Sursa foto: Youtube/ KPBS Public Media

În 1925, italianul Benedetto Croce a conceput primul Manifest al Intelectualilor antifasciști, conștient fiind că are datoria de a reacționa față de această ideologie. Un secol mai târziu, sute de intelectuali din toată lumea fac un gest similar, lansând o scrisoare-apel în care semnalează revenirea fascismului în societăți considerate democratice.

 

Publicată pe 14 iunie 2025, scrisoarea îndeamnă la apărarea Democrației. Ea a fost semnată de peste 400 de intelectuali de marcă, printre care și 31 de laureați ai Premiului Nobel, și de peste 6000 de cetățeni. Evenimentul a fost reflectat în presa din Argentina, Australia, Brazilia, Franța, India, Italia, Germania, Turcia, Marea Britanie și SUA.

 

De ce acum?

 

Fascismul a fost o ideologie politică radicală, antidemocratică și naționalistă, apărută în Italia lui Mussolini. Fenomenul a luat amploare în perioada interbelică, dar și ulterior, răspândindu-se în mai multe țări, sub diverse forme și denumiri. În România a purtat numele de  legionarism.

 

100 de ani mai târziu, intelectuali din toată lumea observă apariția unor ”simptome” similare.

 

Autoritarismul se răspândește rapid. Țară după țară. Trăsăturile fasciste sunt inconfundabile: atacuri asupra normelor și instituțiilor democratice, un naționalism revigorat, presărat cu o retorică rasistă, impulsuri autoritare și atacuri sistematice asupra drepturilor celor care nu se încadrează într-un profil tradițional fabricat, enumeră inițiatorii demersului.

 

”În momente cruciale precum cel pe care îl trăim, tăcerea nu este niciodată neutră. Ea este interpretată ca un consimțământ de către cei aflați la putere și ca o trădare de către cei luați în vizor. Dacă nu ne ridicăm vocile acum, s-ar putea să descoperim în curând că ne-am pierdut complet capacitatea de a vorbi (…) Scrisoarea Deschisă Reînnoită este mai mult decât un gest simbolic. Este un refuz colectiv de a fi reduși la tăcere”, subliniază aceștia.

 

Câteva extrase din document:

 

  • Fascismul nu a dispărut niciodată, dar pentru o vreme nu a ieșit la lumină. Cu toate acestea, în ultimele două decenii am fost martorii unui val reînnoit de mișcări de extremă dreapta.

 

  • Fideli vechiului scenariu și sub masca unui mandat popular nelimitat, noile figuri fasciste subminează statul de drept național și internațional, vizând independența sistemului judiciar, a presei, a instituțiilor de cultură, a învățământului superior și a științei; încercând chiar să distrugă date esențiale și informații științifice. Aceste noi figuri fasciste fabrică „fapte alternative” și inventează „dușmani din interior”.

 

  • Democrațiile nu sunt impecabile: sunt vulnerabile la dezinformare și nu sunt încă suficient de incluzive. Cu toate acestea, democrațiile, prin natura lor, oferă un teren fertil pentru progresul intelectual și cultural și, prin urmare, au întotdeauna potențialul de a se îmbunătăți. În societățile democratice, drepturile și libertățile omului se pot extinde, artele înfloresc, descoperirile științifice prosperă, iar cunoașterea crește.

 

  • În lumea noastră hiperconectată, democrația nu poate exista în mod izolat. (…) Statul de drept trebuie să se extindă dincolo de granițe, asigurându-se că tratatele internaționale, convențiile privind drepturile omului și acordurile de pace sunt respectate. Deși guvernanța globală și instituțiile internaționale existente necesită îmbunătățiri, erodarea lor în favoarea unei lumi guvernate de putere brută, logică tranzacțională și putere militară reprezintă o regresie către o eră a colonialismului, suferinței și distrugerii.

 

Semnatarii scrisorii, printre care oameni de știință, filozofi, scriitori sau artiști, afirmă că au ”responsabilitatea de a denunța și de a rezista renașterii fascismului în toate formele sale” și fac apel la toți cei care prețuiesc democrația să acționeze zi de zi:

 

 

  • ”Apărați instituțiile democratice, culturale și educaționale. Denunțați abuzurile comise la adresa principiilor democratice și ale drepturilor omului. Nu închideți ochii la încălcarea legilor”
  • ”Alăturați-vă acțiunilor colective, la nivel local și internațional. Boicotați și intrați în grevă atunci când este necesar. Faceți ca rezistența să fie imposibil de ignorat și costisitor de reprimat”.
  • ”Susțineți faptele și dovezile. Dezvoltați gândirea critică și interacționați cu comunitățile din care faceți parte”.

 

 

”Aceasta este o luptă continuă. Fie ca vocile noastre, munca noastră și principiile noastre să fie un bastion împotriva autoritarismului”, se arată la finalul documentului, care poate fi semnat AICI.

 

O parte dintre susținătorii demersului sunt laureați ai unor premii internaționale de renume: Boltzmann Medal, Médaille d’or du CNRS, Johan Skytte Prize, Brain Prize, Holberg Prize, MacArthur Fellowship, Pulitzer Prize, Lasker Award, Leipzig Book Award, Nobel Prize. 

 

”Aceștia și-au petrecut viața studiind cum se prăbușesc democrațiile și cum cresc mișcările autoritariste. Avertismentul lor nu este unul abstract. Ei recunosc semnele.
Nu prezic viitorul, ci descriu prezentul.”

_____________________________________________________

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG