernamentale, mediul de afaceri si, nu in ultimul rand, publicul larg?
Multumesc!

Raspuns - Ionut Sibian: In ceea ce priveste cauzele sociale, mai ales ingrijirile la domiciliu, asistam la o prabusire a serviciilor oferite de organizatii in acest domeniu. Se intampla in putine locuri din Romania ca bugetul local sa suplineasca finantarea acestor servicii, traditional sustinute de catre finantatori internationali. In domeniul cauzelor "sociale" sunt putine surse de finantare. Aceste surse sunt in "curtea" Ministerului Muncii (subsidii) sau la bugetele locale, acolo unde avem o administratie locala "luminata".  In general, organizatiile au fost nevoite sa isi regamndeasca strategiile si serviciile astfel incat sa poata aplica pentru Fondul Social European sau surse de finantare care vizeaza mai mult politicile in domeniul social (EEA Grants). Din pacate, organizatiile din Romania nu au susutinut indeajuns initiative ale unor organizatii privind schimbarea de legislatie si politici in domeniul serviciilor sociale cum ar fi Legea contractarii sociale. De asemenea, organizatiile din Romania s-au orientat foarte putin catre surselke de finantare de la bugetul comunitar care finanteaza proiecte de cercetare, politici sociale, schimb de experienta , mediu, cultura, etc. Programe comunitare: FP7, Progress, Europe for Citizens etc. O sansa pentru organizatiile din Romania sunt si programele de preaderare pentru tarile din Balcanii de Vest (IPA) unde pot depune proiecte in parteneriat cu organizatii locale. Acest tip de proiecte sunt asemanatoare cu Phare sau Access. De asemenea, in scurt timp, vor putea depune propuneri pentru programul de vecinatate al Uniunii Europene (ENPI) pentru proiecte in tarile din vecinatatea estica a Romaniei. Anul acesta, FDSC va lansa un nou Call pentru proiecte in cadrul NGO Fund - a doua runda de finantare, insa banii sunt foarte putini iar concurenta acerba. La primul Call, au fost aproximativ 500 de proiecte totalizand 15 milioane euro, oferta de finantare fiind doar de 1,8 mil., astfel incat multe proiecte foarte bune nu au putut fi finantate din cauza lispei de fonduri.

2. Strategia FDSC este ca prin finantare, advocacy, informare, instruire si cercetare sa dezvolte capacitatea organizatiilor societatii civile si a comunitatilor pentru a imbunatati viata oamenilor. Ne straduim sa mentinem la standarde inalte serviciile pe care le oferim ONG-urilor si sa crestem bugetele programelor de finantare. Prin portalul www.stiriong.ro incercam sa imbunatatim imaginea si sa crestem expunerea ONG-urilor. De asemenea, prin baza de date a ONG-urilor online, de pe acest portal, dorim sa centralizam numarul organizatiilor active, activitatile pe care le dsafsoara, distributia georgrafica si sa le facem mai transparente (prin datele expuse in baza de date), in fata institutiilor, sectorului de business si cetateanului. Impreuna cu CENTRAS incercam sa propunem sectorului o strategie post-aderare. Primul pas a fost intalnirea de la Camera Deputatulor din luna ianuarie, la care au prticipat peste 250- organizatii si unde am agreat 10 puncte de lucru cu Camera Deputatilor. In toamna, vom organiza din nou, dupa o intrerupere de 8 ani, targul asociatiilor si fundatiilor din Romania si speram ca Primaria Municipiului Bucuresti sa sustina acest demers.

  • Intrebare - de la GEC Nera (11 Februarie 2009 18:42)

Citind ghidurile de aplicare in cadrul programelor operationale avem senzatia ca acordarea finantarilor se face dupa principiul EU (a se citi autoritatea de management a programului care face parte dintr-un minister) ARBITREZ, EU PASEZ, EU MARCHEZ.
Inainte de aderare pe Phare, Ispa, Sapard serviciul de evaluare era de regula subcontractat in urma unei licitatii publice.
In prezent evaluarea proiectelor de catre evaluatorii independenti selectati de autoritatea de management ar putea permite o ingerinta politica mult mai mare in procesul de evaluare.
Sa ne amintim ca in campania electorala reprezentantii unor partide din opozitie acuzau guvernul ca toate proiectele castigate anul trecut la categoria beneficiari Primarii au fost castigate de localitati unde erau primari ai puterii, in timp ce reprezentantii puterii spuneau ca primarii din opozitie au depus proiecte de slaba calitate (sic !)
Sa fie si nencrederea in procesul de evaluare o cauza a gradului mic de absortie a fondurilor post aderare a UE ?

Raspuns- Ionut Sibian : Nu cred ca este vorba despre neincrederea in procesul de evaluare, ci mai degraba de mecanismul greoi de implementare a unui proiiect finantat din surse UE. Unele organizatii au preferat donatori mai flexibili, donatori privati, pentru a-si implementa proiectele, insa odata cu plecarea din Romania a acestro donatori trebuie toti sa ne supunem procedurilor de cheltuire a banului public, proceduri care pun baza pe modul de cheltuire a banilor sni nu pe neaparat pe rezultatele si pe impactul proiectului.

Vezi restul intrebarilor si raspunsurilor la EurActiv.ro