Ordinul Arhitecților din România a finanțat peste 600 de proiecte în valoare de 23 de milioane de lei din taxa pe timbrul de arhitectură în ultimii 12 ani. Doar la nivelul anului trecut, finanțarea s-a ridicat la peste 4 milioane de lei și a vizat proiecte culturale variate, cum ar fi organizarea de expoziții, anuale și bienale de arhitectură, expoziții-concurs, tururi specializate, ateliere, evenimente publice pluridisciplinare sau publicarea de cărți și de reviste pe teme legate de arhitectură, patrimoniu, design.

Dintre obiectivele unora dintre cele mai importante proiecte susținute de timbrul de arhitectură amintim creșterea calității mediului construit în mediul rural sau introducerea educației de arhitectură în școlile românești. Anul acesta, prin taxa de timbru, Ordinul Arhitecților din România susține organizarea Conferinței Europene pentru Politici Publice de Arhitectură „Future Shapers” care va avea loc în premieră națională la București pe 12 iunie.  

Timbrul de arhitectură este o taxă parafiscală constituită în 2006, din aportul de 0,05% din valoarea de investiție, colectat de la beneficiarii serviciilor de arhitectură, atunci când aplică pentru autorizația de construire. Beneficiarii au opțiunea de a direcționa această taxă către Uniunea Arhitecților din România sau către Ordinul Arhitecților din România (OAR). Fondul rezultat poate fi folosit, în conformitate cu legea 35/1994, doar pentru programe, proiecte și activități culturale, având ca scop promovarea culturii mediului construit.

“Dezbaterile și dialogul ultimilor ani privind mediul construit s-au concentrat din ce în ce mai mult pe contribuția pe care acesta o aduce în creșterea calității vieții tuturor. Cheia în care se citește această evoluție este cea a înțelegerii nevoii de colaborare multidimensională, interdisciplinară și trans-interese în favoarea binelui comun. Determinarea cu care ne asumăm ca organizație această responsabilitate este consolidată și de aserțiunea Consiliului UE privind arhitectura <<ca disciplină care cuprinde echilibrul corect între aspectele cultural, social, economic, de mediu și tehnic pentru binele comun.>> Sensul profund al timbrului arhitecturii este de a susține dezvoltarea acestor moduri noi de angrenare cooperativă”, declară Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Timbrul de arhitectură reprezintă o resursă de finanțare dedicată tuturor celor interesați de cultura mediului construit, nu doar arhitecților. De aceea, el este și un instrument financiar folosit pentru proiecte culturale și editoriale care încurajează crearea, reglementarea, construirea și utilizarea mediului construit și al patrimoniului cultural, în folosul calității vieții.

“Proiectele finanțate de Ordin sunt instrumente menite să apropie comunitatea arhitecților de societatea civilă pentru o mai bună înțelegere a nevoilor de ambele părți pentru a deservi cât mai bine același obiectiv comun: să creștem, împreună, calitatea mediului construit. Timbrul de arhitectură este o resursă esențială pentru toți cei care ne petrecem viața în și printre clădiri, este butonul de volum pentru dialogul arhitecților cu lumea, pentru poveștile locurilor în care trăim și care ne-au format, și nu în ultimul rând, pentru negocierea unui viitor mai bun”, spune Oana Simionescu, trezorier al Ordinului Arhitecților din România, coordondator al bienalei de arhitectură BETA în 2016 și 2018.

Schema de finanțare a proiectelor poate ajunge până la 90% subvenționare din timbrul de arhitectură și 10% contribuție proprie. În total, anul trecut au fost finanțate proiecte și programe culturale în valoare de aproximativ 4 milioane de lei.

Anul acesta, OAR susține Conferința Europeană pentru Politici Publice de Arhitectură „Future Shapers”, finanțată integral din timbrul de arhitectură, un eveniment pe care România îl va găzdui pentru prima dată cu prilejul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene. Evenimentul va avea loc pe 12 iunie la București la sediul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Organizată de OAR, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, conferința are ca scop dezbaterea politicilor de arhitectură, respectiv a rolului, rezultatelor și instrumentelor generate de acestea, precum și schimbul de experiență între statele europene. Evenimentul subliniază rolul activ al factorilor de decizie al arhitecților șefi, al comunității profesionale, al mediului de afaceri și al societății civile în modelarea politicilor de arhitectură ca pilon important pentru îmbunătățirea calității mediului construit.

Mai multe informații despre eveniment găsiți la acest link.

 

***** 

Despre MDRAP - mdrap.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice - MDRAP este autoritatea administrației publice

centrale în domeniul urbanismului, arhitecturii și construcțiilor, având în această calitate atribuții atât privind asigurarea cadrului strategic, de politici publice și de reglementare, cât și de diseminare a bunelor practici și de formator de opinie. În cadrul programului PRES RO2019, MDRAP organizează o serie de evenimente și întâlniri ale experților, directorilor generali și miniștrilor responsabili cu problematica urbană și teritorială.

 

Despre OAR - oar.archi

Ordinul Arhitecților din România este organizația profesională de interes public, definită prin Legea 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect care are atribuții privind reglementarea profesiei dar și dezvoltarea culturii urbane (baukultur) în sensul creșterii calității și educației locuitorilor cu privire la calitatea arhitecturii și urbanismului.

 

Despre ECAP

Seria de conferințe europene dedicate politicilor arhitecturale reprezintă un eveniment itinerant informal, găzduit din anul 2000 în diferite țări care dețin Președinția Consiliului UE și are ca scop impulsionarea politicilor de arhitectură și schimbul de experiență între statele europene. Ediția de anul acesta de la București se va desfășura sub titlul: Future Shapers și subliniază rolul activ al factorilor de decizie,  al arhitecților șefi, al comunității profesionale, al mediului de afaceri și al societății civile în modelarea politicilor arhitecturale viitoare ca pilon de bunăstare socială.