De la stanga la dreapta: Iuliana Călina, Robert Costache, Iulian Tănaşcu, Flip Dumitru şi Anné-Marie Cuțăr

 

Interviu realizat de Livia Drobotă - Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile 

Asociația Călător prin România a câștigat premiul 2020 Business Elite’s ,,30 Under 30’’ prin dezvoltarea unui proiect de digitalizare a turismului din România. Iulian Tănaşcu, preşedintele asociaţiei ne-a oferit mai multe detalii despre proiect în cadrul unui interviu.

1. Povestiţi-ne despre Asociaţia Călător prin România. Care este misiunea organizaţiei, ce proiecte aveţi în desfăşurare şi care este echipa care pune lucrurile în mişcare?

Asociația Călător prin România a pornit, inițial, ca un proiect și nici pe departe nu ne gândeam să transformăm totul într-o organizație. Ca orice proiect și acesta a pornit de la o lipsă... lipsa promovării turismului românesc.  

La începutul activităţii noastre, am realizat  promovarea României pe o pagină de Facebook unde prezentam câte un obiectiv turistic la fiecare câteva zile, împreună cu istoria și legenda sa. În prima săptămână, am văzut că ideea a prins foarte bine, aveam peste 500 de oameni care urmăreau pagina, motiv pentru care am fost motivat să continui.

La scurt timp am fost contactați de o persoană care ne-a rugat să ne facem un site și să promovăm acolo toate aceste lucruri. A fost un moment de cotitură deoarece ne doream mult să ne extindem activitatea, dar voiam să avem și o formă legală. Așa că, în timpul unei ședințe am căzut de acord să înființăm o asociație, ,,Călător prin România’’ care să se ocupe de o experiență unică pe care o poate avea turistul, experiența călătorului prin România. Ce întâlnește un turist când ajunge în țara noastră? Este cazat undeva, mănâncă preparate culinare tradiționale, poate să vadă și costume populare și adoră să viziteze obiective turistice. Ei bine, toate acestea trebuiau să fie prezente în cadrul platformei. În cele din urmă, rezultatul a cuprins toate cele enumerate mai sus, pe zone.

Pentru că noi ne adresăm atât turiștilor naționali cât și internaționali, platforma trebuia tradusă în mai multe limbi străine. Am luat în considerare analizele realizate de către Institutul Național de Statistică și am realizat și noi o analiză pe principalele grupuri de turism din țara noastră. Cei mai mulți turiști vorbesc Limba Franceză, Spaniolă, Engleză, Română și Chineză. Astfel,  platforma poate fi citită de aproximativ 75% din populația de pe Glob.

Proiectul a început să crească, traducerile textelor reprezentă un lucru important pentru noi, deoarece trebuie să livrăm calitate și sprijin turiștilor. Pentru a putea să ne extindem acțiunile pe întreg cuprinsul României am încheiat un parteneriat cu Ministerul Turismului și multe alte asociații din țară.

Echipa noastră este formată din Robert Andrei Costache , vice-președinte al asociaţiei, Iuliana-Andreea Călina, business-developer în cadrul asociației şi omul care se implică în relația cu primăriile din toată țara și cu Ministerul Turismului, Octavian-Dumitru Filip, artistul din spatele tuturor elementelor vizuale de pe platformă, Iulia Anné-Marie Cuțăr, responsabilă de partea de PR, iar eu sunt preşedintele asociaţiei.

Proiectul pe care îl avem acum în desfășurare este cel de digitalizare a turismului din România care include o documentare a unui număr de aproximativ 100.000 de obiective turistice existente pe tot teritoriul României.

De asemenea, pregătim o noapte de poezie în Municipiul Giurgiu la care o să participe, ca spectatori peste 100 de persoane. Aceștia vor asculta poezii (creație proprie sau scrise de poeții noștri) recitate de către tinerii giurgiuveni. Dacă acest proiect o să fie primit în mod pozitiv, dorim să îl extindem în toată zona de sud a României, iar ulterior, în toată țara.

