Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a vizitat, joi, 31 octombrie 2013, centrul de plasament din Oradea, in care mai multi adolescenti au acuzat abuzuri fizice, verbale si emotionale din partea angajatilor, dar si a altor tineri inchisi in institutie.

Managerul programului Pledoarie pentru Demnitate, Georgiana Pascu, si un psiholog au intrat in centrul de plasament, alaturi de doamna senator Rozalia Biro, presedinta Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati din Senatul Romaniei.

Aceasta, dupa ce CRJ a depus o sesizare la Comisia din Senat, referitoare la cazul din Oradea, si dupa ce expertilor CRJ le-a fost refuzat accesul in centru, miercuri, 30 octombrie, fiind ignorat astfel protocolul incheiat intre fundatie si Ministerul Muncii, care permite CRJ monitorizarea respectarii drepturilor omului si accesul la justitie al persoanelor inchise in asfel de institutii.

Constatari, in urma vizitei in centru:

Adolescentii cu care au stat de vorba monitorii CRJ acuza abuzuri fizice batai si chiar agresiuni sexuale din partea altor adolescenti din centru. Toate acestea se petrec in contextul neglijentei si lipsei de pregatire a personalului angajat. Mai mult, in centru nu sunt suficienti angajati care sa asigure supravegherea si reabilitarea optime tuturor adolescentilor, in orice moment;

In centru sunt cazati, la un loc, adolescenti cu diferite vulnerabilitati, care necesita atentie si terapii diferite: adolescenti cu dizabilitati - mai exact, cu tulburari din spectrul autist si dizabilitati intelectuale, adolescenti cu tulburari de comportament, adolescenti cu masura de supraveghere specializata, adolescenti aflati in plasament in regim de urgenta. Nu e de mirare, astfel, ca un tanar cu tulburari de spectru autist a acuzat ca a fost supus la agresiuni fizice si sexuale de catre un coleg mai mare, fiind nesupravhegheati de educatori;

Adolescentii sunt privati de libertate in mod abuziv: camerele in care locuiesc sunt inchise cu cheia noaptea. Astfel, adolescentii nu pot iesi sub nicio forma noaptea din camere, nici macar la toalete. Adolescentii au povestit ca isi fac nevoile noaptea in niste galeti, care sunt golite dimineata. Pe timpul noptii niciun educator nu supravegheaza ce se intampla in camere, creandu-se in acest fel conditiile in care au loc bataile si violurile intre tineri;

Conditii de viata improprii: adolescentii dorm in incaperi mici si aglomerate, cu cate 5-6 paturi lipite intre ele, camerele sunt insalubre, nu exista dulapuri in camere, hainele erau tinute pe jos sau aruncate pe paturi.

Zona aferenta toaletelor este lipsita de orice forma de intimitate: nu exista cabine de dus delimitate, ci doar doua tevi din care curge apa, aflate in aceeasi incapere cu locul WC-ul. Totul este amenajat intr-un spatiu deschis;

Adolescentilor le sunt incalcate drepturi fundamentale: nu au acces la telefon si nu pot face petitii, in care sa sesizeze eventuale abuzuri, cu toate ca serviciul “Telefonul copilului” are sediul exact in acest centru de plasament. Tinerii de aici nici nu stiu de existenta unui numar la care pot apela pentru a sesiza eventuale abuzuri. Adolescentii au povestit ca nu stiu unde si cui sa sesizeze abuzurile la care sunt supusi.

Bataile si violurile la care sunt supusi unii dintre acesti adolescenti au fost sesizate in luna mai de catre psihologul centrului, care a atras atentia DGASPC. Corpul de control al institutiei, format din asistenti sociali si psihologi, a discutat cu adolescentii, care au povestit in scris cum sunt batuti si jigniti de catre angajati, sau chiar violati de adolescentii mai mari.

Raportul asistentilor sociali a ajuns pe masa directorului DGASPC, care a dispus o noua ancheta a unei comisii formata numai din juristi. Constatarea comisiei: abuzurile nu exista, iar sesizarile sunt neintemeiate. Acesta este si motivul pentru care DGASPC nu a informat despre aceasta situatie presedintele CJ, care, potrivit legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, este reprezentantul legal al acestor tineri.

Mai mult, articolul 96 din aceeasi lege, prevede ca “in cazul in care abuzul sau neglijarea a fost savarsita de catre persoane care, in baza unui raport juridic de munca sau de alta natura, asigurau protectia, cresterea, ingrijirea sau educatia copilului, angajatorii au obligatia sa sesizeze de indata organele de urmarire penala si sa dispuna indepartarea persoanei respective de copiii aflati in grija sa”.

In urma vizitei, expertii CRJ s-au intalnit cu presedintele CJ Bihor, Cornel Popa. Echipa CJ le-a pus la dispoziaie monitorilor CRJ copii dupa toate marturiile scrise ale tinerilor, date in fata asistentilor sociali, in luna mai. CRJ va trimite aceste declaratii Parchetului, institutie la care organizatia a trimis o plangere penala inca de saptamana trecuta.

De asemenea, presedintele CJ Bihor a solicitat ca doi dintre adolescentii din institutie sa fie eliberati din sectia de psihiatrie a unui spital unde fusesera internati si unde li se prelungisera sederea in mod abuziv.

Cei doi au fost internati la psihiatrie, fara acordul presedintelui CJ, pentru consum de alcool. Vizitati de monitorii CRJ, cei doi adolescenti au acuzat ca, dupa ce au baut alcool, au fost dusi la o sectie de politie, incatusati si chiar loviti de politisti.

Pana la vizita expertilor CRJ, precizam ca niciun reprezentant al DGASPC Bihor, care ar trebui sa aiba sub monitorizare situatia celor doi tineri, nu se interesase de situatia sau starea de sanatate a acestora.

In urma vizitei, CRJ va intocmi un raport, pe care il va pune la dispozitia tuturor institutiilor sesizate, de la Consiliul Judetean Bihor, pana la Ministerul Muncii.

Consideram ca principalele cauze ale abuzurilor constatate in centrul din Oradea, precum si mentinerea sau perpetuarea situatiilor de abuz, sunt reprezentate de urmatoarele aspecte:

  • Structura centrului, in care sunt minori cu vulnerabilitati diferite, care necesita atentie diferita, nu este una care sa respecte necesitatile acestor tineri de abilitare si reabilitare;
  • Personalul din aceste centre este numeric insuficient, iar calitativ, neadecvat;
  • Lipsa motivarii financiare si a formarii profesionale continue pentru toate categoriile profesionale, care lucreaza in aceste centre;
  • Lipsa instrumentelor de sesizare a abuzurilor de catre tinerii abuzati si lipsa unui mechanism care sa le permita acestor adolescenti accesul la justitie;

Cazul de la Oradea ne demonstreaza inca o data necesitatea infiintarii de urgenta a unui mecanism national de prevenire a tratamentelor rele, inumane si degradante, care va permite vizite de monitorizare inopinate in astfel de centre de plasament si alte institutii de tip rezidential pentru copii, tineri si adulti si care va veghea la respectarea drepturilor acestora.