108 organizații neguvernamentale cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge o lege care încalcă cel puțin patru articole din Constituție

108 organizații neguvernamentale, care activează în toate domeniile (precum protecția mediului, drepturile omului, protecție socială, implicare civică și comunitară, drepturile minorităților sexuale, drepturile persoanelor cu dizabilități, educație, sport), îi cer președintelui Klaus Iohannis să nu promulge o lege care ar încălca cel puțin patru articole din Constituție.

Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, a Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, precum şi pentru completarea art.64 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, adoptată de parlament la finalul anului 2022.

În scrisoarea deschisă adresată președintelui, semnatarii arată că această lege încalcă drepturi constituționale ca liberul acces la justiție libertatea de exprimare și asociere.

Iată ce spun reprezentanții ONG-urilor în scrisoare trimisă Președintelui:

 ***

Pl-x 317/2022 încalcă flagrant art. 21, art. 30, art. 40 și art. 148, din Constituția României,  republicată. 

De asemenea, Pl-x 317/2022 nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art 114, art. 352 TFUE, art. 7, 8, 11 și 12 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 

O lege care forțează stabilirea unor reguli procesual-civile mult mai stricte de contestare  a actelor administrative pentru o categorie de persoane juridice, cu încălcarea principiului  proporționalității, limitează posibilitatea de exercitare a activității acestor organisme  sociale interesate, implicit afectând în substanța sa dreptul la liberă asociere și libertatea  de exprimare a acestor entități. 

Mai mult, stabilirea unor termene fixe pentru formularea cererilor incidentale în proces  care contrazice rațiunea reglementării lor prin Codul de procedură civilă, contravine  normelor de tehnică legislativă, putând duce la ambiguitate și confuzie în aplicarea legii.

Pl-x 317/2022 contrazice vădit următoarele texte constituționale: 

● Art. 21 din Constituție, privind dreptul de acces la instanță al intervenienților ● Art. 30 din Constituție, privitor la libertatea de exprimare  

● Art. 40 din Constituție, referitor la dreptul de asociere 

● Art. 148 din Constituție ce consacră principiul priorității dreptului Uniunii Europene 

În expunerea de motive se susține că „...în momentul actual, în contextul reglementărilor  legale în vigoare, se generează un dezechilibru major între ONG-uri și investitori. ONG urilor li se conferă calitate procesuală activă, li se prezumă interes, li se stabilesc taxe de  timbru modice, li se stabilesc termene foarte permisive în care să atace actele vizate.  Aceasta situație profund nedreaptă trebuie reechilibrată prin responsabilizarea acestor  ONG-uri și a membrilor lor fondatori, (...) prin stabilirea unor termene ferme în care  acțiunile privind atacarea actelor administrative să poată fi inițiate.” 

În primul rând, proiectul de lege are ca premisă o situație nereală. 

ONG-urilor nu li se prezumă interesul sau calitatea procesuală, nici nu li se stabilesc taxe  de timbru modice, ci sunt tratate exact ca orice alt justițiabil care trebuie: 

● Să-și dovedească calitatea procesuală și interesul legitim privat în condițiile  hotărârii ICCJ nr. 8/2020; 

● Să plătească taxa judiciară de timbru stabilită de OUG nr. 80/2013. 

Responsabilizarea la care face referire proiectul de lege reprezintă o sancțiune la adresa  organizațiilor neguvernamentale, instituind o premieră în dreptul românesc: prezumția  de rea-credință cu privire la toate organizațiile neguvernamentale.  

Subliniem că expunerea de motive trebuia să fie în conformitate cu legea și să ofere o  justificare clară și legală a propunerii legislative. 

În condițiile în care prezenta expunere de motive conține informații false, inexacte, nu  aduce o justificare adecvată și este contrară unui principiu fundamental de drept  (prezumția bunei-credințe), întreaga lege este neconstituțională. 

În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale: 

● Decizia nr. 258/2006 a Curții Constituționale a României, în care s-a decis că o  ordonanță privind cadrul general de reglementare a comunicațiilor este  neconstituțională, deoarece expunerea de motive nu oferea o justificare adecvată  a necesității și proporționalității limitărilor impuse de lege. 

Expunerea de motive încalcă următoarele principii:

1. Principiul justificării: Expunerea de motive trebuie să ofere o justificare legală și  rațională a necesității și proporționalității legii propuse. Prezenta expunere de  motive vizează responsabilizarea organizațiilor neguvernamentale, legiuitorul  etichetând organizațiile neguvernamentale ca fiind de rea-credință, iar nu  portavoce a societății civile. O asemenea justificare încalcă principiul fundamental  conform căruia buna-credință se prezumă. 

