Pentru mulți bucureșteni, de loc sau adoptați, cartierul Floreasca reprezintă acea oază de civilizație, un spațiu al clădirilor frumoase și al proprietăților de lux. Pentru locuitorii de acolo însă este un ultim refugiu în fața valului care acaparează tot Bucureștiul: imobiliare noi construite la înghesuială printre cele vechi, amenințarea traficului tot mai greu de digerat de un oraș care refuză să crească corect din punct de vedere urbanistic.

Grupul de Inițiativă Floreasca Civică a apărut tocmai pentru a încerca să salveze ce a rămas din cartierul lor. Floreasca Civică înseamnă oamenii și comunitatea cartierului. Ei s-au adunat primordial în jurul parcurilor și a grădinilor din spatele blocurilor, pe zi ce trece tot mai amenințate să fie înghițite de tone de beton. „Sectorul 2 deține cel mai mic procent de spațiu verde per locuitor – 12,43 mp – în anul 2011, în vreme ce normele europene în vigoare prevăd minim 26 mp de spațiu verde pentru un singur locuitor.”

Cartierul a apărut în anii ’60, când a fost construit bine pentru standardele vremii. Atunci existau spații verzi, locuri de parcare, trotuare, iar Floreasca era genul de cartier aerisit prin care îți venea dragul să te plimbi. Spațiile verzi, care au creat farmecul locului, acum au devenit tentante pentru dezvoltatorii de ocazie care trec peste orice norme legislative sau de bun simț pentru a face un ban de pe urma terenului încă scump din zonă. Ei reușesc să treacă de autorități, dar de câțiva ani au un nou obstacol: comunitatea.

„Acum mai bine de 13 ani s-a realizat un Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.) pentru Cartierul Floreasca – coerent, bun pentru oraș. Primarul Sectorului 2 – domnul Neculai Onțanu, ne promisese respectarea acestuia, afișându-l chiar pe un panou electoral. Din păcate, sub același primar construcțiile noi au cotropit cartierul, iar P.U.Z.-ul a fost lăsat într-o ramă la care nu se mai uită nici un angajat al Primăriei Sectorului 2.”

Astfel de promisiuni deșarte i-au transformat și pe cei mai optimiști în sceptici, dar nu le-a inhibat dorința de a face ceva. Hotărâți să mute activismul de pe Facebook în stradă, comunitatea s-a organizat pentru a face față metehnelor vremii.

„Misunea noastră este ca fiecare locuitor din Floreasca să fie informat și astfel să aibă posibilitatea de a se implica în viața comunității pentru a proteja spațiile verzi din parcuri și dintre blocuri, pentru că avem dreptul de a trăi înconjurați de frumos și verde, dar și responsabilitatea de a ne implica în administrarea cartierului și a orașului.”

Grupul pe care îl știm acum există din anul 2016, dar mobilizarea civică în zonă datează chiar din 1999, când unul dintre membrii grupului a aflat de retrocedarea parcului Verdi și a început să caute mai multe informații și susținători ai cauzei sale. Acum ei sunt 15 oameni care intervin pe probleme punctuale, dar susținătorii lor sunt mult mai numeroși iar sprijinul lor este vizibil la evenimentele pe care le organizează.

Haide să îi cunoști și tu pe 30 septembrie la Târgul de Inițiative Cetățenești de la Grădina Verona!

Primul marș al cartierului a avut loc în mai 2016, iar peste 1000 de oameni au acaparat străzile cartierului cerând respectarea legii și a spațiilor verzi. Oprirea construcțiilor abuzive a fost o coardă care a rezonat cu majoritatea locuitorilor din zonă. Și nu este vorba de un moft al nordului, ci de o necesitate de bază. Construcțiile noi aduc cu ele angajați care vin cu mașinile la birou, pe care le parchează oriunde și peste tot. De la poluarea fonică, de mediu, până la acapararea spațiului public de noii rezidenți temporari, cartierul riscă să intre în era neagră a existenței sale.

O altă campanie cu vizibilitate la public a fost recentă (iunie 2017), organizată alături de CeRe și Let’s Do It, Romania. Împreună au curățat Parcul Verdi, un ultim refugiu de senectute naturală. „Ultimul mare proprietar al moșiei Floreasca, G.M. Negroponte, a înființat Parcul Verdi pe locul fostului hipodrom, având inițial o suprafață de 17 hectare. În prezent, suprafața parcului este de doar 5,6 ha și este în continuare gazda unui habitat natural de excepție (copaci de peste 80 de ani, diverse specii de păsări, veverițe și dihori) - o mică pădure în inima Capitalei.  Însă omul este pe cale să-l distrugă: întreaga suprafață a parcului a fost parcelată și retrocedată, iar noii proprietari preseaza autoritatile să le elibereze autorizațiile de urbanism, ceea ce va duce la defrișare masivă și apariția de imobile.”
Acțiunile care implică comunitatea sunt vizibile și de efect, dând luptei o notorietate și autoritate, dar mobilizarea pe căi legale este lafel de importantă, iar campaniile de advocacy nu întârzie să apară. Pe lângă Primăria de Sector, pe lângă PMB, la comisiile de competență din Parlament comunitatea Floreasca Civică luptă pentru a obține susținere.

Alături de vecinii direct interesați de pe străzile unde se prevăd construcții monstru (de exemplu turnuri cât InterContinentalul), grupul de inițiativă a realizat petiții, a participat la ședințe de consiliu, a înaintat puncte de vedere. Este dificil însă pentru că expertiza celor direct implicați nu acoperă zona de urbanism, ahitectură sau legislație. „În grup activează oameni cu experiență în legislația de mediu, în organizarea de evenimente, oameni cu expertiză tehnică. Am aprecia dacă am primi ajutor și în relația cu autoritățile. Dorim să ni se alăture cei care cred că, puțin câte puțin, putem interveni și schimba chestiunile care ne afectează zi de zi. Credem că viitorul ne va asigura o colaborare mai bună cu autoritățile locale.”

Citește și despre: Inițiativa Prelungirea Ghencea // Grow Up Romania // Asociația Cartierul Aviației

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.