2. Digitalizarea turismului din România este unul dintre cele mai cunoscute proiecte ale asociaţiei voastre. Cum a luat naştere această iniţiativă şi care a fost motivaţia din spatele ei?

Într-adevăr, cel mai cunoscut proiect al nostru este Digitalizarea turismului din România, proiect cu ajutorul căruia am câștigat premiul Business Elite’s “Under 30”  din Europa de Est și am ajuns în semifinala proiectului Smart Cities.

Motivația acestei inițiative derivă din două direcții. Prima este faptul că am fost contactat de cineva care simțea lipsa acută a ghizilor din România, deci imposibilitatea de a transmite lucruri interesante despre obiectivele turistice. A doua direcție derivă dintr-o discuție avută cu cineva în timpul unui interviu pentru o revistă. Această persoană mi-a zis că nu știe câte muzee sunt în București (nu mai zic de toată țară) și că nu știe ce să viziteze. Sunt foarte mulți români care nu știu ce are țara lor de oferit și acest lucru este foarte trist. România, conform analizelor noastre, are aproximativ 100.000 de obiective turistice. La acestea se adaugă preparatele culinare tradiționale și portul popular tradițional care ascunde foarte multe lucruri interesante.

Trebuie să conștientizăm că oamenii adoră să călătorească undeva unde știu că au ce vizita și unde au cum să trăiască o experiență unică. România nu duce lipsă de capital cultural sau turistic, duce lipsă de idei de a aduce aceste lucruri în față și a le face cunoscute turiștilor. Gândiți-vă doar că sunt țări care nu au industrie foarte dezvoltată, dar trăiesc din turism. România are și puțină industrie, dar turismul nu se ridică la adevărată sa valoare. Acest lucru duce la pierderea unor sume mari de bani și posibilitatea ca anumite zone să se dezvolte puternic.

3. Ce v-aţi propus să realizaţi prin intermediul acestui proiect?

Vrem ca România să fie cunoscută pe plan național, de către cetățenii țării, dar și de către turiștii din afara granițelor. Turiștii, indiferent de naționalitate, trebuie să cunoască România pentru că această țară oferă experiențe unice. Câți turiști vin pentru prima dată în țara noastră și li se schimbă percepția pentru o viață?

Ne propunem să acoperim deficitul de ghizi ai României prin transformarea turiștilor în proprii lor ghizi. Să folosească telefonul într-un scop util și să poată să intre în contact cu ceea ce are de oferit România într-o limbă în care se simte bine, pe care o înțelege.

Ne dorim să transformăm Călător prin România în acel brand de țară pe care România nu îl are și să aducem noi turiști în țara noastră prin intermediul lui.

4. V-aţi stabilit un obiectiv ambiţios, acela de a digitaliza turismul din România. Cum anume vă doriţi să realizaţi acest lucru?

Am realizat plăcuțe de informare turistică pentru fiecare zonă turistică a României, împreună cu un cod Q.R. care este montat pe ele. Turistul vine, scanează codul cu telefonul personal și este redirecționat spre platformă unde poate să citească despre obiectivul respectiv într-o limbă pe care o stăpânește, astfel încât să înțeleagă locul respectiv.

Realizăm parteneriate cu primăriile din țară prin care ei ne oferă acordul să montăm aceste plăcuțe. Mai mult decât atât, am realizat un parteneriat cu Ministerul Turismului și cu foarte multe asociații care se ocupă cu promovarea României. Am discutat cu ambasadele Chinei, Franței, Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii și Spaniei pentru a deveni parteneri cu noi și pentru a redirecționa turiștii spre platforma noastră pentru a cunoaște România. Am discutat și cu Tarom și CFR pentru a ajuta turiștii să înțeleagă potențialul zonei în care călătoresc cu avionul sau trenul și suntem convinși că o să avem rezultate foarte bune pe viitor.

5. Care sunt provocările acestui demers şi în ce măsură beneficiaţi de sprijinul autorităţilor publice?

Am întâmpinat multe bariere de-a lungul timpului, dar niciuna care să ne oprească. Autoritățile publice sunt, în mare parte, deschise. Pe partea de patrimoniu sunt foarte multe interese ascunse cu clădirile istorice, pe de-o parte, iar pe de altă parte interesele din contractele de promovare turistică. Sunt zone ale țării în care primarii nu au niciun cuvânt de spus în fața unor simpli angajați de-ai lor.

