”Tinerii au nevoie să învețe despre cum funcționează democrația în România și despre cum să își ceară drepturile cât mai devreme (...) Democrația există atâta timp cât cetățenii știu să o ceară și înțeleg să o protejeze”, afirmă Cezara Grama (Expert Forum).

 

Programul Efectiv Civic a ajuns la final, după 3 ani de la debut. Momentul a fost marcat de FDSC printr-un eveniment la care au fost prezenți și reprezentanți ai celor 45 de asociații din toată România înscrise în program, printre care și Expert Forum (EFOR). 

”Atunci când elevii au spații în care să se simtă în siguranță, au instrumentele de care au nevoie și sunt  sprijiniți în proces, fac lucruri minunate în comunitățile lor și cresc enorm. Împreună cu noi și cu profesorii lor, descoperă că cetățenia activă nu începe la 18 ani și că votul este doar un instrument de implicare civică, nu singurul”, ne-a explicat Cezara Grama, coordonatoarea programului Școala pentru Democrație (EFOR), în cadrul unui dialog pe care vi-l prezentăm în continuare: 

Cum se poate cuantifica rezultatul unor ”lecții” de educație civică? Cum și când se văd rezultatele? Ne puteți da câteva exemple concrete?

Pentru noi rezultatele se văd cel mai bine atunci când ancorăm democrația și implicarea civică în realitatea de zi cu zi a elevilor. În 2020 am creat programul Let’s talk about YOU(th)! (LTY) (Să vorbim despre TINE(ri)!) prin care îi provocăm pe elevii de liceu și gimnaziu să vorbească despre o problemă care este importantă pentru ei și comunitatea lor în 3 (trei) minute, dar cu focus pe cum pot ei să contribuie la rezolvarea acestor probleme. 

În cei 5 ani de când am început programul am lucrat cu peste 2000 de elevi și este foarte impresionant să le auzi discursurile și temele pe care le abordează - protecția mediului, fake news, extremism, impactul tehnologiei asupra vieții lor, abuzul și violența domestică, violența de gen, rasism, discriminare, cheltuirea banilor publici. 

Sunt temele despre care vorbim cu toții în societate. Ce facem noi diferit prin acest program este că încercăm să stârnim interesul lor pentru implicare civică, despre cum funcționează instituțiile publice și procesul de luare a deciziilor publice pornind de la probleme care îi interesează pe ei. 

De exemplu, te deranjează că nu ai transport public de calitate la nivel local, și are un impact negativ asupra vieții tale, hai să descoperim împreună care este instituția care decide cu privire la asta și să vedem ce soluții există, care crezi tu că este cea mai bună și ia în calcul binele comunității pe termen lung. Și apoi hai să vedem cum te poți implica tu pentru a îmbunătăți problema. 

Tinerii au nevoie de contexte în care să poată vorbi despre probleme care îi afectează direct și au nevoie să poată învăța cât mai devreme cum se pot implica. 

Cred că de multe ori aud în societate un discurs defetist despre implicare civică și despre democrație. Iar noi ne propunem să creăm așteptări realiste despre cum rezolvăm probleme complicate de policy. Îi încurajăm să se documenteze, să citească perspective diferite despre o problemă, să colaboreze cu ceilalți actori din comunitate - ONG-uri, autorități locale, jurnaliști, colegii lor, părinții etc.  

Elevii cu care am lucrat în proiectele noastre ne dau toate motivele să sperăm. 

Eduard, de exemplu, a decis să facă un treasure hunt în comunitatea lui de elevi din Hârșova, jud Constanța, prin care elevii au putut să descopere la pas orașul și pe parcurs îl curățau, discutând despre impactul nostru asupra mediului. El a colaborat cu toată comunitatea locală, cu primăria, școlile, muzeul din oraș și pe parcurs ne-a povestit că a învățat ce înseamnă să scrii un proiect sau să faci rost de o sponsorizare. 

Denisa, o elevă din Roman, a folosit discursul său pentru a vorbi despre nevoia pentru un spațiu destinat tinerilor în orașul său. Ulterior a mers în ședința consiliului local și a vorbit despre asta și chiar în audiență cu primarul. 

Se poate face educație civică la orice vârstă și în orice mediu? Cu cine e mai ușor de lucrat și de ce? Ce soluții ați identificat pentru cei care sunt mai greu de schimbat în bine?

Da, categoric se poate face educație civică la orice vârstă și în orice mediu. Însă este nevoie să înțelegi specificul comunității în care lucrezi, provocările cu care se confruntă și să oferi sprijinul de care au nevoie. În același timp, cred că este foarte important să creăm așteptări realiste cu privire la procesul de implicare civică, indiferent de vârsta celor cu care lucrăm. 

Este foarte important să îți cunoști drepturile și să înțelegi regulile după care funcționează o societate democratică, însă realitatea multora dintre cetățenii din comunitățile din România este departe de ideal. Procesul de democratizare și dezvoltare a unor comunități este încă foarte în urmă în 2025 și trebuie să poți discuta onest despre impactul pe care această realitate îl are asupra vieții cetățenilor. 

Implicarea civică presupune până la urmă un proces de învățare ca orice altceva - la început e nevoie de răbdare și încurajare multă până să poți să faci totul singur. Noi suntem aici tocmai pentru acești primi pași în implicarea civică și sprijinim profesorii să fie și ei acolo pentru acești primi pași ai elevilor. 