2. Principiul coerenței: Expunerea de motive trebuie să nu includă informații false  sau inexacte. Se susține în expunerea de motive că organizațiile  neguvernamentale ar avea un regim preferențial în instanță , că s-ar prezuma  interesul, or aceste informații nu sunt reale, organizațiile fiind obligate să-și  dovedească ca orice altă parte în proces legitimitatea procesuală. În condițiile în  care expunerea de motive este viciată, nu încape îndoială că legea este  neconstituțională. 

3. Principiul respectării drepturilor fundamentale: Expunerea de motive ar fi  trebuit să includă o analiză a impactului legii asupra drepturilor organizațiilor  neguvernamentale (de asociere, libertate de exprimare și acces la justiție). 

Următoarele articole din PL-x 317/2022 afectează drepturile fundamentale ale  organizațiilor neguvernamentale (dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare,  consacrate la art. 40 și 30 din Constituția României): 

■ Art. I pct. 7 Pentru organismele sociale interesate, în litigiile ce vizează autorizaţiile  de construire, termenul pentru formularea plângerii prealabile, dacă aceasta mai  este obligatorie, este de 30 de zile şi începe să curgă de la data ultimei operaţiuni  de publicitate, reglementată conform art. 7 alin. (234) din prezenta lege, iar  termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenţie  accesorie sau de intervenţie principală este de 60 de zile şi se calculează de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului  legal de soluţionare a plângerii, indiferent care dintre aceste date survine prima.

■ Art.II, care introduce un nou alineat în cadrul art. 64 din Legea nr. 350/2001, prin  care se prevede că pentru organismele sociale interesate, dreptul de a ataca  hotărârile de aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism  se prescrie în termen de 1 an de la data aprobării. 

Încălcarea dreptului de acces la instanță pentru intervenienți. Art 21 din  Constituție. Încălcarea normelor de tehnică legislativă. Art. 14 din Legea nr. 24/2000 

Codul de procedură civilă reglementează la art. 61-67 Codul de procedură civilă formele  de intervenție voluntară în proces.

Potrivit 62 Cod de procedură civilă, termenul limită până la care poate fi introdusă cererea  de intervenție principală este închiderea dezbaterilor pe fond (în contenciosul  administrativ, aceasta este inadmisibilă în lipsa îndeplinirii procedurii prealabile și a  dovedirii legitimității procesuale). 

Iar conform art. 63 alin. (2) Cod de procedură civilă, intervenția accesorie poate fi făcută  până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare  de atac. 

Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut aceste termene mai generoase pentru  intervenienți este aceea că aceștia află mai târziu de proces, iar un stat de drept trebuie  să acorde intervenienților dreptul de acces la o instanță. 

Art. I pct. 7 din Pl-x 317/2022 este profund neconstituțional, întrucât stabilește același  termen de 60 zile de la răspunsul la plângerea prealabilă pentru formularea cererii de  intervenție accesorie, golind practic de conținut această instituție juridică. 

În altă ordine de idei, această prevedere încalcă și art. 14 din Legea nr. 24/2000  referitoare la unicitatea reglementării în materie, fiind obligatoriu ca termenele pentru  formularea cererilor de intervenție să fie cuprinse în Codul de procedură civilă. 

Încălcarea dreptului la liberă asociere și libertatea de exprimare. Art. 40 și art. 30  din Constituția României. 

Nu exagerăm afirmând că toate aceste abateri vădite și grave ale legiuitorului, comise  prin intermediul Pl-x 317/2022, reprezintă inclusiv o cenzură adusă organizațiilor  nonguvernamentale, ceea ce este inadmisibil, după cum se arată expres la art. 30 alin.  (2) din Constituție, care statuează că cenzura de orice fel este interzisă. Organizațiile  nonguvernamentale au rolul de portavoce a societății civile, iar această realitate trebuie  respectată de legiuitor. Organizațiile nonguvernamentale acționează pentru binele  societății, astfel cum ar trebui să facă și autoritățile statale, un exemplu negativ fiind  tocmai Pl-X 317/2022.  

În aceeași măsură proiectul de lege încalcă și dreptul la libera asociere, organizațiile  neguvernamentale fiind limitate drastic în activitatea lor, prin instituirea pentru  contestarea actelor nelegale ale autorităților a unor termene nerezonabile care se  raportează la momente subiective. 

Nu există o justificare adecvată și legală în acord cu principiul proporționalității pentru  reducerea termenelor pentru organizațiile neguvernamentale. 

Credit foto: dreamstime.com