Însă, acest lucru nu ne-a oprit și ne-a motivat și mai mult să schimbăm ceva în țara noastră. Sprijinul pe care aceștia ni-l oferă ține foarte mult de parteneriatele pe care le încheiem și de acordurile de montare (mult mai valoroase decât orice sprijin pecuniar). Costul integral al plăcuțelor și promovării ne revine nouă.

Dacă nu ne ajută autoritățile publice în privința fondurilor, nu putem spune același lucru și despre zona privată. Prin urmare, mulțumim sponsorilor Dedeman și GL Creative Media care ne-au ajutat să ne continuăm activitatea făcând acte de donație către asociația noastră.

6. Dacă ar fi să vă lăudaţi cu cele mai importante realizări ale proiectului Călător prin România, care ar fi acelea?

Faptul că am reușit să convingem o mare parte dintre autorități să ni se alăture în acest demers și să ne acorde și nouă o șansă să schimbăm ceva. Mai mult decât atât, acest lucru se putea face încă de acum foarte mult timp și, prin simplul fapt că am început să montăm aceste plăcuțe, este un lucru de care suntem tare mândri.

7. Anul acesta asociația voastră a câștigat premiul Business Elite’s "Under 30". Ce înseamnă pentru voi şi beneficiarii voştri această distincţie?

Business Elite’s “Under 30” este un premiu acordat persoanelor până în 30 de ani care sunt pe poziții de conducere în entități economice sau ONG-uri și care, prin proiectele pe care le realizează aduc un plus valoare țării din care vin. Pentru noi, câștigarea premiului nu reprezintă un premiu, propriu-zis, ci un feedback, o validare a asociației. Mai mult decât atât, gala o să fie la Budapesta, loc în care vom duce tricolorul și vom arăta că tinerii au potențial și în România.

Pentru beneficiarii noștri reprezintă o confirmare că facem ceea ce trebuie și tot ceea ce putem pentru a face din România o destinație de neuitat.

8. Cum vă continuaţi activitatea în cadrul proiectului în această perioadă afectată de pandemia COVID-19?

Am spus întotdeauna și o voi spune și acum, situațiile de criză definesc proiectele și afacerile puternice. Pandemia COVID-19 reprezintă un moment în care activitatea de pe teren se mută în online. Ne concentrăm pe partea de marketing și pe interfața site-ului, precum și pe contactarea potențialilor parteneri. Nu avem timp de stat. Deja am pierdut 30 de ani de promovare a României, deci avem foarte mult de recuperat.

9. Care sunt planurile de viitor ale asociaţiei Călător prin România?

Ne dorim să conectăm toate satele, comunele, orașele și municipiile la platforma Călător prin România și vrem să mărim baza de date cu informații. Pe lângă acest proiect, dorim să realizăm un proiect prin care să protejăm micii întreprinzători și elementele care realizează specificul zonei (nămolul de Amara, cârnații de Pleșcoi, vesta de Bucovina etc.).

Vrem să realizăm un marketplace al micilor întreprinzători (agricultori, meșteșugari etc) prin care ei să-și promoveze și să-și vândă produsele cetățenilor interesați.                


Platforma Călător în România: https://travellerinromania.com/
Facebook Asociație: https://www.facebook.com/Asociatia.Calator.prin.Romania/
Facebook Iulian Tănașcu: https://www.facebook.com/iulian.tanascu
Facebook Robert Costache: https://www.facebook.com/robertandreicostache09
Facebook Iuliana Călina: https://www.facebook.com/iuliana.calina.5 
Facebook Filip Dumitru: https://www.facebook.com/filip.octavian.3 
Facebook Anné-Marie Cuțăr: https://www.facebook.com/Annemarie13042003

2020 Business Elite’s "Under 30": https://businesseliteawards.com/nominations-are-open-2/