Credem că este nevoie de o schimbare de paradigmă atunci când vorbim de implicare civică. Cred că tinerii au fost mereu interesați de comunitățile lor și rămân interesați. Problema este când nu au oportunități prin care se pot implica activ. Și că mai degrabă mesajele care vin către ei din spațiul public îi încurajează să fie pasivi. 

De când a pornit programul a fost mereu clar pentru noi că atunci când elevii au spații în care să se simtă în siguranță, au instrumentele de care au nevoie și sunt  sprijiniți în proces, fac lucruri minunate în comunitățile lor și cresc enorm. 

Împreună cu noi și cu profesorii lor, descoperă că cetățenia activă nu începe la 18 ani și că votul este doar un instrument de implicare civică, nu singurul. Descoperă despre participarea la ședințele de consiliu local - și chiar se duc să vadă ce se discută acolo, descoperă despre petiții, despre cererile de acces la informații publice. Descoperă că au de fapt mult mai multă putere în comunitate decât credeau.

Sigur, descoperă și că schimbările durează și nu există soluții magice, dar încep să își formeze un reflex foarte valoros de a se uita critic în jurul lor și de a cere instituțiilor să-și facă treaba.

În ce categorie regăsim cei mai importanți ”profesori” de Educație civică, dacă ar fi să faceți un clasament  - influencerii, jurnaliștii, activiștii, profesorii, politicienii, părinții, scriitorii, istoricii, altcineva ?

Pentru noi profesorii sunt elementul cel mai important. Tocmai de aceea ei sunt focusul programului Școala pentru Democrație. Profesorii sunt cei care au contact cu elevii din toate mediile și comunitățile din România și au oportunitatea să infuzeze valorile și principiile democratice și să creeze contexte pentru elevii lor să se implice în comunitățile lor.

Însă, și profesorii la rândul lor au nevoie de spații unde să învețe despre provocările curente ale sistemelor democratice, dar și despre cum instrumentele de participare publică sunt importante pentru ei, în primul rând ca cetățeni. Iar programul Școala pentru Democrație este un spațiu care le oferă aceste oportunități și sprijin constant.  Mai mult, programul le oferă posibilitatea să experimenteze alături de elevii lor instrumentele de participare publică și dezvoltarea de soluții pentru comunitatea lor.  

În raportul Starea Democrației, lansat recent, anul 2024 este numit anul marii dezbinări naționale. Ce se poate face pentru ca 2025 să stopeze acest proces și să devină un an al unificării? Ce rol joacă implicarea civică pentru atingerea acestui obiectiv?

Cred că trebuie să ne întrebăm: De ce vorbim în școală, în societate, despre implicare civică? Ce așteptăm de la generațiile de copii și adolescenți în calitate de cetățeni? Ce am putea face mai bine?  

Noi, Expert Forum, credem că trebuie să le ofere informații valoroase despre rolul lor și puterea lor ca cetățeni într-o societate democratică, cetățeni care știu să-și ceară și apere drepturile și că trebuie să le exercite într-un mod în care protejăm democrația și binele general.  

Discuțiile aprinse despre problemele care ne dor sunt un indicator al democrației, al pluralismului de opinii și idei.

Cred că tinerii au nevoie să învețe despre cum funcționează democrația în România și despre cum să își ceară drepturile cât mai devreme tocmai pentru a putea înțelege că democrația nu e un dat, nu exista într-un vid, și că problemele care ne afectează nu se rezolva peste noapte, cu soluții magice. Democrația există atâta timp cât cetățenii știu să o ceară și înțeleg să o protejeze.  

Atunci când au aceste experiențe foarte devreme în școală, tinerii pot dezvolta reziliență în fața acestor valuri de extremism și devin acei cetățeni care apără democrația și care înțeleg că politicienii care vin să ofere soluții magice la probleme complicate mint și nu sunt deloc interesați să ajute comunitatea. Este o schimbare de paradigma în viața celor mai mulți cetățeni obișnuiți, fără de care nu vom putea niciodată să avem o democrație sănătoasă în România.

 Despre programul Efectiv Civic

Programul Efectiv Civic a fost dezvoltat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, în parteneriat cu Romanian-American Foundation, și a avut ca obiectiv să sporească și să consolideze capacitatea ONG-urilor în furnizarea de intervenții de alfabetizare media pentru copii și tineri SAU de facilitare a dialogului intercultural, a înțelegerii interculturalității, dezvoltarea unei atitudini prietenoase față de diversitate pentru copii și tineri români, dar și refugiați/migranți aflați în România.

Programul a avut la bază trei piloni:

Oferirea unui proces educațional care să ofere ONG-urilor implicate oportunitatea de a-și crește capacitatea de a aborda/interveni într-unul din cele două domenii importante pentru o societate funcțională și vizate: educația media și dialogul intercultural.

Finanțarea, anual, a unui număr de cel puțin 15 proiecte relevante pentru cele două domenii vizate: educația media și dialogul intercultural. Dezvoltarea capacitatii ONG-urilor finanțate în vederea creșterii sustenabilității acestora și a îmbunătățirii capacității de a implementa proiecte.

Programul de 3 ani a debutat în 2022 și a finanțat 45 de asociații din toată România. Toate proiectele finanțate au avut ca principali beneficiari copii și tineri, indiferent de tematica inițiativei (educație media sau dialog intercultural), iar în domeniul dialogului intercultural, a fost încurajată implicarea copiilor și tinerilor refugiați/migranți aflați în comunitatea în care se desfășoară proiectul.

____________________________________________________ 

Camelia Badea, jurnalist Stiri.ONG