Asociatia Speologica Exploratorii publică harta carstului din România reprezintă cel mai complex și detaliat inventar al suprafețelor de roci pe/în care se formează carstul, înglobând cea mai mare parte a datelor și informațiilor de până acum. Cartea poate fi descărcată în format electronic de aici, iar harta de aici.

  • Carstul și pseudocarstul din România ce constituie zona de interes speologic ocupă o suprafață de 6745,53 km2 (2,83%).
  • Areale cu peșteri în roci carstificabile – 6594,50 km2 (2,77%):
  • Roci carbonatice (calcare, dolomite, marnocalcare, marmure, skarne carbonatice, tufuri și travertine) – 5183,29 km2
  • Roci clastice (gresii și conglomerate cu liant calcaros) – 1149,29 km2
  • Roci evaporitice (sare, gipsuri și anhidrite) – 262,04 km2
  • Areale cu peșteri în roci necarstificabile – 151,03 km2 (0,06%):
  • Roci clastice (gresii și conglomerate) – 29,70 km2
  • Roci vulcanice și piroclastice – 70,24 km2
  • Roci metamorfice (șisturi cristaline, cuarțite, gnaise) – 51,09 km2
  • Carstul acoperit din România (roci carstificabile acoperite de alte roci) are o suprafață de 134.119,841 km2 (56,26%).
  • Până în prezent au fost descoperite și explorate ~10.500 cavități naturale, peșteri și avene.
  • Cea mai mare suprafață carstică compactă din România se află în Sinclinoriul Reșița–Moldova Nouă din Munții Aninei și Locvei: 694 km2
  • Peștera Vântului, situată în Munții Pădurea Craiului, înregistrează cea mai mare dezvoltare la nivel național: ~50 km.
  • Avenul de sub Vârful Grind, situat în Munții Piatra Craiului, are cea mai mare denivelare dintre toate cavitățile din țară: -769 m.
  • Cel mai lung drenaj de apă subterană este situat în Munții Godeanu și Cernei: 23,6 km.

Protecția și conservarea carstului și peșterilor:

  • Suprafața rocilor carstificabile protejate incluse în diverse categorii de arii naturale protejate: 3347,42 km2 (50,76% din total carstificabil).
  • Din cele aproximativ 10.500 de peșteri, un număr de 132 (1,25%) au fost declarate arii naturale protejate.

Autori: Bogdan Bădescu, Laura Tîrlă, A.S.Exploratorii, 2020.
Echipa proiectului: Iosif Morac, Victor Nania, Teodora Sinculeț, Adriana Hurduban, Mihaela Bădescu, Nicolae Veverca, Sofia Gâlceavă, Cristian Franț, Cristian Neff.
Colaboratori pentru informații, lecturarea unor pasaje sau corecturi:
Mulțumiri speciale domnilor Victor Ursu, Geza Rajka, Adrian Done, Cătălin Herdea, Romeo Perlik, Alex Pologea și Bogdan Tomuș pentru colaborarea constantă și ajutorul oferit în realizarea lucrării.
Mulțumim tuturor speologilor care au identificat, explorat, topografiat, documentat și cercetat cele peste 10.500 de peșteri din România!
Mulțumiri domnului Cristian Goran pentru contribuția substanțială în organizarea evidenței peșterilor din România.
Mulțumiri domnilor Bogdan P. Onac, Mihai Emilian Popa și Adrian Iurkewicz pentru îndrumarea constantă privind aspectele geologice, hidrogeologice și carstice.
Mulțumiri doamnelor Alexandra Soare, Ileana Hargalas și Cristina Abdula pentru întregul suport și finanțarea acordată prin Fondul de Inovare Civică – FDSC.

Publicație realizată de Asociația Speologică Exploratorii în cadrul proiectul „Să facem lumină în peșterile României”, în perioada 15.03.2019 – 14.04.2020. Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România și Ursus Breweries (www.inovarecivica.fdsc.ro).