Intr-o societate in care sistemul educational de evaluare promovează trecerea de la nivelul secundar inferior la cel secundar superior pe baza notelor acumulate în cei patru ani de gimnaziu, s-a schimbat atitudinea elevului faţă de notare şi faţă de profesor, astfel că elevii sunt centraţi pe obţinerea de note bune prin toate mijloacele, pentru „a-şi atinge obiectivul”. Elevii au devenit adevarati vanatori de note si indiferent de cât ştiu sau nu ştiu să facă, important este să aibă note bune pentru a obţine un loc la un liceu mai bun: “…în general noi suntem vânători de note… ca să ne putem crea un viitor, pentru ca avem nevoie de note mari ca să putem deveni cineva…pentru ca altfel nu poţi să…nu te poate primi la un liceu bun…la facultate sau la o universitate şi ai nevoie de note mari”, precizeaza un elev. 

Studiul prezinta elevii care au succes la scola din doua puncte de vedere, cel al profesorului (elevul care învaţă bine, învaţă mult, este conştiincios, ştie să se poarte, este atent la oră, nu face gălăgie, se implică, este ambiţios) si cel al elevului ("care e mai glumeţ, care face mai multă caterincă, care se îmbracă într-un alt stil, adică moda care e acum"). Elevul care este apreciat de colegi este definit de trei calităţi: prietenia, încrederea şi inteligenţa.

Sunt des intalnite situatiile cand profesorii demonstrează lipsă de respect faţă de elevi, fie prin slab profesionalism (slabă pregătire de specialitate sau psihopedagogică), fie comportament discriminatoriu sau abuz de autoritate, manifesta comportament verbal sau fizic violent: "ne fac „bestii” sau „proşti”; „mai proşti ca proştii”", "Ne face mortăciuni, ne face handicapaţi!” marturiseste o eleva.  

Conflictele dintre elevi si profesori izbucnesc în cea mai mare măsură din cauza notelor, elevii considerându-se nedreptăţiţi, din cauză că nu pot învăţa la toate materiile la fel de mult, căci programul lor este prea încărcat. Lipsa de comunicare este iar un motiv care naşte conflicte, dar şi tupeul unor elevi; obrăznicia constituie un motiv de conflict, precum şi lipsa de respect faţă de anumiţi profesori care nu găsesc cea mai bună modalitate de a-şi câştiga respectul elevilor. Elevii reacţionează în funcţie de profesor, astfel că sunt profesori cu care nu au conflicte: cei care sunt mai comunicativi, care le acordă mai multă atenţie, înţelegere, care sunt mai corecţi cu ei, faţă de care le este jenă să reacţioneze obraznic. Dar au şi conflicte puternice cu cei care ei consideră că nu îşi fac meseria de profesor, care îi pedepsesc nejustificat, care îi tratează discriminatoriu şi, în consecinţă, acordă note preferenţial sau cu superficialitate.

În acelaşi timp, reiese însă că respectul faţă de profesor este condiţionat de măsura în care şi elevii se simt respectaţi. Chiar dacă ei încearcă să-i respecte, când simt că nu sunt respectaţi, îşi schimbă comportamentul. “Cum îi respectam şi noi pe ei, aşa să ne respecte şi ei pe noi. Le dăm bună ziua pe hol şi nu ne răspund” spune un elev.